782 matches
-
dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce a fost corupt de vopselele industriale. Nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Început să simtă că tractorul scoate fum, iar pesticidele ucid tot ce le pică, nu doar speciile nedorite de om. Și a luat măsuri: Petrolul s’a Împuținat sau dat mai la fund, iar dăunătorii au căpătat rezistență, mai mult, biocenoza s’a adaptat, apărând dăunători noi, silind omul la a găsi alte și alte pesticide. În fond, omul consumă și astăzi practic aceeași cantitate de hrană. Lăsând la o parte explozia demografică, mai mult decât dăunătoare, pentru hrana obținută, omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care, colac peste pupăză, sunt practic imposibil de controlat. Dar acel cineva nu accepta În casă nici o vietate. Aș mai zice eu, particularizând discuția de mai Înainte, că e neapărat nevoie ca În locuință să fie reconstituită un soi de biocenoză, cât mai complexă și, evident, apropiată de natură. Asta Înseamnă reducerea gradului de artificialitate, dar sub control. Dar s’o facem În forme agreabile. Adică, să aducem În casă plante și animale. Adică, Încă, plante de apartament dar și pisici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum, În basme, călăuzește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și trestia noastră. Dar, atenție! Odată lucrul terminat, adică deșeurile transformate Într’un sol, chiar dacă nu pe deplin consolidat, trestia noastră se retrage cuminte; zambila de apă nu, continuând invadarea zonei. Asta pentru că nu are pe la noi și partenerii de biocenoză din zona de origine care să-i limiteze proliferarea. Și atunci, mecanismele care țin planta doar acolo unde e nevoie, cărora le voi dedica cuvinte anume, devin inoperante și se ajunge la Înlocuirea unei poluări cu o alta; de regulă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care râul șerpuiește obosit; câte cotituri, tot atâtea locuri de stagnare a apei. Asta e și bine, dar și rău. Rău, pentru că acolo râul e mai sensibil la poluare. Bine, căci acolo are loc cel mai intens epurarea biologică, acțiunea biocenozei luncii adică. Am putea considera acel râu o baltă, doar că mult alungită, și astfel ajungem la un model discutat nu demult, căci procesele de epurare biologică sunt aceleași, datorate aceleiași tendințe a biocenozei de a colmata, nivela formele negative
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cel mai intens epurarea biologică, acțiunea biocenozei luncii adică. Am putea considera acel râu o baltă, doar că mult alungită, și astfel ajungem la un model discutat nu demult, căci procesele de epurare biologică sunt aceleași, datorate aceleiași tendințe a biocenozei de a colmata, nivela formele negative de relief chiar dacă apa, În curgerea sa, reface mereu, prin eroziune, valea. Adică, mineralizarea reziduurilor poluante organice, realizată de descompunătorii din biocenoză, În majoritate bacterii, și care e un proces de oxidare, rezultând alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
demult, căci procesele de epurare biologică sunt aceleași, datorate aceleiași tendințe a biocenozei de a colmata, nivela formele negative de relief chiar dacă apa, În curgerea sa, reface mereu, prin eroziune, valea. Adică, mineralizarea reziduurilor poluante organice, realizată de descompunătorii din biocenoză, În majoritate bacterii, și care e un proces de oxidare, rezultând alte substanțe dar tot poluante; mineralizarea e urmată, dar În același loc, de un proces de reducere, realizat de producătorii primari ai biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
poluante organice, realizată de descompunătorii din biocenoză, În majoritate bacterii, și care e un proces de oxidare, rezultând alte substanțe dar tot poluante; mineralizarea e urmată, dar În același loc, de un proces de reducere, realizat de producătorii primari ai biocenozei, adică de plante, care proces compatibilizează cu mediul acea Încărcătură chimică. Paranteză: traversând Dunărea cu bacul, am avut curiozitatea să iau probe de apă. Determinarea potențialului redox a confirmat afirmația de mai Înainte, fiind găsit mai mic la malul stăpânit
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
râuri În canale de scurgere, lăsând pe seama mării, iar la noi a Deltei Dunării, Întreaga povară. Fiecare kilometru de râu sănătos e o stație de epurare, iar ceea ce ajunge de la el, ca aluviuni, În Deltă e solul curat, produs de biocenoza luncii și pe care apa râului Îl sapă și cară. Mi s’ar putea replica că putem construi stații de epurare. Perfect. Numai că viețuitoarele lucrează conștiincios, iar omul face prea adesea erori, vrute și nevrute. Mai mult, căci epurarea cere multă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care dispare la fel de straniu pe cât a apărut. Interesant e faptul că nu lipsa hranei determină această limitare, căci fenomenul apare chiar dacă hrana e abundentă. Epizootia corectează nu raportul dintre acele insecte și hrană, ci pe acela dintre ele și restul biocenozei. Dacă n’ar exista acest mecanism corector, ar fi mai rău. Căci atunci ar crește presiunea asupra ecosistemului. Și nici un ecosistem nu permite, fără a Înceta a fi el Însuși, decât prelevarea unei cantități limitate de energie. Doar agroecosistemul - și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
