3,521 matches
-
ar constitui un fel de apendice la Istoria Lausiană. Conținutul operei e format mai degrabă din legende, dar e o dovadă a interesului lumii bizantine pentru Orient. O versiune latină a acestui tratat a fost păstrată printre operele lui Ambrozie. Bibliografie. Ediții: Palladio. La Storia Lausiaca. Introd. de C. Mohrmann, text critic și comentariu de G. J. M. Bartelink, trad. de M. Barchiesi, Fondazione Lorenzo Valla, Mondadori, Milano, 1974; textul e o reviziune a ed. lui C. Butler, The Lausiac History
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care omul nu trebuie să mai coboare. Al doilea strat pus în evidență de Draguet e focalizat asupra „liniștii”, stare de indiferență și de neprihănire la care se ajunge prin separarea de lume, prin renunțarea la gânduri și la pasiuni. Bibliografie. Ediții: PG 40, 1105-1206 conține doar versiunea latină a lui P.F. Zino, bazată pe un manuscris grecesc și publicată la Veneția în 1558. Textul grecesc: Augoustions Iordanites, Tou hosiou patros gêmôaioulogoi XXIX (1911), 2. ed. de A. Schoinas, Volos 1962
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe meditația asupra Scripturii. Cuvintele Părinților din deșert și - însă pe locul al doilea - Scriptura sunt recomandate ca baze ale vieții spirituale, iar asceții manifestă o evidentă rezervă față de „cărțile dogmatice” care exaltă spiritul în timp ce maximele Părinților îndeamnă la smerenie. Bibliografie. Ed. critică cu trad. în engl. a lui D. J. Chitty, Barsanuphius and John. Questions and Answers, PO 31/3, Paris 1966, s-a oprit la scrisoarea 124 din cauza morții cercetătorului. Pentru celelalte, vezi S.N. Schoinas, Biblos psychôlophestatê periechousa apokriseis
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fusese dat chiar în seama lui Dorotei; trăise acolo cinci ani, până la moarte, practicând exerciții de asceză severă și de renunțare la propriile dorințe; era într-un fel, un model de viață spirituală conform cu cel propovăduit de Învățăturile lui Dorotei. Bibliografie. L. Regnault - J. de Préville, Dorothée de Gaza. Oeuvres spirituelles (SChr 92), Cerf, Paris 1963 (text, trad., amplu studiu introd.); trad. it. M. Paparozzi, Doroteo di Gaza. Insegnamenti spirituali, Città Nuova, Roma 1979. d) Zosima Prieten al lui Dorotei, menționat
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sub cel al lui Simeon Teologul, a fost atribuită de cercetători mai degrabă acestuia sau unui elev al său; sub formă de întrebări și răspunsuri, sunt abordate teme precum raportul lui Dumnezeu cu lumea, cunoașterea angelică și vederea lui Dumnezeu. Bibliografie. Ediție critică a textelor, cu o amplă introd. și trad. fr. alcătuită de É. des Places, Diadoque de Photicé. Ouevres spirituelles (SChr 5 ter), Cerf, Paris, 1966. Pentru raportul cu Simeon și cu messalianismul, fundamental e H. Dörries, Diadochus und
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
posibilă a lui Marcian din Betleem. A. van Roey insistă însă asupra incompatibilității dintre tezele teologice din tratatele 4 și 8 care, în opinia sa, nu pot să aparțină aceluiași autor; tratatul 4 este compus, crede cercetătorul, după controversa nestoriană. Bibliografie. Repertoar de texte în CPG II, n. 3885-3900. J. Lebon, Le moine saint Marcien. Étude critique des sources; édition de ses écrits, Spicilegium sacrum Lovaniense, Leuven, 1968; J. Kirchmeyer, Le moine Marcien (de Bethléhem?), în Studia Patristica V (TU 80
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
