800 matches
-
Contesa Ioana Katharina Viktoria de Montfort-Tettnang (n. 9 octombrie 1678 - d. 26 ianuarie 1759, Sigmaringen)</br> 514. Prințul Franz Albrecht de Öttingen-Spielberg (n. 10 noiembrie 1663, Öttingen in Bayern - d. (3/6) februarie 1737, tot acolo)</br> 515. Johanna Margaretha, Baroneasă de Schwendi (n. 27 iunie 1672, Schwendi - d. 25 aprilie 1727, Öttingen)</br> 516.- 517. Aceiași cu 512.-513.</br> 518. Johann Christoph, Conte de Zeil, Baron de Waldburg (n. 19 iunie 1660, Aichstetten - d. 14 februarie 1720, Castelul Zeil
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Ilsenburg - d. 27 august 1710, Gedern)</br> 591. Christine, Ducesă de Mecklenburg-Güstrow (n. 14 august 1663, Güstrow - d. 3 august 1749, Gedern)</br> 592. Wolfgang (Farkas) Conte Koháry (n. 1650, Csabrag/Čabrad - d. 1704, Dubrava)</br> 593. Maria Luisa Margaretha, Baroneasă de Rechberg-Osterburg (n. 18 iunie 1657, Kollmunz - d. 9 septembrie 1750)</br> 594. Albert Ludovic Thavonat de Thavon (n. 1639/1640 - d. 7 iulie 1719, Viena)</br> 595. Polixena Josefa Jakusith de Orbova (d. 22 octombrie 1720)</br> 596. Leopold
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
594. Albert Ludovic Thavonat de Thavon (n. 1639/1640 - d. 7 iulie 1719, Viena)</br> 595. Polixena Josefa Jakusith de Orbova (d. 22 octombrie 1720)</br> 596. Leopold Carol Conte de Cavriani (n. 1665 - d. 1721)</br> 597. Maria Susanna, Baroneasă de Gilleis (n. 5 decembrie 1681)</br> 598. Christoph Wilhelm, Conte de Thurheim (n. 13 martie 1661, Salaberg - d. 8 ianuarie 1738, Linz)</br> 599. Maria Francisca, Contesă de Kuefstein (n. 1669 - d. 17 august 1757)</br> 600. Contele Joseph
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Amalie Luise, Contesă de Dohna (n. 20 iulie 1661, Stockholm - d. 2 aprilie 1724, Königsberg)</br> 774.- 775. Aceiași cu 768.-769.</br> 776. Georg Adam al II-lea, Conte de Schlieben (n. 10 august 1647)</br> 777. Eleonore Christine, Baroneasă de Oelsen </br> 778. Albrecht Christoph, Conte Finck de Finckenstein (n. 17 august 1661, Schönberg - d. 11 iulie 1730, tot acolo)</br> 779. Arnolde Charlotte, Baroneasă de Creytzen (n. mai 1673 - d. 1749)</br> 780. Ahasverus Gerhard, Conte de Lehndorff
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
al II-lea, Conte de Schlieben (n. 10 august 1647)</br> 777. Eleonore Christine, Baroneasă de Oelsen </br> 778. Albrecht Christoph, Conte Finck de Finckenstein (n. 17 august 1661, Schönberg - d. 11 iulie 1730, tot acolo)</br> 779. Arnolde Charlotte, Baroneasă de Creytzen (n. mai 1673 - d. 1749)</br> 780. Ahasverus Gerhard, Conte de Lehndorff (n. 9 februarie 1637)</br> 781. Maria Eleanora, Contesă de Dönhoff </br> 782. Henric de Wallenrodt (n. 2 februarie 1656 - d. 20 iulie 1702)</br> 783
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
1610 - d. 1643)</br> 1043. Elisabeth, Contesă de Arenberg (n. 1623, Barbançon - d. 17 august 1678, Paris)</br> 1044. Eustache, Conte de Roeulx, Guvernator al orașelor Lille, Douai etc. (n. 1608 - d. 9 septembrie 1673)</br> 1045. Theodora Gertrude Maria, Baroneasă de Kettler (n. 1 ianuarie 1613 - d. 22 august 1682)</br> 1046. Jacques Ferdinand de La Pierre, Baron de Bousies (n. pe la 1610)</br> 1047. Marie Thérèse de Kesseler, doamnă de Lipeloo </br> 1048. Eugen Maximilian, Prinț de Hornes, Conte de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
