8,717 matches
-
DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre - certe, poetul păcătos...acesta...eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce bine e să plângi în limba ta! ce bine e să facem nunți ca-n basme când are cine binecuvânta prin viața ponegrită de fantasme. și când o fi să fiu vultur bătrân și o să zbor la Doamne-miluiește, femeia mea - cu busuioc în sân, să mă jelească tristă...românește. Alexandru CETĂȚEANU
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
acele chioșcuri erau deosebite din punct de vedere al calității sau al design-ului. Erau articole banale, pentru copii, pe care le găseai în toate magazinele comerțului de stat, dar - prin ochii prichindeilor de o șchioapă - ele căpătau conotații de basm, chiar dacă mașinuțele și roțile lor erau realizate din tablă ambutisată și vopsită, iar păpușile aveau corpul confecționat din pânză umplută cu rumeguș, peste care purtau o rochiță de stambă pastelată. Ei, dar cu toate carențele pe care le avea marfa
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
de grâu, Mi-e dor să trec înot un râu. Mi-e dor să sar într-o băltoacă, Să ies cu prietenii la joacă, Să stăm până târziu afară, Mi-e dor de zgomotul în vară. Mi-e dor de basme și povești, Să zbor prin lumile cerești, Să mă trezesc chiar de Ajun, Mi-e dor să cred în Moș Crăciun. Mi-e dor de tot și n-am regrete, Nimic n-aș șterge cu-n burete, Să plec în
MI-E DOR de IONICĂ DRAGOMIR în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377136_a_378465]
-
tristeți doar miresme de gutui prăvălite din soare/ de dovleac copt și brânză frământată/ de pâine de casă aburind a cartofi și a mâinile mamei/a untură și ceapă roșie zdrobită în ștergar de cânepă” (După ghebe). Locul natal, de basm, părăsirea lui, îl transpune într-o lume mirifică, plecarea echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de stâncă/cu
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
echivalând cu un exil iar amintirea cu un disconfort sufletesc pentru că familia rămâne un sine qua non al vieții: “balaurul tolănit pe șalele Retezatului/ i-a păstrat solzii de stâncă/cu siguranță mai ocrotește/ poiana cu narcise sălbatice/și toate basmele perenelor copilării/ cu viteji din rărunchii pământului/ fețe de fum ochi de negru diamante/ plaiuri sfințite de chiotele noastre/ copaci zâmbind neastâmpărului din noi/ precum chipuri de bunici îngăduitoare/ ciobani bălai cu ochi de stele/ adună flăcări din huila serii
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
de grâu, Mi-e dor să trec înot un râu. Mi-e dor să sar într-o băltoaca, Să ies cu prietenii la joaca, Să stăm până târziu afară, Mi-e dor de zgomotul în vară. Mi-e dor de basme și povești, Să zbor prin lumile cerești, Să mă trezesc chiar de Ajun, Mi-e dor să cred în Moș Crăciun. Mi-e dor de tot și n-am regrete, Nimic n-aș șterge cu-n burete, Să plec în
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
de grâu,Mi-e dor să trec înot un râu.Mi-e dor să sar într-o băltoaca,Să ies cu prietenii la joaca,Să stăm până târziu afară,Mi-e dor de zgomotul în vară.Mi-e dor de basme și povești,Să zbor prin lumile cerești,Să mă trezesc chiar de Ajun,Mi-e dor să cred în Moș Crăciun.Mi-e dor de tot și n-am regrete,Nimic n-aș șterge cu-n burete,Să plec în
IONICĂ DRAGOMIR [Corola-blog/BlogPost/377140_a_378469]
-
redăm speranța în viitor. Viața omului se împarte în trei etape: copilăria, tinerețea împreună cu bărbăția și bătrânețea. Lumea, deși aceeași, este văzută de fiecare dată în alte culori, sufletul o reflectă diferit, în copilărie - pentru mine este un spațiu de basm - nu uiți niciodată sărbătorile, frumusețea lor. Copilul devine apoi bărbat cu responsabilități, trăiește cu demnitate, are o măreție în împărația sa, care este gospodăria lui, casa lui, soția lui, copiii lui. Trăiește plenar viața, dar nu încântat de ea, ci
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR – ÎNALTPREASFINŢIA SA IUSTINIAN CHIRA LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI ŞI CINCI DE ANI DE VIAŢĂ PĂMÂNTEASCĂ, SLUJITOARE ŞI PILDUITOARE. de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382156_a_383485]
-
dăruit celebra povestire ,,Bătrânul și marea” (după care s-a turnat un antologic film artistic de lung metraj) -, Cristina Mariana Bălășoiu croșetează, la paginile 13-14, nouă catrene, sub titlul ,,Bătrânul și motanul”. ,,Peștișorul fermecat” ne îmbie cu o atmosferă de basm, iar inscripția cu titlul ,,Bulgăreasa” - cu una de-a dreptul copilăroasă, pe care o cităm: ,,Iaca, vine o bulgăreasă,/ Înaltă, suplă și frumoasă,/ Ochii-i mici, sticloși ca marea,/ Cu ei luminează calea./ Doi copii stau, se uitau/ La fata
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
