640 matches
-
cunoscută și sub denumirea de saftian sau sahtian), iar „pantofii de argint” - pantofi de atlas. Datorită efectului de vitrină - mi-am zis - unii i se vor fi părut de aur, ceilalți de argint. Dar rîndurile următoare din Memoriile lui Constantin Beldie demonstrează că realitatea întrece basmul și că e de prisos să încerc alte interpretări: „La unul din acele baluri ale lăutarilor am văzut pe nora marelui și prea modestului meșter al arcușului romînesc, Grigoraș Dinicu, în rochia ei de lamé
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apăr ut la 11 septembrie 1987 și a fost sponsorizat de Întreprinderea de rulmenți din Bârlad. Celelalte două din anii 1988 și 1989 au beneficiat de sponsorii: IEPAM și ABROM Bârlad. 247 * Albumul creștinului Albumul creștinului de preot Constantin T. Beldie, vol.I Bârlad 1939, p.125-126: “Ce nume trebuie să dăm copiilor noștri?” Scopul pentru care cel ce se botează - fie copil sau vârstnic - este următorul: în primul rând se arată prin aceasta un adânc respect față de cei care au
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul Someș; „Studii și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I. Leuștean, Vasile Corce, Aur elian Borsianu; „Poveste” - de Lucian Costin; „Urații” - Gh. Salmogeanu; „Cântec de război” - Vasile Dobrescu; „Povestiri și legende” - N. Mateescu, Ion Martin, C. Gr. Chirica, Lucian Costin; „De‐ ale copiilor”: Dorina P. Beldie, Lucian Costin, Iosif N. Dumitrescu; „Boala la oameni și animale” - de A. M. Grigoraș, D. Urzică, A. Cosma, B. Urieșteanu, C onst. Milici; „O seamă de cuvinte” - Teofan Macovei, C. Atanasiu; „Vorbe adânci” - Gh. Bârsan, I.N. Portase, Emil Antonovici, Eco nom A
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vrăji, farmece, descântece, leacuri), constituind baza creării altor articole și studii de interes. În mod repetat, redacția, referindu‐se la membrii Societății culturale „Ion Creangă” a citat ca donatori și întemeietori ai revistei pe: Pr. Ec. Antonovici (Bârlad), Pr. I.C. Beldie (Fârțănești‐ Covurlui), G. A. Cosmovici (Tg. Neamț), N. I. Dumitrescu (Craiova), D.I. Fărcășanu (Zorleni ‐ Tutova), P. Herescu (Găinești - Suceava), G. T. Kirileanu (București), N. L. Kostache (Bârlad), M. Lupescu (Zorleni - Tutova), C.N. Mateescu (R. Vâlcea), D. Mihalache (Golești - Radei, Muscel), A. Moise
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
începere de la 1 ianuarie 1941 atribuțiile de redactori la “Lumina vetrelor” erau îndeplinite de Elena Leon, licențiată în litere. Semnau în revistă: preot A.C. Cosma (În alte vremi), Gheorghe Dorneanu (Leroi-Ler), Gh. Just Filipescu (Cuget în zig-zag), preot Const. P. Beldie (Intelectualii și biserica), Gif (Contribuția femeilor la sarcinile impuse de vremuri), G. Nedelea (Cele două vulpi... - traducere). În revista cu numărul 1, din ianuarie 1942, soldatul Th. Călin Delapraja dintr-un regiment de cavalerie semna și expedia poezia “Scrisoare de pe
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
al lucrării Ion Iftime. Semnau articole: arhid. Ilie Murărașu, Giușcă Gabriela, pr. Dumitru Șușnea, pr. Negru Nicolae, pr. Marin Constantin, pr. Mihai Căpățână, pr.Tufaru Petru, pr. Filimon Savin, pr.Ioan Petru, pr. Bostaca Nicolae, pr. Dumitru Popa. * Nicolae Stelian Beldie scrie: Din toate punctele de vedere, Păstorul Tutovei se prezintă ca o bună revistă. Am fost obișnuiți să vedem în revistele diferitelor asociații, tribune care să servească de trambuline ambițioșilor, în care nevoile breslei ocupau 90% din spațiul revistei, și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