o polemică împotriva „cristologiei diviziunii” cultivate de călugării origeniști care, la sfârșitul secolului al IV-lea, ar fi atribuit sufletului lui Cristos acțiunile mântuitoare din cadrul „economiei” dumnezeiești, începând cu Venirea în trup; alții (Chadwick) îl consideră o distanțare de calcedonism. Bibliografie. Textul tratatelor 1-10: PG 65, 905-1140; însă pentru 1, 2, 5, mai bună este ediția din Macarie din Corint - Nicodim Hagioritul, Philokalia ton hierôn neptikôn, Venezia 1782, pp. 91-123. Tratatul 11: editarea fiecăruia din cele două manuscrise în J. Kunze
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sunt trecute sub tăcere (în primul rând Melania cea Bătrână, Rufin, Ieronim), sau sunt amintite în trecere (de ex. Paulin din Nola sau Augustin). Numeroase și importante, deși risipite, sunt amănuntele referitoare la liturghie cărora textul le acordă multă atenție. Bibliografie. Editarea textului grec, trad. franc., amplă introd. de D. Gorce, Vie de sainte Mélanie (SChr 90), Cerf, Paris 1962 care reia textul publicat de M. Rampolla, Santa Melania Giuniore, senatrice romana, Tipografia Vaticana, Roma 1905 (și cu textul latin, cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discursuri ale lui Hipațiu adresate călugărilor, compuse probabil din citate extrase dintr-un document scris chiar de protagonist. Stilul e simplu, bogat în forme morfologice și sintactice proprii limbii vorbite, iar sintaxa e fără complicații însă nu lipsită de anacoluturi. Bibliografie. Ed. critică, trad. franc., introd. de G.J.M. Bartelink, Callinicos. Vie d’Hypatios (SChr 177), Cerf, Paris 1971. c) Marcu Diaconul Este autorul unei Vieți a lui Porfir din Gaza. Acesta, născut la Tesalonic într-o familie de creștini prin 47
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
un sprijin pentru pretențiile calcedonienilor care își disputau cu monofiziții Biserica din Gaza. În prezent, se presupune că originalul acestei Vieți ar fi fost compus în siriană și că textele care au ajuns în posesia noastră sunt toate niște prelucrări. Bibliografie. H. Grégoire - M.-A. Kugener, Marc le Diacre. Vie de Porphyre, évêque de Gaza, Assoc. G. Budé, Paris 1930 (text, trad., introd. și comentariu). Versiunea georgiană: P. Peeters, La vie georgienne de saint Porphyre de Gaza, AB 59 (1941), 65-216
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fiecărui personaj. Lectura acestor narațiuni este și astăzi agreabilă și ne ajută să înțelegem cât de mare este talentul de biograf și de istoric al lui Chiril, în ciuda faptului că-i lipsește instrucția retorică și probabil tocmai din această cauză. Bibliografia. Ediție critică: E. Schwartz, Kyrillos von Skythopolis (TV 49, 2), Hinrichs, Leipzig 1939. Trad. franceză cu introd. și note: A.-J. Festugière, Les moines d’Orient. III/1-3: Les moines de Palestine, 3 vol., Cerf, Paris 1962-1963 (conține între altele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
XVI-lea marea mistică spaniolă culminând cu Ioan al Crucii și în secolele ce au urmat, spiritualitatea carmeliților. Ca scriitor, Pseudo Dionisie Areopagitul este puțin atrăgător, dar rezonanța sa spirituală a lăsat o urmă de neșters de-a lungul secolelor. Bibliografie. Ediția acestui corpus în PG 3 (textul ed. de B. Cordier, Anversa 1643, cu trad. latină; numeroase greșeli de tipar); la coloanele din PG se fac trimiteri în mod tradițional când se dau citate (în PG 4 se găsesc scoliile
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cu aceea a scriitorilor creștini de la începuturile epocii bizantine. O problemă care solicită încă atenția specialiștilor este aceea a metricii pentru că operele lui Roman au suferit, de-a lungul secolelor, modificări la nivel lexical, iar aceste intervenții au modificat metrica. Bibliografie. Ediții: W. Christ - M. Paranikas, Antolhogia Graeca Carminum Christianorum, Teubner, Leipzig, 1871; S.G. Mercati, S. Ephraemi Syri opera. Textum syriacum, graecum, latinum..., recensuit S.G. Mercati, I, 1, Roma, 1915; P. Maas, Frühbyzantinische Kirchenpoesie. Anonymen Hymnen des V-VI Jahrhunderts, Kleine
