1,527 matches
-
insistă prostul. Ei, ceva este în mintea noastră doar... Dar nu te duci! Tontule! Uită-te, mă duc! țipă Topuz. Buruienile îl încurcă, dar viteazul merge decis. Deodată apare berbecul, cu ochii de jar. Gata să șarjeze. Topuz este împietrit. Bestia pornește și-l lovește. Cade jos. O durere ascuțită și apoi pace. Se trezește cînd noaptea tocmai își făcea bagajele. Îl dor oasele! Are vînătăi și pantalonii sînt uzi. Doamne, ce-a fost asta? Dar oare pot vorbi? Țipă: hă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
diavol, apoi alții și alții. Primul lup iese în scena deschisă, ca un actor sub reflectoare. Este superb, voinic, curajos și extrem de interesat de ciudatul intrus. Burta se sprijină pe zăpadă iar deplasarea o face în salturi, fără efort. Frumoasa bestie îl privește pe John. Pare nehotărîtă. Deodată scoate un urlet prelung care se prelinge peste văi și munți. Zeci de urlete răspund pe diferite tonalități și de lungimi diferite. John îi localizează pe lupii din apropiere. Aceștia se apropie, aparent
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Ba da, tu l-ai...? Îhî... Rîde și rîsul său, fruntea teșită și gura lată cu dinții încălecați mă fac să văd omul de grotă, omul primitiv care sfîșia prada ca o fiară. Mă îngrijorez. Să ții o astfel de bestie pe lîngă casă! Dar, spune-mi, acum sînteți neamuri... Da, sîntem. Fața îi devine de piatră și ochii își pierd strălucirea. Tace și prin capul său dizgrațios văd că se perindă gînduri, ca norii negri și groși de deasupra noastră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
înainte de ’89, tu vedeai în literatură doar o sursă de parvenire. Și, acum, regreți sincer că nu te-ai uitat ca toată lumea bună la Cartoon Network. În loc să-l citești pe Levi-Strauss ca zevzecul. Aici ne duce gândul. Acolo ne duce bestia. Oricum, sigur e că cel care spune asta sau nu crede în ce spune, sau cândva s-a aflat într-o gravă impostură. Și nici atunci nu credea în nimic din ce dădea pe goarnă. Acum, ce e grav. Inacceptabil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
-i o palmă atât de puternică încât l-a zvârlit cât colo pe dușumea în timp ce nările lui se transformaseră instantaneu în două izvoare de culoare roșie. Fire-ai al dracului să fii!! Nu poți să stai naibii la locul tău, bestie ticăloasă?! Ai? Marș la locul tău! Mircea s-a ridicat buimac. Abia-abia se ținea pe picioare. Era alb la față și plin de sânge. Tremura tot. Noi am înțepenit. Fiți atenți, pui de viperă! Ce-ați făcut voi se numește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
minge de fotbal, o lovea la fiecare pas, ducând-o prin driblinguri întortocheate spre o poartă imaginară pentru a marca un gol sinistru. Ghemotocul plin de praf, murdar, schilodit și însângerat era lovit sistematic și plimbat, aruncat de colo-colo, până când bestia cu chip uman și-a dat seama că a obosit. Totuși, nu murea; se încăpățâna să trăiască, mișcându-și într-o zvâcnire imperceptibilă corpul schilodit. Era prea mult. Atunci, cu mintea încețoșată, plutind într-o maree de instincte ucigătoare, apelând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
puncte de sprijin, totuși, în realitate: căci evoluam zilnic, parcur gând micile străzi din Cetățuie, pe itinerarii istratiene identi ficabile. Iar în apropiere era un alt cuprins istratian, Comorofca lui Codin, eroul cu trăsături romantice, uriașul cu suflet de copil, bestia miloasă. Comorofca era cartierul lipovenilor, creștini de rit vechi rusesc, al căror lăcaș de închinăciune se afla undeva nu departe de casa noastră de pe Cuza. Eram impresionat în fiecare duminică dimineața de spectacolul trecerii lor, în grupuri mari, către biserică
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
arest 45 de zile, deși problele ADN demonstrau că nu au nici o legătură cu fapta. Imaginile lor au apărut obsesiv la toate posturile de televiziune (aproape că mi-e dor acum, că nu-i mai văd), însoțite de calificative gen „bestii”, „diavoli” etc. În urma acestui caz a început o nouă prigoană împotriva românilor din Italia, au fost înființate gărzi civile de pază, s-a stârnit o întreagă furtună falsă. Înțeleg că pot fi erori judiciare și că sunt mulți nevinovați arestați
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