or A. G. Stino și Gh. Ursu. Colaborează în acest număr : Pr. I. Gh. Ghervasie, Pr. Ic. Corneliu M. Grumăzescu, Marieta L. Creangă, Pr. Gh. Armașu, Pr. I. P. Olariu, Gh. Ursu, A. G. Stino, Delapraja, C. Rânzescu, Vasile Țirica, Pr. Const P. Beldie etc. Pagina recenziilor, bogată. Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr. 3-4 397 Remarcăm poezia d-lui G, Ursu, Sora Moartă, din care cităm: „Și m'a durut amarul, ce 'n mine îl adun „Că drumurile noastre de-acuma sunt închise
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de Pr. Corneliu Grumăzescu, precum și Relatările istorice dintre Biserica Anglicană și Biserica Ortodoxă de Pr. I. C. Olariu. De asemenea articolul demnului Aurel G. Stino, Între N. Gane și Maiorescu. Din parte-ne, dorim biruință deplină revistei „Păstorul Tutovei". Nicolae Stelian Beldie * Păstorul Tutovei este revista Asociației Preoților din județul Tutova; Directorul revistei părintele Grigore A. Dumitriu Bârlad, cu părintele Ilarion-Dodu-Drujești și părintele Neculai Moise-Bârlad au pornit într'un ceas bun la drum sănătos și plin de lumină. Revista bârlădeană plină de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Ioan Negoiță, acel care cu mult sârg a slujit altarul și catedra. Colaboratorii acestui număr: Pr. Gr. A. Dumitriu-Bârlad Pr.I. Gh. Chirvasie, Pr. Corneliu Grumăzescu, prof. G. Ursu, Aurel Gh. Stino, Marin Predescu, Marieta Creangă, G. Bezviconi, Pr. C-tin Beldie, Pr. I. Olaru, Alexandrescu Galex, Mureșanu etc. etc. De remarcat articolul d-lui Aurel Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, Constantin (8.IX.1887, Stroești, j. Argeș - 11.VI.1954, București), memorialist. Tatăl său - nepot de iobagi răsculați și fiul lui Ghiță Beldie, în tinerețe cioban - fusese socialist militant și ateu declarat, iar mama sa era fiică de țărani iobagi de pe moșia unui grof din Șercaia Făgărașului. B. și-a făcut studiile la Liceul „Sf. Sava” și la Facultatea de Litere din București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
vrem. Catehism pentru suflete nehotărâte, București, 1919; Memorii. Caleidoscopul unei jumătăți de veac în București (1900-1950), pref. P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist, RL, 2000, 41; Z. Ornea, Dezvăluirile lui Constantin Beldie, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., I, 724-725; Săndulescu, Memorialiști, 215-220. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
P. Leonăchescu, București, 2000. Repere bibliografice: Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 278-286; Florin Faifer, Necruțătorul, CL, 1999, 12; Iordan Datcu, Memoriile lui Constantin Beldie, ALA, 2000, 537; Gh. Grigurcu, Memoriile unui hedonist, RL, 2000, 41; Z. Ornea, Dezvăluirile lui Constantin Beldie, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., I, 724-725; Săndulescu, Memorialiști, 215-220. I.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
corespondența purtată în acest timp între autoritățile comunei Umbrărești și cele ale Prefecturii județului Tecuci. Printr-o adresă a comunei, din 28 noiembrie 1939, se cere aprobare pentru „mutarea stupinei la școala Salcia”, pe considerentul că învățătorul de aici, Toma Beldie, „este cunoscător în apicultură”, în timp ce locuitorul de la care fusese închiriat terenul (nu i se dă numele) „nu este bun gospodar”. La 17 august 1940, Primăria face cunoscut Prefecturii că „a livrat 462 kg miere de la stupina comunală” și solicită confirmarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]