1201. Contesa Maria Anna Kokorzowecz de Kokorzowa (n. pe la 1661/1662 - d. 25 septembrie 1687, Turnau)</br> 1202. Contele Hermann Jacob Czernin de Chudenitz (n. 25 iulie 1659, Viena - d. 8 august 1710, Praga)</br> 1203. Contesa Maria Josepha Slavata, Baroneasă de Chlum și Koschumberg (n. 2 februarie 1667 Viena - d. 9 octombrie 1708, Neuhaus)</br> 1204. Frederic, Conte de Trauttmansdorff, Baron de Gleichenberg (n. 11 decembrie 1619, Viena - d. 4 februarie 1695, Praga)</br> 1205. Maria Eleonora, Contesă Holiczky de
Genealogia regelui Mihai I () [Corola-website/Science/318509_a_319838]
-
Louise Caroline von Hochberg (26 mai 1768, Karlsruhe - 23 iunie 1820, Karlsruhe), născută Geyer von Geyersberg, a fost a doua soție a margrafului și mai târziu a Marelui Duce Karl Frederic de Baden. Din 1787 a fost baroneasă von Hochberg, din 1796 contesă de Hochberg. Deși căsătoria a fost considerată morganatică, în cele din urmă descendenții ei au accedat la tronul ducal și au domnit până în 1918. Louise Caroline Geyer von Geyersberg a fost fiica colonel locotenentului Ludwig
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
cu Christiane von Thummel. Louise Caroline a urmat o școală particulară în Colmar. Mai târziu ea a devenit doamnă de onoare la curtea din Baden-Durlach pentru Prințesa Amalie. Deși se face referire la nuntă la 24 noiembrie 1787 cu titlul "baroneasa Geyer von Geyersberg" de către logodnicul ei, căsătoria ei cu margraful Karl Frederic, care era văduv din 1783, a fost considerată la acel moment morganatică, ea fiind considerată ca având un rang inferior prințului. După nuntă, margraful a declarat că soția
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
ei, căsătoria ei cu margraful Karl Frederic, care era văduv din 1783, a fost considerată la acel moment morganatică, ea fiind considerată ca având un rang inferior prințului. După nuntă, margraful a declarat că soția sa va purta titlul de baroneasă von Hochberg. În același proclamare, co-semnată de cei trei fii ai lui din prima sa căsătorie, el a rezervat decizia titlului și a dreptului de succesiune fiilor săi care vor fi născuți din căsătorie. În iulie 1799 scrisori patente au
Louise Caroline de Hochberg () [Corola-website/Science/332810_a_334139]
-
prezentate. La 1 decembre, o jumătate oră înainte de moarte, ieșind din letargia ce n-avusese în 24 ore decât intervale marcate prin delir. Împăratul adeseori își deschise ochii, văzu toate persoanele cari erau împrejurul său, pe augusta sa soție, pe baroneasa de Diebilș, pe prințul Wolkowsky, pe doctorul Wylie... El nu mai putea vorbi, dar își conserva toată memoria. El recunoscu pe toți și, făcând un semn împărătesii, [î ]i luă și-i sărută mâna, strîngînd-o la inima sa; părea că
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
era un om cu vădite calități, inventiv, inteligent, simpatic, a trăit și a rămas aproape toată viața un mare singuratic. Gertrud, se zice că Alfred Nobel a fost și îndrăgostit. E adevărat? Da. Pe la sfârșitul vieții s-a îndrăgostit de baroneasa Bertha von Suttner. Aceasta era o înfocată luptătoare în cadrul mișcării feministe și a celei pacifiste. Apoi, după aceea, a mai fost îndrăgostit timp de aproape două decenii, de o austriacă. Aceasta, însă, era cu aproape un sfert de veac mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