de mâncare... A găsit-o, n-avea mai mult de câteva luni și, în loc să se repeadă asupra pachetului pe care i-l adusese și pe care i-l pusese în față, se luase, și se ținea după el. Până și bestia de nepot s-a înduioșat, iar mie mi s-a frânt, pur și simplu, inima... Încât, a doua zi dimineața, de cum l-am auzit, m-am sculat din pat, mi-am pus o haină pe mine și am coborât, hotărât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
În ochii săi încețoșați [de păcat], Dumnezeu-Tatăl a devenit un înșelător vulgar Care îi speria cu pedeapsa unei morți inexistente, pentru a-i împiedica pe ceilalți să obțină cunoașterea binelui și a răului, ca să nu-i devină egali; cuvântul unei bestii, al unui șarpe, a avut o valoare mai mare decât cuvântul lui Dumnezeu, iar rebeliunea s-a produs. Luați în mână pagina Sfintei Evanghelii care descrie procesul de la Templu, după vindecarea orbului din naștere. De ce s-a făcut atâta zarvă
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
temutul Început de veac XX. - „Ce naște din pisică...“ sau armorialul ciobănesc și haiducesc al memorialistului. - Totuși neamurile lui de țărani În cioareci și În opinci gustă Menuetul lui Beethoven. - Un părinte exagerat și o mamă duioasă, cu bun-simț ardelenesc. - Bestiile pedagogice ale copilăriei noas tre. - Plimbare retrospectivă prin Bucureștii lui 1900. - Haimana lâc, pezevenglâc și curvăsărlâc În mahalaua noastră deocheată. - Liceul și premianții de onoare de la Sf. Sava ajunși la picioarele Miței Biciclista. - Vivat, crescat, floreat boema noastră veselă și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
avea să dau, decât aceea, foarte adevărată, că vița ei țărănească se trăgea din șercaia Făgărașului și că bu nicii ei se numeau Adam și Eva. După aceste amintiri de familie și după cele urâte, din școala primară, unde o bestie rânjită de director, cu o mână mai scurtă decât cealaltă, ne bătea la palmă cu trestia de mare, de mă În grozește și azi amintirea dureroasă și rușinată; și după amin tirea, și mai urâtă, a gimnaziului, al cărui director
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de director, cu o mână mai scurtă decât cealaltă, ne bătea la palmă cu trestia de mare, de mă În grozește și azi amintirea dureroasă și rușinată; și după amin tirea, și mai urâtă, a gimnaziului, al cărui director, altă bestie pedagogică, ne Învăța aritmetica „rațională“ bătându-ne cu capul de tablă - mai bucuros [sunt] să cujet acum, cu melancolia anilor mai ajunși, la altă școală a copilăriei mele, la mahalaua noastră din Bucureștii, mult mai colorați și plini de farmec
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
păstrează uneori farmecul lor feminin. - Sighișoara, burgul medieval de pe Târnave, adăpostul dragostelor noastre vinovate de acum treizeci de ani. - O trupeșă fecioară se lasă violată pe podele, printre lacrimi, sânge, zdrențe, toate repede uitate. - Atenție, doam nelor și domnilor, la bestia lubrică ce Încă dormitează În noi. - Amor = război cu femeile; prietenie = pace cu femeile, spunea Boni de Castellane, prinț adorat al Parisului. - Teoria bunului „tătic“, omul care le lipsește atât de mult. - Marea vrăjmășie a sexelor explicată de Aristofan la
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
boabe diamantine de lacrimi pure, izvorâte fie și la o cârciumă, sub focul mărturisi rilor mele neinspirate; sau surâzând și râzând cu dințișorii ei perlați printre care am dibăcit, de m-am cutremurat, cei doi canini fioroși ca de mică bestie carnasieră, gata să mă sfâșie. Iar alura ei androgină, cu pulpele și talia Înaltă, sânii mărunței și gâtul lung, nu trezea, desigur, apetiturile mele concupiscente, cât, aș zice, oarecari rămășițe uitate din mai știu eu ce antice predispoziții de un
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
sexuale de pe lume. Nuntă câinească pe ulița mare, cu dulăi de curte și cu javre de apartament Îmbăloșați după o cățea În călduri, și printre care mă nimerisem și eu, cel din urmă și, de aceea, primit cu uitături de bestii lubrice stingherite, Într-o pornire unică de care ascultam cu supunere laolaltă și geloși unul pe altul. (Sau, folosind tautologic, după notele de drum de acum treizeci de ani ale Corei Irineu, glosarul dialectal, rar și fabulos, la care tocmai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să-i facă lucruri pe care nu i le face acasă nevasta), așter nui galantonește pe masă „misia“ mea pe o zi din bugetul sta tului român. Auzii deodată un semnal scurt și răstit, ca al unei dresoare În cușca bestiilor frumoase și feline, la care turma docilă a fete lor automate se ridică, se ghemui În coloană și ieși mânată ca de un bici nevăzut și cu pași repezi și ușori pe culoar, lăsând În urmă acel iz plăcut, cald
