1,298 matches
-
valențe, noi și noi carate. N-am vrut să fiu militar de carieră, dar soarta a hotărât pentru mine să fiu aproape opt ani militar, tocmai în împrejurările vitrege ale războiului și să mângâi sufletele celor care erau numiți în batjocură „mârlani”, deși ei erau „Talpa Țării”. Cu o credință insuflată prin naștere am avut mereu în față un ideal creștin și n-am vrut să devin preot, deși poate că aș fi putut să fiu un preot model, apropiat de
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
se vânează reciproc pentru a ieși mereu în avantaj (electoral). Presa a cultivat și cultivă, cu un zel demn de o cauză mai bună, atacul, injuria, calomnia, scandalul. Ore întregi, la diferite posturi de televiziune, se distribuie acuzații, se încurajează batjocura, limbajul de stadion înfierbântat, furia. La Realitatea, se face o ipocrită campanie pentru „respect“ pe fundalul unor emi siuni la care sunt invitați tot soiul de ipochi meni fără onoare și fără minime reguli de conduită. Socie tatea e polarizată
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
stau lucrurile, moartea lui Iisus e de o sfâșietoare nedemnitate. Răstignirea era, se știe, cea mai dezonorantă pedeapsă imaginabilă, rezervată înde obște tâlharilor de rând. Chinul trupesc pe care acest mod de execuție îl provoca era destrămător. Adăugați acestui chin batjocura gregară, umilințele pe care Iisus a trebuit să le îndure pe drumul crucii și chiar pe cruce, adăugați, în fine, tortura sufle tească prin care trece Nazariteanul în „locul îngrădit numit Ghetsimani“, anticipând deznodământul misiunii Sale. „Sufletul Meu este cuprins
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ocupată de râgâieli și sudalme. Plăcerea de a beșteli mitocănește tot ce mișcă, voluptatea de a silui limba și de a contraria regulile minimale ale conviețuirii decente, demolarea oricărui respect pentru oameni și instituții, vulgaritatea, prostul gust, reaua-credință, sminteala, minciuna, batjocura au devenit reflex cotidian. Ecranele televizoarelor și paginile gazetelor sunt pline ochi de harță și dejecție. Mi se va spune că am pretenții utopice, că nu se poate corija dezmățul general prin grațioase piruete de salon. Se poate. Dar nici
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
niciodată, și l-a întrebat pe vânzătorul care stătea proptit de ușorul ușii : - «Mă rog frumos dumitale, ce se vinde într-o prăvălie ca asta ?» Arogantul negustor, văzând că are ce a face cu un om simplu, îi răspunse în batjocură. - «Aci, măi țărane se vând capete de măgari !» La o asemenea impertinență, Badea Cârțan al nostru a reacționat prompt : - «Bag sama că tare bine vă merge negoțul de îndată ce în toată bolta dumitale nu se mai găsește decât o singură bucată
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
plasează în mod repetat cuvintele negative în „împrejurări jenante”. Efectul este oarecum asemănător cu vechea uzanță puritană de a îl expune pe „păcătos” la stâlpul infamiei, cu gâtul și mâinile prinse în jug și încălțat în saboți de lemn, pentru ca batjocura publică să fie maximă. Deși stâlpul infamiei nu mai este astăzi la modă, osândirea publică în cadrul ședințelor este cu siguranță la modă. Anumiți superiori agresivi verbal aleg ședințele pentru ceea ce un autor denumea „dramă și traumă” - binecuvântarea sfinților și biciuirea
[Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
un înalt grad nu puteau fi stăvilite. Sărăcia era zestrea vieții de zi cu zi. Când făceai haz de niște lucruri amărâte, firește că era o bătaie de joc și la adresa ta însuți. Dar întrucât nostalgiile erau vădite în această batjocură, ea avea ceva seducător. Cu unele excepții, totuși: la un gimnaziu al Industriei Ușoare, la care am predat o vreme, unul dintre profesori îi striga pe elevi la lecție spunându-le: Agregat. Agregat Popescu. La fabrica de construcții de mașini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
Nu mânca îndeajuns și îmbrăca hainele rămase de la alții, aproape totdeauna mai mari și pleoștite peste umeri. Don Giovanni va povesti intimilor săi un fapt care l-a rănit profund, lăsându-i în inimă amărăciunea acidă a sarcasmului și a batjocurii. Într-o zi, un oarecare Giuseppe Pellegrini, la care îi ducea lenjeria spălată și călcată de mama sa, când l-a văzut îmbrăcat atât de aiurea, a voit să-i dăruiască o «velada» (redingotă) (o haină lungă și elegantă, ornată