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
caracter religios și politic. În sfârșit, e semnificativ faptul că sub împăratul Teodosius al II-lea (408-450) apar cele mai importante istorii bisericești din secolul al cincilea: toți scriitorii sunt interesați de politica culturală de mare anvergură a acelui împărat. Bibliografie. Cf. A. Momigliano, L’età del trapasso fra storiografia antica e storiografia medievale (320-550) d.C., în idem, Quinto contributo alla Storia degli Studi Classici e del Mondo Antico, Edizioni di Storia e Letteratura, Roma, 1975, pp. 49-71; F. Winckelmann, Die
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
lui Constantin. În afară de această Istorie bisericească, Filostorgios ar mai fi scris și alte opere: o apărare a creștinismului contra faimoasei scrieri polemice a lui Porfir, și o scriere encomiastică dedicată lui Eunomius, scrisă cu multă căldură și plină de laude. Bibliografie. Ediții: GCS 21, 19722 (J. Bidez - F. Winckelmann). 2. Socrate Avem foarte puține informații despre acest istoric. Așa cum spune el însuși, s-a născut și a crescut la Constantinopol și aici și-a petrecut și ultimii ani ai vieții sale
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
în istoria literaturii, scrie în bună măsură despre aceleași lucruri ca și contemporanul său Sozomen, care aproape întotdeauna este analizat împreună cu Socrate și de care ne vom ocupa acum, alte considerații despre opera lui Socrate vom propune puțin mai târziu. Bibliografie. Ediții: PG 67,1-842; R. Hussey, Socratis Scholastici Ecclesiastica Historia, Oxford, 1853; o a doua ediție, revăzută de W. Bright, Oxford, 1878 și 1893. Studii: G. Downey, The Perspective of the Early Church Historians, cit., pp. 59-63; G.F. Chesnut, The
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
care l-am amintit deja, e interesat de răspândirea creștinismului în lumea barbară și persană. Ca atare, examinează împrejurările de ordin politic și economic care au facilitat contactele dintre creștini și barbari și mai ales convertirea acestora la dreapta credință. Bibliografie. Ediții: GCS 50, 1960 (J. Bidez - G.Chr. Hansen); SChr 306, 1983 (Introduction par B. Grillet et G. Sabbah, traduction par A.-J. Festugičre: livres I-II). Studii: Eltester; Chesnut; Downey, citați mai sus. 4. Teodoret din Cyr Din extrem de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Istoriei mai târziu. Opera a fost compusă probabil după 437, așa cum rezultă din elemente cronologice prezente în text, și înainte de 449, pentru că este amintită în epistola nr. 82 care e scrisă în acel an. De regulă, este acceptat anul 444. Bibliografie. Ediții: Istoria bisericească în GCS 44, 1954 (L. Parmentier și F. Scheideweiler); în SChr. 234, 1977 și 257, 1979 (P. Canivet și A. Leroy-Molinghen); Istoria duhovnicească și Tratatul în: Teodoreto, Storia dei monaci della Siria..., ediz. a.c. di Di Meglio
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
sigur după 426 pentru că Filip își exprima acolo propria supărare pentru faptul că Sisinios ajunsese patriarh în locul său. Scrierea s-a pierdut aproape în întregime. Câteva fragmente s-au păstrat în citatele și extrasele din scrieri mai târzii sau bizantine. Bibliografie. C. de Boor, Neue Fragmente des Papias, Hegesippus und Pierius in bisher unbekannten Excerpte aus der Kirchengeschichte des Philippus Sidetes, Texte u. Untersuchungen 5,2, Hinrichs, Leipzig, 1888, pp. 165-184; Ed. Bratke, Texte u. Untersuchungen 19, 3, Hinrichs, Leipzig, 1899