după aceea, a mai fost îndrăgostit timp de aproape două decenii, de o austriacă. Aceasta, însă, era cu aproape un sfert de veac mai tânără. În ambele cazuri a fost vorba de o dragoste pur platonică. Însă prima lui dragoste, baroneasa Bertha Suttner, a fost și una din femeile care, la nouă ani după moartea lui Alfred Nobel, a primit, în 1905, premiul care-i poartă numele pentru pace. Cum și când s-a născut ideea înființării și finanțării Premiului Nobel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Bruxelles când a murit. Coresponda cu doamne aristocrate din toate părțile lumii. Făcea schimb de rețete cu o nemțoaică din Doorn, care făcuse parte se pare din anturajul Kaiserului. Am vizitat Europa acum câțiva ani și am întâlnit-o pe baroneasa asta pe care o cunoșteam demult. Normal, oamenii de genul lor nu te pot accepta. I-am spus, „Sunt o adevărată americană.“ I-am făcut cadou un borcan din pepenele meu murat. Acolo n-au așa ceva, Augie. Iar ea m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
temă. După cum nimănui nu i-a trecut prin cap să-i atragă atenția că, știți, șefu’, n-ar fi tocmai bine să se afle prin străinătățuri că vă băgați, pardon, unde nu vă fierbe oala, abia am scăpat de adopțiile baronesei, vreți să avem belele, să zică ăia de la UE că faceți și echipa națională?! înfrîngerea prezidențială, cea mai răsunătoare de la eșecul în alegerile din ’96, s-a conturat în deplinătatea ei abia ieri după-amiază, cînd, dinspre stafful federal din Cipru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Efectul inevitabil a fost frânarea maturizării interne și a asumării de responsabilități, pasivizarea colectivității. Exemplele sunt nenumărate. Economia a devenit o problemă a FMI. Copiii abandonați au devenit mult mai puțin o problemă a colectivității și mai degrabă una a baronesei Nicholson și a ambasadorului SUA în România și așa mai departe. 8. Legarea cetățeanului de fotoliu în fața televizorului. Pentru a înțelege starea de spirit postrevoluționară, trebuie să înregistrăm și efectul șocant al vizionării neputincioase în fața televizorului a spectacolului luptelor politice
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
invocarea pericolului comunismului în România și cea a armelor de distrugere în masă ale Irakului. În această zonă s-a constituit în ultimul timp și un pattern de a trata România tot mai agresiv critic. Diferiții funcționari occidentali, paradigmatici fiind baroneasa Emma Nicholson și fostul ambasador al SUA, Michael Guest, atacă insistent România pe diferitele teme care sugerează eșecuri ale tranziției cu origine comportamentală: instituții pentru copiii abandonați, adopțiile internaționale, corupția, dependența politică a justiției. Când o temă este epuizată prin
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o temă este epuizată prin lămurire sau uzură, apare o altă temă într-un ciclu care pare fără sfârșit. Strategia poate fi interpretată în două perspective diferite - una justificativ-constructiv exprimată de un înalt reprezentant al UE în legătură cu criticile deplasate ale baronesei privitoare la adopțiile internaționale: chiar dacă sunt exagerate sau incorecte, aceste critici trebuie luate ca presiuni utile pentru voi pentru că vă motivează efortul; cealaltă, justificativ-defensivă: responsabilitatea eșecurilor este atribuită exclusiv actorilor interni. Mass-media în tranzițietc " Mass‑media în tranziție" Mass-media au
[Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
sufletului /124 ÎI.4.e. Coduri politice corporale mâna electorală /126 ÎI.4.e.1 Mâna implicare gestuala electorală a lui Traian Băsescu /127 ÎI.5. Dincolo de textele literare /134 Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu ÎI.5 .a. Dincolo de nume valentă și magnitudinea stimei /137 ÎI.5.b. Modalizarea indice identitar /140 ÎI.5.c. Iubiri semi-împlinite /141 În loc de concluzii de la "semio-ce" la semiotici textuale /145 Anexe /147 Bibliografie /153 Summary / 165
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