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Nu mai lipsea nimic pentru a face să izbucnească răbufniri continue de râsete, care au însoțit întreaga lectură a textului de meditație. Don Calabria povestind acest fapt râdea; dar un văl de tristețe îi încețoșa ochii limpezi, amintindu-și de batjocurile colegilor. Ne mărturisea că a suferit mult. Și nu a fost singura dată când a fost trebuit să meargă la școală cu haine care nu-i aparțineau. Pe 11 noiembrie 1893 familia Calabria a fost constrânsă să se mute. Apartamentul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că o continuare a serviciului prestat în folosul statului cu Enzenberg era aproape imposibilă. Pe de altă parte, nici soluția demisiei sale nu-i părea a fi avantajoasă, deoarece ar fi însemnat să "piardă avantajele situației sale, să devină prada batjocurii și rebutul națiunii"58. La rândul său, șeful Administrației militare a Bucovinei reclama, o lună mai târziu, Comandamentului General al Galiției faptul că Balș nu colabora pe deplin și refuza să denunțe funcționarii ce dăunau bunului mers al administrației, impresia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
bucuria cuminte a plimbării, a privitului, a pierderii în mulțime. Este ora petrecerilor „super” sau conviviale: nebunia festivă a cedat locul rațiunii distractive. Carnavalul era momentul veseliei „de sărbătoare”, a râsului general, nestăvilit 38, manifestat prin bufonerii și insulte gratuite, batjocuri și glume, parodii și travestiri ale vieții obișnuite. Acest râs popular și colectiv s-a cam epuizat; a expirat ca tendință dominantă râsul agresiv, grosolan, scatologic. În mod iremediabil, râsul se „civilizează” în cursul acestui marș forțat al individualizării reflexive
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
și dacă ei sau alții își mai aduc aportul numai prin muncă demnă la starea de bine a societății în care, deocadată, încă, mai mâncăm o pâine, iar dacă ar face-o devine un invidiat, ba, de ce nu, un om- batjocură publică. Noi nu ne putem spune că facem umbră pământului, încerca să ne convingă doamna Adriana într-o altă scrisoare (3 noiembrie) și sublinia : n-am învățat cu pile și nici cu mașina mică nu ne duceam la școală sau
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pământ în fața lor când îi întâlneam, preotului îi spuneam de la mare distanță respectuos „sărut mâna”, ne purtam cuviincios cu conducerea jandarmeriei locale, a funcționarilor primăriei, pe primar îl respectam cu sfințenie și mare încredere. În ziua de astăzi este mare batjocură în relațiile dintre noi oamenii, bătrânii nu mai sunt respectați ca și educatorii în general și autoritățile statului. Stimații mei, doamna Ana și I.N.O, Vă mulțumesc mult pentru telefon și pentru că mi- ați trimis medicamente, ca o frumoasă surpriză
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și nouă, ca și femeiei din Ucraina, căreia i se uciseseră șapte fii de către bolșevici, care, mamă zdrobită, a privit către cer, și a strigat: „Doamne, dacă mai exiști, ar trebui să-mi ceri iertare”. Ca o ironie, ca o batjocură, și pentru suferințele și nedreptățile făcute direct ei, dar și pentru teroarea la care erau supuși fii ei, mamei noastre atât de oropsite i s-a acordat decorația „gloria maternă”, ca un straniu, diavolesc hohot de râs în mijlocul unei cumplite
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
luat și că le roade undeva la umbră. Le-a căutat dar degeaba. De sete și tătica și mămica au băut apă din cofă toată ziua, până s-a împuținat apa și au găsit opincile în fundul cofei. Ce cumințenie ! Ce batjocură ! În seara aceea a fost rău de mine, dar după aceea, când au aflat tanti Florica și unchiul Constantin, eu am devenit celebru ! Tot la Ciupercari, înainte de a avea șase ani, am făcut o boacănă sinistră.Tata era și vânător
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
s-au întors. Abia când însera, oamenii au avut voie să încarce țigla din vagon, iar la două ceasuri din noapte au ajuns cu ea la casa parohială. Nici unul dintre cărăuși nu era supărat ca să blesteme sau să înjure pentru batjocura trăită în a doua zi de Paști și pentru că au lucrat flămânzi până seara . A fost, pentru mine, un gest sublim, încât am socotit cea mai frumoasă sărbătorire a Sfintei Învieri din viața mea de 59 de ani de preoție
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
obligîndu-ne să privim în față substanța nudă a plăcerii noastre : tortura. De ce faceți asta ?, îi întrebau victimele pe răufăcători, la care aceștia doi băieți cu fețe de îngeri decăzuți răspundeau înșirînd cîteva motivații-clișeu (copilării traumatice, dependență de droguri), cu o batjocură îndreptată nu atît împotriva victimelor care voiau să înțeleagă, cît împotriva publicului care continuă să țină la motivație cînd aceasta nu mai e de mult decît o formă vidă : singura motivație reală a personajelor negative dintr-un astfel de spectacol