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Niceea; el ar fi folosit un material demn de încredere și, de aceea, și istoria sa ar avea, dacă nu meritul unei elaborări critice, măcar o anumită utilitate. Alții, în schimb, bănuiesc că Ghelasie ar fi falsificat chiar unele documente. Bibliografie. Ediții: GCS 28, 1918 (G. Loeschke și M. Heinemann). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., pp. 145-148. 7. Zaharia Retorul După perioada de mare înflorire a istoriografiei ecleziastice din vremea lui Teodosius al II-lea, pentru mai bine de un secol producția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
cărți al palatului imperial și apoi fugiseră. Supraintendentul depozitului îl rugase de aceea pe Zaharia să combată doctrinele acelea, dat fiind că tot Zaharia mai scrisese înainte „șapte capitole” contra adepților lui Mani (care totuși n-au ajuns până la noi). Bibliografie. Texte: K. Ahrens - K. Krüger, Die sog. Kirchengeschichte des Zacharias Rhetor, Leipzig, 1899; F.J. Hamilton - E.W. Brooks, The Syriac Chronicle, known as that of Zacharias of Mitylene, London, 1899; M.A. Kugener, Vie de Sévčre par Zacharie le Scholastique
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
principatul lui Justin I (518-527). Și din aceasta s-a făcut un rezumat care a fost foarte folosit de istoricii și cronicarii bizantini. Puține lucruri se pot spune despre caracteristicile acestei istorii care era opera originală a lui Teodor Lectorul. Bibliografie. Ediții: pentru Istoria bisericească, în trei părți cf. PG 86, 1, 165-228; trad. latină în CSEL 71, 1952 (W. Jacob, R. Hanslik). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 117-118. 9. Evagrie Scolasticul Evagrie a fost o personalitate mai importantă. S-
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
discursuri” pe care le amintește în opera sa principală, însă toate s-au pierdut. „Rapoartele” ar fi fost scrise de el în numele lui Grigorie, patriarhul de Antiohia; unele dintre discursuri aveau caracter oficial și encomiastic fiind scrise în cinstea împăratului. Bibliografie. Ediții: PG 86, 2, 2415-2886; The Ecclesiastical History of Evagrius with the Scholia, edited with Introduction Critical Notes and Indices by J. Bidez and L. Parmentier, London, 1898 (retip. Hakkert, Amsterdam, 1964). Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 119-120; P.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ar trebui să fie identificat în persoana lui Ioan din Ege, autor al unei opere în care atacă simbolul calcedonian, etichetat în sinoadele din secolele al șaselea și al șaptelea ca inamic al Crezului de la Calcedon dintr-o perspectivă nestoriană. Bibliografie. Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 116-117. 11. Ioan Malala Încheiem acest rapid examen al istoriografiei bisericești cu unele observații referitoare la un autor pe care, dacă am fi riguroși, n-ar trebui să-l analizăm pentru că nu e de
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
au imitat după aceea mulți cronicari atrași de acest amestec de informații istorice și de date fantastice, e adevărat, care trezesc însă interesul cititorului, și de aceea a fost tradus în mai multe limbi și a avut o largă răspândire. Bibliografie. Text: Corpus Scriptorum Historiae Byzantine, Bonn, 1831 (L. Dindorf); PG 97, 9-790; Studii: O. Bardenhewer, op. cit., V, pp. 121-122. Capitolul XXI Exegeți greci minori din secolele al cincilea și al șaselea După perioada de mare înflorire din vremea școlii antiohiene
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]