ceva neobișnuit să lecturezi întrebările și răspunsurile dlui Nicu Vintilă Sigibida, director fondator, ce descriu cu multă finitate și capacitate filozofică fenomenele despre: „cine este Domnul de Rouă? De ce Domnul de Rouă? Pentru ce „Domnul de Rouă? Domnul de Rouă - basm, legendă, mit sau poveste? De ce legenda Domnului de Rouă este cantonată pe teritoriul județului Romanați?” În cele din urmă, fiind introduse și texte din primul număr al revistei „Domnul de Rouă”, aceasta ulterior fiind întreruptă în octombrie 1937. Destul de captivant
„Domnul de Rouă” – o nouă revistă în cultura naţională română [Corola-blog/BlogPost/93133_a_94425]
-
războiul inimic.// Liră de argint, Sihleanu, Donici, cuib de-nțelepciune, // S-au dus toți, s-au dus cu toate pe o cale nenturnată, / S-a dus Pann, finul Pepelei, cel isteț ca un proverb. // Eliad zidea din visuri și din basme seculare //...// Boliac cânta iobagul ș-a lui lanțuri de aramă //...// L-ale țării flamuri negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
negre Cârlova oștirea cheamă”, „Mureșan scutură lanțul cu-a lui voce ruginită”, „Iar Negruzzi șterge colbul de pe cronice bătrâne”, „Ș-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr și ferice, / Ce din frunză îți doinește, ce cu fluierul îți zice, / Ce cu basmul povestește - veselul Alecsandri...”. Sunt poeți care au făcut „icoană și simbol” din acele „sânte firi vizionare / Ce făceați valul să cânte, ce puneați steaua să zboare.” Unul dintre cei care punea „steaua să zboare”, a fost și Orfeul de peste Prut
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
Victor, Iași) * Nu ar fi intenția mea să șterg cu o trăsătură de condei merite și realizări, lista momentelor de sărbătoare ale unui om activ și remarcat în cercul său. Aveți cu siguranță dovada accesibilității, copiii vă ascultă cu atenție basmele din Castelul cu statui, altfel ar fi de neînțeles plăcerea și entuziasmul cu care versificați îndelung motive vechi precum Blestemul de mamă, împăratul Șarpe, Povestea cucului, Codruț fiul caprei, împăratul Cap de rac, Căluțul de argint și celelalte. Motive vechi
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
pretenții literare. La tirajele mici care se poartă în ziua de azi, poate că nici nu contează stilul modest. Un auditoriu virgin, care n-o să dea niciodată în viață cu ochii de variantele splendide, originale în ediții alese, ale acelor basme repovestite de dvs. nu vă va reproșa niciodată nimic. Așadar, mulțumind pentru urarea Tot binele din lume și luând în calcul bunele intenții cu care vă puneți pe treabă acum și în viitor, vă prenumăr în rândul bunicilor cu folos
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
clasică a îndrăgitului spectacol de balet, dar producția a fost restrânsă ca durată și adaptată micilor spectatori. Asistent maestru de balet este Cătălin Caracaș, solist și maestru de balet al Operei Naționale București. Libretul baletului este o combinație reușită între basmul tradițional, baletul clasic și filmul de desene animate al lui Disney, iar coloana sonoră este asigurată de Alexandru Istrate, care a creat un colaj între muzica lui Ceaikovski și banda sonoră a celebrului film de animație. Decorurile și costumele sunt
Baletul ?Frumoasa din p?durea adormit?? by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/83135_a_84460]
-
o poveste diferită. Dragul de diferență, care ne face să călătorim, ar trebui să ne întoarcă la două ediții de anticariat, traducerea lui Iulian Vesper, de la sfîrșitul anilor '50, și repovestirea lui Barbu Brezianu, de la jumătatea deceniului opt. Cărți de basme, mai frumoase decît Stăpînul inelelor (care i s-a recunoscut tributar Kalevalei), și avînd, în plus față de poveștile din fondul comun european, un miraj al numelor, aproape ireproductibile, ciudățenii colțuroase care, altfel decît sunetele moi venite din Indii, i-au
Odin și Santa Claus by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8322_a_9647]
-
cadru natural cu atributele unei picturi naive - să zicem de Rousseau-Vameșul (Le Douanier) - respirând odată cu vegetația luxuriantă, cu care fac corp comun de altfel. Elaborată în privința tehnicii și limbajului componistice, piesa lui Cristian Lolea integrează și se integrează atmosferei de basm, reunind sunetele grave ale fagotului și violoncelului ce marchază, poate, densitatea pădurii, onomatopeele flautului, ce trimit la cântecul păsărilor și pasajele ascensionale ale violoncelului și violei însoțind ritmul mai lin sau mai accelerat al zborului. Eliberate de balastul teluric, imaginile
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
care filmul se termină. Acest final nu are în zglobiu- marcialul Imn al Europei un apendix marginal, dispensabil, ci dincontră, un germene fondator. În contextele în care filmul utilizează Oda Bucuriei, alias Imnul Uniunii Europene, această muzică apare doar ca basm fals sau ironic, de adormit copii. Iar lucrul acesta, venind din partea foștilor europeni (sau pseudo-noneuropenilor) care sunt americanii, arată clar că orice măgulitoare autoreprezentare, așternută idealist peste traume/drame, împătimiri, fracturi, inconsecvențe sau inconsistențe, este subțire, ipocrită.
