1,501 matches
-
procesiuni și mitinguri de doliu, arborând drapele tricolore cu panglici negre. Inițiatorii manifestărilor dedicate tristului eveniment au fost Liga Culturală și Universitatea din Iași. Istoricii A. D. Xenopol și N. Iorga au publicat articole și studii ce oglindeau tragicul destin al basarabenilor și dreptul istoric al românilor la teritoriile dintre Prut și Nistru. În lunile aprilie-mai ale acelui an, presa din Vechiul Regat a declanșat o amplă campanie publicistică, ziarele tipărind numeroase studii, articole, documente, pagini literare, evocări și mărturii. Aveau menirea
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
ajunul serbării, a părăsit demonstrativ Basarabia, plecând În România. În ziua de 16 mai, din ordinul său, tricolorul n-a fost arborat pe clădirea consulatului general <ref id="85"> 85 ANRM, fond 2, inventar 1, dosar 9241, f. 3.</ref>. Basarabenilor de bună credință nu li s-a permis să-și exprime atitudinea față de tragicul eveniment din istoria provinciei din stânga Prutului. Tentativa noului ziar românesc Făclia Țării de a face acest lucru a fost sancționată de autoritățile țariste. În primul număr
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
fi dus la influența preponderentă a reprezentanților populației românești din ținut În organele autoadministrării locale. Programul partidului mai revendica introducerea limbii materne În școlile primare, precum și elaborarea minuțioasă a concepției privind chestiunea instruirii, În general, a „tinerei generații a băștinașilor basarabeni” prin „cultivarea rațională a bunăstării populare și instituirea unor asemenea instituții de Învățământ mediu și superior care ar deveni realmente peieniere ale muncii și cunoștințelor” <ref id="101"> 101 Ibidem, f. 2.</ref>. Realizarea principalelor sarcini, schițate În acest program
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
de lectură, efectuarea unor lecții publice, Însoțite de „discuții și schimburi de idei” <ref id="106">106 Idem, nr. 38, 11 mai 1913; vezi și nr. 46, din 9 martie 1914. </ref>. În realizarea acestei sarcini se conta mult pe basarabenii „luminați”, mai ales, „pe acei cu putere” și pe deputații basarabeni În Duma de Stat de la Sankt Petersburg <ref id="107"> 107 Idem, nr. 38, 12 ianuarie 1914; vezi și nr. 48, din 23 martie 1914. </ref>. Ziarul sublinia și
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
a strămutărilor masive de populație românească În Siberia și Extremul Orient și a promovării pe această cale a deznaționalizării ținutului <ref id="112"> 112 Idem, nr. 32, 1 decembrie 1913.</ref>. Pentru Îndrăzneala cu care erau abordate problemele stringente ale basarabenilor, gazeta a fost deseori sancționată de autorități. Numărul 48 al ziarului a fost confiscat din tipografie, iar redactorul său supus judecății pentru abateri de la articolul 72 al Statutului cenzurii <ref id="113"> 113 Idem, nr. 16, 27 aprilie 1913. </ref
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
27 aprilie 1913. </ref>. În concluzie, ținem să menționăm că prudența demonstrată de Carol I În raport cu Imperiul rus nu l-a Împiedicat să dispună oamenilor politici care i-au stat În preajmă să acorde sprijin tacit cauzei naționale a românilor basarabeni.
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
utopic la Bolliac și Bălcescu (un „romantic de esență tare”), ca și asupra operei epice a lui Costache Negruzzi (e aici o analiză antologică a nuvelei Alexandru Lăpușneanul), însă nu sunt uitați nici ardelenii (cu accent pe G. Barițiu) și basarabenii, poeții munteni minori, nici creația „în spirit popular” a lui Anton Pann. Romantismul românesc - venind după lucrarea parțială și pierdută în amănunte a lui Bogdan-Duică din 1923 despre „întâii poeți munteni” - se impune ca prima sinteză completă asupra perioadei. În
POPOVICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288964_a_290293]
-
făcând tot felul de proiecte temerare. Cine a furat o minge? (2002) e un roman despre copii. Sub titlul impropriu Dincolo de Lisabona (1992), proiectat să fie editat înainte de 1989, se evocă cifrat încercarea disperată de-a trece Prutul a românilor basarabeni care, după ultimatumul sovietic din iulie 1940, nu voiau cu nici un chip să rămână în provincia răpită. În 1996 romanul avea să apară într-o nouă versiune, intitulată Ultimul tren spre România. Intrat în țara ciuntită după mutarea graniței de pe
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
Istria, Epir, Banatul sârbesc, Macedonia, Basarabia, Caucaz. Textele (mai mult de jumătate sunt tipărite aici pentru prima dată) îl surprind chiar și pe cititorul român prin frumusețea lor stranie, familiară și totuși exotică. Povestea despre Sfânta Paraschiva (culeasă de la un basarabean) este asemănătoare nu o dată cu Harap Alb sau cu Făt-Frumos din lacrimă, rămânând însă mereu distinctă de acestea, mai ales prin referirea permanentă a eroului la credință ca la sprijinul cel mai de seamă. K. participase de altfel la un alt
KARLINGER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287702_a_289031]
-
Soare Răsare, „volumaș de schițe, legende și însemnări japoneze”, lui Ovid Densusianu i se neagă calitatea de poet, acesta rămânând „un filolog sârguincios și cu scrupule științifice”. Sunt însă apreciate broșurile Izvorul vieții și Lupii ale lui Pavel Crușevanu („român basarabean de limbă rusă”) în traducerea lui Alexis Nour, care „deocamdată e poate singurul care să mai subțieze ignoranța noastră în literatura poloneză, ucraineană și chiar rusească”. A.-M.B.
