796 matches
-
primească? România. Pe trupul bulgarului au pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
pus cei de la guvern capul lui Kogălniceanu și iaca statuia. Cu siguranță ca la mijloc e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află o placă de bronz pe care
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
e o învârteală. Și cine plătește? Tot săracul! Rușine! Rușine de trei ori..." Pe soclul statuii se află două basoreliefuri de bronz cu următoarele semnificații: basorelieful din dreapta îl prezintă pe Mihail Kogălniceanu vorbind țăranilor cu prilejul elaborării Legii împroprietăririi, iar basorelieful din stânga prezintă alegerea lui Cuza Vodă ca domn al Principatelor Unite. Pe partea din față a soclului se află o placă de bronz pe care este gravată următoarea inscripție: "Lui Mihail Kogălniceanu Poporul Român recunoscător MCMXI".
Statuia lui Mihail Kogălniceanu din Iași () [Corola-website/Science/310321_a_311650]
-
iar în anul 1964 i se acordă Premiul de Stat. După ce i s-a acordat Premiul de Stat, Editura Meridiane i s-a consacrat o monografie consistentă. În România a beneficiat de importante comenzi destinate spațiilor publice. Lucrări în țară: Basorelief pe fațada Operei Române din București, bustul lui Hristo Botev din Parcul Herăstrău, „Zimbrul” (sculptură în piatră inaugurată în 1969 în fața Gării Onești, mutată în sensul giratoriu de la Carom în 2012), „Maternitate” (sculptură din bronz, 1965 suspendată pe fațada Spitalului
Ion Vlad (sculptor) () [Corola-website/Science/308985_a_310314]
-
fi "Sulițașul" (Doriphorus) și Apollo cu brațul întins din Templul lui Zeus din Olympia, ale căror forme par să fie dictate de originea lor, dintr-o lespede de marmură, în poziție verticală. Inovări similare s-au produs și în sculptura basoreliefurilor (sculpturi realizate astfel încât personajele ies dintr-un fundal, dar nu sunt separate de acesta) și în ansamblurile statuare din bronz. Multe capodopere ale sculpturii clasice au dispărut de mult și sunt cunoscute azi doar după nume. Printre acestea se află
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
create de maestrul atenian Fidias. Cea mai mare parte a lucrărilor în marmură care au supraviețuit nu au fost create pentru contemplarea individuală, ci au fost gândite pentru a face parte din decorarea, de ansamblu, a unui templu (mai ales basoreliefurile care le înconjurau și sculpturile individuale plasate în interiorul unui fronton triunghiular, la fiecare capăt al clădirii). Sculptura, pictura și arhitectura au fost astfel combinate încât să creeze temple somptuoase și locuri pline de culoare, mult mai colorate decât ne imaginăm
Arta în Grecia antică () [Corola-website/Science/309078_a_310407]
-
case particulare, forturi de apărare etc. La construirea acestora s-au folosit cărămizi uscate la soare ce rezistă puțin în timp. Aceste tipuri de construcții sunt amintite în textele hieroglife. Sculptura, un domeniu important al artei egiptene, este formată din basoreliefuri, altoreliefuri și realizarea statuilor de mari și mici dimensiuni. Materialele folosite pentru sculptură sunt: piatra, lemnul și metalul(aur;argint). Și sculptura respectă regulile stricte ale egiptenilor, fiind realizată în așa fel încât să exprime trăsăturile specifice egiptene. Credința în
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
foarte mari, iar între zidurile acestora se găseau curți interioare precum și camere de locuit și anexe grupate. Nelipsitul și importantul zigurat, ridicat pe șapte etaje,s e afla în mijlocul palatului. În sculptură ca piese de rezistență se evidențiază statuile și basoreliefurile. Astfel se pot întâlni statui importante, impunătoare, de 3-4 metri înălțime, înfățișând regi sau figuri de animale fantastice cu trupuri de animal, aripi și capete de om. Relieful contribuie la ornamentarea perețiilor palatelor sub forma frizelor ce înfățișau de obicei
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
șențulețe verticale), și capitel simplu format din echină și abacă. Antablamentul este format din arhitrava continuă, friza-cumetope(decorate cu bazoreliefuri sau colorate) și triglife-și cornișa. Frontonul reprezintă triunghiul format de cele două pante ale acoperișuri și este decorat cu basoreliefuri sau statui adosate timpanului. Ionicul este caracteristic platformei formată din mai multe trepte dar mai puțin înalte fațp de doric, coloana sprijinindu-se de stilobat cu ajutorul unei baze. Fusul coloanei este cilindric și mult mai zvelt și elegant având obligatoriu
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
caneluri care sporesc senzația de verticalitate. Capitelul este format din frunze de acand(1-2 șiruri) și volute răsucite(inspirate după coarnele de berbec. Antablamentul este format din arhitravă(cu profile așezate în retrageri succesive), friză continuă(simplă sau decorată cu basoreliefuri) și cornișă. Frontonul nu se deosebește fundamental de cel doric. Corinticul are un singur element diferit față de ionicul cu care se aseamănă, capitelul ce este format din trei șiruri suprapuse de frunze de acant și volute(obținute prin răsucirea frunzelor
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