Ice Age 4, critica Europei și relevanța muzicii by Marin MARIAN () [Corola-journal/Journalistic/83388_a_84713]
-
mărturie testamentară" în ultima ei carte Politici ale romanului românesc contemporan, ca Ioana Diaconescu, povestind copiilor, ca Victoria Dragu-Dimitriu, cu volumele Povești ale Doamnelor și Domnilor din București. Nu sunt uitate edițiile: Timotei Cipariu - Scrieri literare, îngrijită de Ion Buzași, Basme fantastice românești - Basme superstițioase - religioase, editate de I. Oprișan, ediția integrală realizată de prof. Nicolae Bouaru a revistei de avangardă Urmuz, scoasă la Câmpina de Geo Bogza în 1928. Toate au parte de bunele cuvinte ale criticului. Numeroase pagini cuprind
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
ultima ei carte Politici ale romanului românesc contemporan, ca Ioana Diaconescu, povestind copiilor, ca Victoria Dragu-Dimitriu, cu volumele Povești ale Doamnelor și Domnilor din București. Nu sunt uitate edițiile: Timotei Cipariu - Scrieri literare, îngrijită de Ion Buzași, Basme fantastice românești - Basme superstițioase - religioase, editate de I. Oprișan, ediția integrală realizată de prof. Nicolae Bouaru a revistei de avangardă Urmuz, scoasă la Câmpina de Geo Bogza în 1928. Toate au parte de bunele cuvinte ale criticului. Numeroase pagini cuprind semnalări de nume
Critică de întâmpinare by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8337_a_9662]
-
ridicarea cortinei și până la lăsarea ei în final, m-a înduioșat și încântat totul. Atât tălmăcirea Alinei Cojocaru, care a dansat, a emoționat, a impresionat, a fermecat, a plutit, a pluti, iar a plutit și a povestit ca nimeni alta basmul, cât și a partenerului ei de scenă, Steve McRae, dotat cu calități deosebite: muzical, vesel, de o agilitate rară, excelent tehnician, reușind la perfecție suita de baterii mici, în ciuda tempoului draconic și incorect pe care l-a imprimat dirijorul; dar
Revelație și surpriză la Opera Națională by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/83410_a_84735]
-
acolo intră duhurile care născocesc o poveste teribilă cu vrăjitoare, cu regi și căpetenii de oaste, cu ucigași, cu orăcăieli de broaște, cu sunete ciudate, cu moarte. Nekrosius decupează șirul faptelor din piesă, dar le costumează simplu. Ca într-un basm popular. Acolo unde toată lumea trece printr-o succesiune de obstacole, acolo unde se petrec lucruri ciudate, înspăimîntătoare, acolo unde controlul îl au alte spirite. În acest "Macbeth", cele trei vrăjitoare-țigănci fac huruburu cu un băț, o oală și o pisică
Shakespeare mai presus de orice (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8453_a_9778]
-
că fidelitatea și buna sa credință sunt dezmințite de amănuntul cinic că un cîmp literar (mediul profesional al lumii scriitoricești) este dependent de cîmpurile cărora le datorează existența: politica și banul. Autonomia breslei literare e un deziderat descins din lumea basmelor. Iar tendința actuală e ca libertatea ei să scadă pînla anulare, ceea ce înseamnă că presiunea ideologiei va sufoca complet motivația scriitorilor. Cu alte cuvinte, plantele serei literare vor fi parazitate cu niște îngrășăminte filantropice - burse, proiecte culturale, concursuri, premii - care
Habitusul literar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8487_a_9812]
-
înțeleasă ca o exultare a dragostei tinerești de viață în sânul propriei etnii, al unei civilizații rurale idealizate. Dar acuzația de "idealizare" îmi pare nedreaptă, de vreme ce am fost avertizați, încă din prima strofă, că ne aflăm într-o durată de basm. "E lung pământul, ba e lat", versul de deschidere, anulează situarea geografică, instalează utopia. Iar "Nici astăzi domn pe lume nu-i" anulează temporalitatea spre un trecut egal cu uchronia. Cititorul recunoaște spațiul și durata umană, ușor decalată, dar esențialul
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
după forma adjectivului, că M. vine de la Michel? În Germania, Novalis este "cel mai mare poet al nocturnului" (ori - era la modă într-o vreme - autorul a citit prea mult Durand, ori nu știe ce vrea să spună), iar creatorii basmului cult european sînt O. Perault și C. Anderson (?!). Și așa mai departe, pînă la nefericita mochetieră, din ograda romantismului românesc. Iaca izvorul perlelor școlare, universitare... De nu s-ar uita imediat, ar scîrțîi pînă la adînci bătrîneți în cultura generală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]