MOLDOVA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288221_a_289550]
-
fost arestat de Siguranța Cluj la 8 iunie 1948 și judecat în lotul studenților clujeni condus de Ioan Bohotici. Student în anul VI la Medicină în Cluj, s-a întâlnit la Siguranța Cluj cu Vladimir Călinici - student în anul V, basarabean din Hotin, care fusese șeful anului III în cadrul Frățiilor de Cruce, dar a fost obligat să intre în Partidul Comunist pentru a-și putea păstra locul în cămin. La procesul din aprilie 1949, Călinici s-a despărțit de foștii lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
D-na Djionat, pentru frumoasa inițiativă de a înființa un azil de noapte pentru femei cu numele D-nei Luzghin, inima căreia întotdeauna a bătut și energia căreia a fost cheltuită pentru interesele feministe mai cu seamă în scopul susținerii societății „Basarabeanul”. Moldoveancă prin sânge, rusoaică prin căsătoria a doua, D-na Luzghin a știut să fie loială și cu demnitate a reprezentat femeia din Basarabia în mai multe rânduri. Mulțumesc, de asemenea, doamnelor din societatea de sub conducerea D-nei Djionat pentru inițiativa
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
politică. În anii 1940-1945 a emigrat În Uniunea Sovietică, iar ulterior, după reîntoarcerea În țară, În 1945, a fost numit șeful Comisiei Controlului de Partid a PMR și membru supleant al Biroului Politic - Între 1954 și 1965; și Leonte Răutu - basarabean de origine, a intrat În PCdR În august 1934, activând ca lucrător cu munca politică până În mai 1940, apoi a emigrat În Basarabia după anexarea acesteia de către URSS, În iunie 1940, unde, În perioada 1942-1943 a lucrat ca muncitor, iar
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1943 a ajuns șeful Serviciului Român al Radio Moscova. Leonte Răutu Împreună cu Petre Borilă au fost unii dintre preferații Anei Pauker. După război, Răutu a revenit În România cu ajutorul Anei Pauker, devenind principalul ideolog al PCR, colaborând cu un alt basarabean, Iosif Roitman-Chișinevschi, pentru impunerea doctrinei staliniste asupra culturii române. Biroul PCdR de la Moscova a fost instrumentat de Stalin pentru a exercita un control permanent asupra comuniștilor de la București. Grupul de emigranți comuniști avea să joace un rol important În confruntările
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
situată pe valea râului Pecineaga, la 36 km sud-est de orașul Măcin, și cuprindea satele: Cuium-Punar, Canat-Calfa și Ai-Orman. Înainte de 1877 cea mai mare parte a locuitorilor erau tătari, cărora li s-a adăugat, după 1860, un număr de români basarabeni. După 1878 numărul românilor a crescut. În aceeași perioadă au fost construite 3 școli, câte una în fiecare sat. Astfel, în anul 1881 a fost construită școala din satul Ai-Orman, iar în anul 1898 cele din satele Cuium-Punar și Canat-Calfa
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
turiști în anul 1906 din inițiativa primarului orașului Constanța de la acea dată, domnul Nicolae Bănescu. Printr-un proces de împroprietărire cu pământ a țăranilor s-au stabilit în Dobrogea atât români veniți din Regatul României, cât și români: transilvăneni, bucovineni, basarabeni, dar și elemente românești venite în Dobrogea din peninsula balcanică și nevoite să emigreze din locurile natale din cauza politicilor de asimilare promovate asiduu de către tinerele state naționale din Balcani. Toți aceștia au contribuit activ la dezvoltarea rapidă a provinciei, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
provocat de o diversiune a separatiștilor din Transnistria, ce a avut loc în ajun, la Dubăsari. Autoritățile de la Chișinău aveau informații despre pregătirea diversiunii, dar au ezitat sau nu au încercat s-o dezamorseze la timp. Redeșteptarea națională a românilor basarabeni dintre care o treime fuseseră exterminați de Stalin prin execuții, foamete și deportare în Siberia se dorea a fi înăbușită în sânge, de către cei care se opuneau acesteia. Armata a 14-a rusă, hoarde de cazaci aduși cu avioane de pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Lăsați-le rușilor curvele. Bărbații nu contează. Ei sunt proști și se duc după bani și avere. Rușii sunt puturoși. Au pământurile nemuncite. Mergi zile întregi cu trenu’ din stanție în stanție și nu vezi decât pământuri nemuncite. Le lucrează basarabenii, în arendă. La voi nu au ce lucra, abia vă țineți pe voi. Dar luați-le fetele și ai să vezi cum vine toată Basarabia în curtea voastră“. Traversând scuarul din dreptul Ateneului, m-a luat dintr-odată pe după gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