dezvoltare rapidă, dar și a unui important schimb de cultură și artă elenă. Prin descoperirile arheologice făcute la Histria, au fost scoase la iveală vechi cetăți cu ziduri de incintă și de temple de cult, fragmente de coloane, frize și basoreliefuri decorative. Prin aceste descoperiri se demonstrează existența unei vieți economice, sociale și religioase, active pe teritoriul românesc. Atât la Callatis cât și la Tomis au fost descoperite fragmente de vase ceramnice din perioada arhaică, cu figuri negre sau roșii, urne
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
căteva dormitoare, o cameră de oaspeți, o capelă, o bucătărie, o baie și un mormânt sub casă. Casele oamenilor simpli erau mult mai simple, cu doar câteva camere. Palatele regilor din Mesopotamia erau clădiri uriașe, frumos decorate. Majoritatea zidurilor aveau basoreliefuri sculptate în fildeș, descriind marile victorii ale mesopotamienilor. Aveau de asemenea mari sculpturi la intrări, pentru a-l proteja pe rege de demoni și alte spirite rele. Mobila era de asemenea fabricată în principal din fildeș, care era ușor de
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
16 din 13 martie 1997, s-a luat decizia eternizării memoriei lui Alexandru Diordiță. Astfel, denumirea Străzii Cosmonauților din municipiul Chișinău a fost schimbată în strada "Alexandru Diordița". S-a confecționat și s-a instalat câte o placă comemorativă cu basorelief pe clădirea din strada 31 August 1989 nr. 141 și pe fațada fostei clădiri a Guvernului din strada Alexei Mateevici nr. 87, actualmente blocul de studii al Academiei de Muzică "Gavril Musicescu", unde în perioada anilor 1955-1964 a locuit și
Alexandru Diordiță () [Corola-website/Science/309964_a_311293]
-
Adam Kilisse"/"Adam Kilisesi" ("Casa lui Adam", interpretată ca fiind "Biserica Omului"). Turcii au considerat impunătorul monument roman Tropaeum Traiani drept biserică. Cu un diametru de 30 m și o înălțime de 20 m, monumentul are de jur-împrejur 54 de basoreliefuri reprezentând scene de luptă. Lângă monument se află un muzeu de antichități dacice, grecești și romane. Comuna se află în sudul județului și este traversată de șoseaua națională DN3, care leagă Constanța de Călărași. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Adamclisi, Constanța () [Corola-website/Science/310369_a_311698]
-
pigmenți naturali. Culoarea predominantă este albastrul, un albastru special, numit astăzi de către experți „albastru de Săpânța”. Celelalte culori au o simbolistică consacrată: verde -viață, galben -fecunditate și fertilitate, roșu -pasiune, negru -moarte. Pe crucile sale se află motive geometrice, precum și basoreliefuri Până în anul 1977, Pătraș a realizat aproximativ 700 de cruci în ambele cimitire din Săpânța, cunoscute sub denumirea de „Cimitirul Vesel”. Stan Ioan Pătraș a fost un meșter popular complex, realizând o serie de obiecte lucrate artistic: cuiere, colțare, scaune
Stan Ioan Pătraș () [Corola-website/Science/310473_a_311802]
-
cota 536 la inițiativa unui grup de ofițeri și generali constituiți în "Societatea Mărășești" în comuna "Răcoroasă" - sat Mărăști. La intrarea în localitate este amplasat un portal cu inscripția "Câmpul istoric de la Mărășești". Proiectul mausoleului aparține arh. Pândele Șerbănescu iar basoreliefurile au fost executate de A. Bordenache. Întins pe e suprafață de 1000 mp, mausoleul se sprijină pe doi piloni mari de beton de secțiune dreptunghiulara pe care au fost amplasate 2 urne în care ardea o flacăra veșnică. Pilonii sunt
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
de A. Bordenache. Întins pe e suprafață de 1000 mp, mausoleul se sprijină pe doi piloni mari de beton de secțiune dreptunghiulara pe care au fost amplasate 2 urne în care ardea o flacăra veșnică. Pilonii sunt împodobiți cu ample basoreliefuri de bronz care înfățișează trecerea unui țăran român peste linia frontului cu informații despre inamic și primirea unui general român făcută de locuitorii din Mărăști. Între cei doi piloni, pe un perete de beton, sunt fixate 13 plăci de marmură
Bătălia de la Mărăști () [Corola-website/Science/305978_a_307307]
-
în acest scop 10.000 galbeni. În palat s-a mutat Sfatul Administrativ (guvernul). În 1837, Casa Golescu a fost transformată în palat domnesc, lucrările fiind executate de Xavier Villacrosse care a păstrat arhitectura exterioară inițială precum și ornamentațiile exterioare cu basoreliefuri, frize și capiteluri, realizate în 1820 de sculptorul Karl Schmutzer. În timpul cutremurului din 1838, Mânăstirea Radu Vodă a fost ruinată de cutremur. În 1839 este reparată în întregime de Iosif Weltz după planurile lui Xavier Villacrosse și Heinrich Feiser. În locul
Xavier Villacrosse () [Corola-website/Science/306126_a_307455]
-
imperiului. Se știe că multe dintre coloanele vechiului templu au fost transportate la Constantinopol pentru construirea catedralei Sfintei Sofia. După săpăturile arheologice din secolul al XIX-lea, respectiv secolul XX, multe dintre comorile vechiului templu printre care statui, vase și basoreliefuri au fost transportate la British Museum din Londra și la Muzeul de Arheologie din Efes. În prezent vechiul site al templului atrage în continuare mii de vizitatori anual datorită importanței sale majore.