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
taie mâinile și-i vor scoate ochii, apoi o vor arunca la câini... Din vorbele slugilor a Înțeles c-ar mai fi o fată În castel, dar mai mult n-a putut afla. — Era Bertha, slujitoarea domniței, spuse Conrad Încruntat. Bestiile, nu mi-am Închipuit că vor merge atât de departe! și Adalbrecht, vasalul nostru! Fratele meu i-a dăruit toată valea, până la mânăstirea Sfântul Trudpert. Deci la el o ascunde Eglord pe nepoata mea? și el e un trădător! Oh
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
frânse inima. — Domniță Adelheid, nu-ți fie frică! Sunt eu, Simeon, pietrarul! Nu mă recunoști? Am venit să te eliberăm! Tăiară frânghiile care-i Însângerau pielea albă și Johannes Își dădu jos mantaua, acoperind trupul aproape gol al nefericitei. — Eglord, bestie blestemată, de data asta ai Întrecut măsura scrâșni el. Nu ți-au ajuns atâtea fecioare nevinovate? Ai avut trebuință și de această fărădelege? — Cine mi-a pronunțat numele? Cine sunteți voi? Ce căutați aici? În ușă stătea Eglord, cu spada
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
dânsul, și, cu toate că sediul lui se afla în incinta universității, amintirea mea îl situează într-un cort...: trăisem parcă un episod de western. Ceea ce nu înseamnă că am fost zdruncinat în credința mea față de Legiune. Devenisem, chiar dacă deloc încă o bestie, însă un fanatic. Clipa cea mai reprobabilă a acestui fanatism a fost satisfacția sinceră, din adâncul inimii, cu care am primit știrea asasinării lui Nicolae Iorga. N-a fost, de fapt, doar bucurie de o clipă, căci, plimbându-mă atunci
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
din mers cu maestrul] ca niște lupi“ convine de minune elevilor români. în măsura în care și ei se pot socoti urmașii unui popor ce se revendică de la lup atît prin nume (în lat.: Dăcus, iar în gr.: Δάκος [Dakos], cu sensul de „bestie nociva, a cărei mușcătură este extrem de periculoasă“ ), cît și prin formă stindardului ! 3. Pe cît de onoranta este ascendentă greco română a instituției de cultură generală, pe atît de superflua și inacdecvată (prin caracteru-i restrictiv) ne apare determinativul TEORETIC. Să
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de cadavre... O nebunie roșie bântue fără stavilă în țara stepelor, și parcă bate dintr-acolo un vânt de nenorocire și de nemărginită tristeță. Fără îndoială, în om trăiește o fiară. Vai de el, când gratiile au fost rupte și bestia adulmecă sânge... Tunul bate la Iampol și mai departe. Nistru curge însă liniștit și limpede în albie de stâncă, și dincoace grânele se coc, cu luciri de aur, supt un cer de pace, care îmi apare supremul bine, între marele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
versurile de pe soclul pe care stă poetul (gânditor pe o bancă). ...Ceva despre liniște, despre un lac cu lebede... N-a mai rămas nimic din toate decât viersul... * Sunt bucuros că armata roșie ne-a scăpat poate pentru totdeauna de bestia războinică. * Syringa Josica un fel de liliac care crește și în munții apuseni. Floarea mai bogată. 1. Călătorie cu avionul. Moscova. Uzkoe și parcul, liliacul, cucul și privighetorile, flora de munte, mesteacăn și molid. Delegațiile poloneză și ucrainiană. Serată la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
imagini propagandistice, despre călătoriile sale din ultimii ani (în Spania, Portugalia, Grecia, RFG, Austria, Polonia, Italia, SUA). Cînd s-a referit la exilații români din Canada, nu și-a ascuns antipatia față de preotul Valerian Trifa. Îl consideră nociv, periculos, o „bestie neagră”, cu care ar vrea să se răfuiască. Evit să-l întreb despre rostul zbaterilor sale: n-ar fi lucrat, oare, mai mult și mai bine în țară? Plecarea sa departe nu înseamnă o risipire? încerc să par doar nedumerit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
umple când șeptelului i s-a adăugat un purcel, proprietate a cumnatei. Acesta, porc din fire și născare, mă alerga pe câmp toată ziua, smulgându-și priponul și neavând astâmpăr nici un moment. Așa că, după câteva zile de "maraton" în urmărirea "bestiei", mi-am prezentat "demisia", gândind că dacă breasla ciobanilor a pierdut un confrate, cea a intelectualilor a câștigat unul. Ulterior aveam să mai exercit diverse munci sezoniere, în perioada vacanțelor de școlar sau student: îngrijitor de sere și cărăuș la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]