mi-a înlesnit expedierea directă. Am ținut să-i trimit cartea pentru faptul că e o veche prietenă a familiei Coloșenco, gândindu-mă și la faptul că la Centenarul Bibliotecii „S. Belloescu” a vorbit despre Petre Coloșenco, numindu-l „un basarabean bârlădean”, semn al unei statornice prietenii din vremuri de restriște. Cu ocazia vizitei actuale, Sergiu îmi oferă 10 exemplare din „Academia Bârlădeană”, în care prof. Elena Popoiu, fosta mea elevă, scrie pe două pagini un comentariu despre care am relatat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
toată averea și armamentul avut asupra noastră au rămas pe peronul gării Chișinău. Cu sufletul cătrănit, am luat drumul spre Prut, noi cei care eram de pe meleaguri îndepărtate - puțini la număr -, fiindcă regimentul nostru constituit în marea lui majoritate din basarabeni s-a volatilizat. L-am îndemnat pe Ghiță să urmeze calea spre Prut în mod individual, fiindcă în grup eram mult mai vulnerabili. Așa se face că la 1 iulie 1940 am fost dirijați spre interiorul țării, fixându-ni-se
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
Europa. Totuși se pare că au fost și glasuri, care au văzut această alunecare spre neant a acestei țări și au avertizat că întoarcerea Basarabiei către Occident, ar însemna o aventură primejdioasă și umilitoare, aidoma aceleia pe care o trăiesc basarabenii plecați în Occident. În vederea alegerilor, forțele reacționare din Moldova, aflate acum la putere și care vor să vadă țara închinată cu totul străinilor, au trimis oameni în România, pentru a se școli la Înalta Academie de Furat Voturi de sub rectoratul
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
țăranilor a rămas pe loc, chiar și la al doilea refugiu, cel din ’44. - Atunci? Te considerai sărac? N-ai fost destul-de: te-au ridicat și pe tine rusovieticii; te-au pohodit și pe tine na Sibir... - Dac-ar avea Basarabeanul mintea Românului ceai’ de pe urmă!, a râs tata. Hai să zicem că am zăbovit cu plecatul În primul refugiu și din pricina casei. - Care casă? Dar noi n-aveam o casă a noastră! - Cum, n-aveam?, s-a supărat tata. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Dar tot adevărat că Basarabia a fost „ajutată”, nu după nevoile ei, ci după aranjamentele necinstite ale regățenilor. Elementele cele mai rele: Începători, incapabili, pedepsiți - ca În colònii, vorba lui Moș Iacob - ne fuseseră trimise nouă, În deportare, ca pedeapsă... Basarabenii așteptaseră căldură, frățietate, ajutor - primiseră picioare-n cur de la jandarm, jupuială de la perceptor, suduială de la „intelectualii” regățeni, cei ajunși la sate fiind mai analfabeți decât bieții localnici, dar Îi tratau de „Moldovean cap de bou”...Și se plângeau de glodurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
de-jur-Împrejurul calidorului. Calidor, fecior de Bohr... SATUL - Când maică-ta a alcătuit monografia Manei, a coborât... - sau a urcat - În timp până la... Ia să te văd: cât? Până la cine..? - Până la inevitabilul Ștefan, zic. Nu poți sta de vorbă cu un basarabean fără ca, de la a doua propozițiune să nu-ți spună că el e „răzeș de-al lui Ștefan, cu zapis”... - Dacă Basarabeanul ar fi hotinean, nu orheian, ar putea spune: „răzeș de-al lui Alexandru cel Bun”... - Noi, Orheienii ne tragem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
până la... Ia să te văd: cât? Până la cine..? - Până la inevitabilul Ștefan, zic. Nu poți sta de vorbă cu un basarabean fără ca, de la a doua propozițiune să nu-ți spună că el e „răzeș de-al lui Ștefan, cu zapis”... - Dacă Basarabeanul ar fi hotinean, nu orheian, ar putea spune: „răzeș de-al lui Alexandru cel Bun”... - Noi, Orheienii ne tragem doar de la Ștefan? - Înseamnă că, pe pământul nostru, atât așezările, cât mai ales oamenii s-au ridicat În două picioare abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]