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
cu pas. Privirea studiat impasibilă a camerei transformă povestea asta într-un studiu de caz pe problema prostiei umane și, în plus, reușește să stoarcă tot comicul care se putea stoarce din vorbirea cetățenilor din Midwest, fără a cădea în batjocură. Plasat în L.A., ...Lebowski e un mystery superîncurcat după modelul ălora pe care le descurca odinioară Bogart, cu diferența că rolul lui Bogart îi revine acum unui hippiot îmbătrînit, care și-a fumat de mult și ultimul neuron. Ar fi
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mandatului său „Emil Constantinescu s-a plâns că cetățenii permiteau ca mințile să le fie controlate de oamenii fostei Securități și de demagogii vulgari din mass media. Potrivit lui Cornel Nistorescu, primul premier al lui Constantinescu, Victor Ciorbea, a devenit ținta batjocurii generale pentru că, la sfârșitul mandatului său, a părăsit sediul guvernului în aceeași Dacie veche în care sosise în urmă cu 15 luni. Atitudinile românilor față de corupție nu sunt ferm conturate. Au apărut puternice mișcări anticorupție, dar există dovezi clare, datând
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
neîncredere. Numărul divorțurilor vorbește de la sine. Nu e prea plăcut pentru cineva să fie sărac și să se simtă umilit ori să fie ofensat de atitudinea celor care iradiază de atâta bogăție. Cândva, La Bruyére spunea că: „Dintre toate jignirile, batjocura este cea care se iartă mai puțin; ea este graiul disprețului.” Chiar și poporul român este ofensat grav de către cei care au promis să lupte cu corupția, să lămurească aspectele Revoluției noastre și n-au făcut-o. Este incredibilă totuși
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
unor mari dezamăgiri. Se înșeală cei care îi disprețuiesc pe săraci, considerându-i incapabili, ori proști. Aceasta e lipsă de respect, de omenie și de caracter. „Cei mai puțin plăcuți sunt aceia care batjocoresc. Spiritul de rând se ocupă cu batjocura, cu criticile și meschinăria, gata să și râdă oricând și de orice.” (S. Smiles) Filozoful Epictet remarca: „Nu sărăcia pricinuiește mâhnire, ci dorința.” Nu ne-ar strica deci puțin realism și temperanță în dorințele noastre. Să nu ne lăsăm niciodată
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
zi că un bloc fusese mutat 15 m. Este cunoscut faptul că tehnicienii și specialiștii noștri, se remarcaseră și peste hotare cu astfel de fapte, fiind mediatizați și la Europa Liberă, deși aceștia nu aveau pentru noi decât cuvinte de batjocură și ură. Toate realizările bune erau notificate și difuzate cu prefixul "ne". Nimic nu putea fi prezentat cu bine, ca lucru bun sau frumos. Acum însă acei eroi care aruncau cu noroi în România, sunt elogiați și prezentați ca eroi
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ființa lor pentru neamul românesc, pentru binele lui și alinierea în rând cu lumea, pentru independența și suveranitatea României Mari. In zilele noastre, cei care ar trebui să facă ceva pentru neamul românesc, nu-și dau rând la inventive de batjocură, și prefer a-și arunca cu noroi și cu pietre unii în fața celorlalți, nu au timp de lucruri folositoare pentru neamul nostru. Iar m-am îndepărtat de subiectul principal, cel al Moiseiului ,care te face să retrăiești o perioadă de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
altfel. Vezi tu Ioane, zice colegul meu, când un ziarist, politician sau alt individ de rea credință vrea să se afirme ca un "nou cetățean român" în fața noii societăți, folosește cuvintele: milițian, securist, ceaușist sau comunist, considerându-le cuvinte de batjocură. Aceștia se consideră oameni de altă structură, de educație "democrată", cu calități noi, curate, cinstite...ha.. te apucă scârba să-i vezi ori să i asculți, unii chiar foști delincvenți, pușcăriași sau impostori de profesie, dar pe care omul de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
și i-am vândut ca să-mi pot întreține copilul”. „Într-un an am fost evacuată de trei ori..." Ghitta Leib, născută în 1909, strada Lăpușneanu, casnică. „În dimineața zilei de 29 iunie am fost scoși din adăpost în bătăi și batjocură, încolonați în convoi și împinși la Chestura Poliției. Aici, după câteva ore de așteptare în amenințări și batjocură, au trimis femeile și copiii acasă, iar bărbații nu i-am mai văzut căci au fost închiși în vagoane și trimiși pe
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]