Templul zeiței Artemis din Efes () [Corola-website/Science/304776_a_306105]
-
obicei mici) de a a purta armură grea. Tacticile de cavalerie au fost o inovație a nomazilor ecveștri din Asia Centrală și din stepa iraniană și triburile de păstori precum popoarele persane parți și sarmați. Fotografia alăturată arată cavaleria asiriană în basoreliefuri din 865-860 î.Hr. Pe atunci, călăreții nu foloseau pinteni, șa sau scăriță. A lupta călare a era mult mai greu decât simpla călărie. Cavalerii acționau în perechi: frâiele arcașului călare erau controlate de mâna vecinului său. Încă de pe atunci, cavaleria
Cavalerie () [Corola-website/Science/305867_a_307196]
-
baroce, care duce la dominanța motivelor vegetale compuse în vrejuri. Elementele barocului apusean sunt însă integrate organic în arta autohtonă, dinamismul excentric care caracterizează arta contrareformei lipsește bunăoară. În epoca brâncovenească apar primele motive antropomorfe, de exemplu în ornamentica în basorelief a bisericilor bucureștene Fundenii Doamnei (1699), Colțea (1700) și Stavropoleos (1724-1730), sau în cea a bisericii fostei mănăstiri Berca și a bisericii fostei mănăstiri Văcărești. În decursul secolului al XVIII-lea sculptura monumentală de tradiție brâncovenească a parcurs un proces
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
din travertin italian, cu dimensiunile 2,90 x 1,60 m și înălțimea 2,10 m, este denumit " Mausoleul Ecaterina Teodoroiu" și are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea militară a EROINEI DE LA JII - SUBLOCOTENENTUL ECATERINA TEODOROIU. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
este denumit " Mausoleul Ecaterina Teodoroiu" și are forma unui sarcofag de piatră albă, pe un postament cu trei trepte, pe care este amplasat un basorelief ce prezintă scene din viața și activitatea militară a EROINEI DE LA JII - SUBLOCOTENENTUL ECATERINA TEODOROIU. Basoreliefurile de pe fețele laterale ale sarcofagului, sunt organizate astfel: pe fața dinspre miazăzi, apare un tablou prezentând copilăria, în cadrul vieții din satul ei natal; pe latura opusă, apare eroina, în medalion, salutată de cercetașii din care a făcut parte, ca elevă
Milița Petrașcu () [Corola-website/Science/300010_a_301339]
-
mari regi. Hattușa avea însemnătate majoră și pe plan religios, ca oraș al zeilor și templelor. În orașul central de sus au fost descoperite resturile mai multor temple. Porțile orașului erau ornate cu figuri sacrale, lei, sfincși și figura în basorelief a unei zeități. Arheologii presupun că fragmentele făceau parte dintr-o instalație concepută ca stradă reprezentativă dedicată unor procesiuni rituale. Până în prezent, suprafețele rezidențiale și ale atelierelor meșteșugărești explorate arheologic sunt mici. Descoperirile arheologice relevă că hitiții au practicat cultivarea
Hattușa () [Corola-website/Science/314646_a_315975]
-
Scriitori latino-americani" (1966), "Nepoții șarpelui cu pene" (1967), "Profiluri hispano-americane contemporane" (1968), "Individualitatea literaturii latino-americane"(1973), la care trebuie adăugată "Antologia literaturii precolumbiene" (1973). Biblioteca din comuna natală îi poartă numele. Pe fațada edificiului a fost montat un portret în basorelief al scriitorului, operă a sculptorului Levente Bodo.
Francisc Păcurariu () [Corola-website/Science/314750_a_316079]