abdominal 2004 precizia, determinarea, interacțiunea piramida mâinii drepte + obiect frontală la nivel abdominal 2004 posesia intenția unei modalități legale de a guverna, de a interacționa ÎI.5. Dincolo de textele literare Visul fetei de la țară reprezentarea sociosemiotică a realității românești în "Baroneasă", de Liviu Rebreanu Cred că testul literaturii este dacă noi înșine trăim mai intens prin actul lecturii.51 Deși considerat un text ficțional, suntem de părere că discursul literar rămâne un produs sociocultural care dezvăluie valori atât universale, cât și
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și pe o semiotica a pasiunilor (vezi I.2.c.2.), axată pe stări ale sufletului, după cum afirmă A.J. Greimas și J. Fontanille ([1991] 1997). Pornind de la această ultimă teorie, analiza noastră oferă o interpretare semiotica a identității personajului baroneasă din nuvelă cu același titlu, scrisă de Liviu Rebreanu. Identitatea este definită prin nume (identitate socială), dar și prin acțiuni imaginare care formează un careu semiotic construit pe contradicții logice (realitate versus non-realitate; vis versus non-vis) și pe contrarietăți (realitate
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
răspunsul domnului"), asociat numelui Ileana, considerăm că trebuie menționat un alt triunghi care cuprinde un metasimbol de natură socială și culturală românească, si anume Ileana este un derivat al numelui Elenă, folosit în special în zonele rurale. Alăturarea titlului nuvelei (Baroneasă) de primul paragraf: Nu se pomenea față mai frumoasă în toată IlvaMică și-n împrejurimi că Ileana Măriucăi lui Dosoftei. Se dusese vestea pretutindeni părului ei cel negru că mura, des că peria și lung că un șarpe, buzelor ei
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
umede că floarea stropita de roua. Nici n-apucase să împlinească șaisprezece ani și se și găsi împresurata de pâlcuri de pețitori, care de care mai frumoși, care de care mai bogați." (p. 370) constituie un paradox deoarece titlul social "baroneasă" implică o experiență abducțială bazată pe stima persoanei pentru superioritatea funcției, pe când apelativul "Ileana Măriucăi lui Dosoftei", prin folosirea dublului genitiv, devine un dublu semn indice, atât pentru numele părinților (Măriuca și Dosoftei), cât și pentru clasa socială cu o
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cât și modalitatea presupun interacțiunea dintre participanți care încearcă să domine în schimburile discursive. Acest baleiaj între efectele perlocuționare de putere obținute prin modalități deontice și epistemice sunt surprinse de asemenea în textul literar analizat. Liviu Rebreanu a structurat nuvelă Baroneasă pe sintagma "voința Ilenei era sfântă" (p. 370, 371, 372) care deține o dublă semnificație: * transformarea identității sociale într-o identitate personală. Ileana devine un agent corporatist care știe să-și impună dorințele, determinând astfel o valoare personală normativa. Lexicalizarea
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o reîntoarcere la semnele sărăciei (hăinuțe țărănești și rachiu), numele care conferă o realitate socială unei ființe se dorește definitiv schimbat: Ileana Măriucăi lui Dosoftei cere ("Voința ei era sfântă") să fie percepută după dobândirea unui statut social superior drept baroneasă. Acest act de renunțare la identitate este un semn al snobismului omului sărac care își neagă condiția socială pentru a avansa într-o utopie socială construită pe minciună. Chiar dacă Liviu Rebreanu declară în 1943 că realitatea a fost pentru el
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]