niciodată, și nici acum, nu și-a pus problema suportabilității. Căci acel ecosistem marin are deja consumatorii lui, iar adăugarea la ei a unui altul, omul, Îl scoate din echilibru. Desigur, omul va Înlocui - căci balanța dintre producătorii și consumatorii biocenozei trebuie să rămână echilibrată - va Înlocui deci, pe unii dintre consumatorii consacrați dar, atenție, fără a le Îndeplini și rolul. Cu alte cuvinte, intervenția alimentară a omului În acel ecosistem străin lui Îl va degrada și pentru el, omul, și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
aritmeticul 1 + 1 fac 2? Va trebui să căutăm un model mai intuitiv, pe care să-l analizăm. Și, desigur, Împușcând doi iepuri dintr’o lovitură, să ne aflăm modelul În lumea vie. Să facem deci o paralelă, anume cu biocenoza. Avem nevoie de un autotrof, acel organism care se cuplează direct la sursa de energie primară, și de un heterotrof, acela care profită de surplusul de energie fixată, dar nu degeaba, ci dându-i mereu de lucru primului. Cu alte
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoie de un autotrof, acel organism care se cuplează direct la sursa de energie primară, și de un heterotrof, acela care profită de surplusul de energie fixată, dar nu degeaba, ci dându-i mereu de lucru primului. Cu alte cuvinte, biocenoza realizează un circuit Închis de substanță, ce asigură un flux de energie dinspre sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
realizează un circuit Închis de substanță, ce asigură un flux de energie dinspre sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de energie dinspre sursa primară, cum ar fi Soarele, spre un hău degradat, dar punând În mișcare acel mecanism sublim, Viața. Am arătat nu demult că, În circuit Închis chiar, biocenoza degradează substratul pe carel populează, cu toate că ambele componente ale biocenozei, autotrofă și heterotrofă, sunt reprezentate de entități vii, negentropice; și aici, 1 + 1 nu fac 2, ci minus zero virgulă ceva. Dar În cazul de acum, al abioticei riviere, care este autotroful și care heterotroful? Cu ghilimele, bineînțeles. Dați-mi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În mișcare scoarța Terrei și Încrețindo, a format și formează Încă relieful. Iar dacă reținem și faptul că apa doar umple formele negative ale aceluiași relief, fiind vorba deci de o acțiune consecutivă și dependentă, ca și consumul de către heterotroful biocenozei a energiei chimice fixate de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biocenozei a energiei chimice fixate de autotrof, găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsim În mare “heterotroful”. Aminteam altă dată că această umplere a formelor negative de relief dă de lucru forțelor tectonice În crearea de forme pozitive, adică o acțiune similară celei a heterotrofului unei biocenoze adevărate. Și, ca să Încheiem paralela, În biocenoza cu ghilimele autotroful - muntele - construiește, din piatră, nu din biomasă, iar heterotroful trebuie să consume evident tot piatră. Colaborarea dintre mare și munte, cele două negentropii diferite, conduce la entropizarea locului, adică la sfărâmarea muntelui, respectiv umplerea cu sfărâmături a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
obține energie, el are nevoie de un biotop, adică un substrat și atunci Îl așezăm pe Ouroboros pe un plan, fie el cel al hârtiei. Reconstituim astfel, ideatic, ecosfera. Să studiem acest model. Așa cum ecosistemul nu se poate diviza În biocenoză și biotop fără a muri, Ouroboros nu poate părăsi planul, de care trebuie să se țină mereu strâns lipit, atâta timp cât trăiește. Ca urmare, prin simplul fapt că Viața e obligatoriu Însoțită de dezvoltare, deci starea primordială, adică coada, e mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
e faptul că femeia e altruistă, iar bărbatul egoist. Sau, ca o concluzie, că femeia poate fi comparată cu planta, iar bărbatul cu animalul, cum de altfel arată și caracterul redox al țesuturilor. Deci cei doi alcătuiesc un fel de biocenoză. Să dau satisfacție și bărbaților: ea rezidă Într’o mai veche concluzie, aceea că planta e conservatoare, iar animalul progresist. Și, În spiritul negentropiei interne mai pregnante, oare nu cumva bărbatul e adevăratul sex frumos? Și sensibil? Dacă-mi permiteți
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fapt, particularizând la materia vie, ar fi vorba de o virtuală conservare a nivelului entropic global, ca rezultat al creșterii naturale a entropiei Într’un segment al lumii - biotopul -, respectiv al scăderii entropiei, prin organizare, reacția celuilalt segment al lumii - biocenoza. Și, dacă la nivelul lumii vii constatăm fără putință de tăgadă că din organisme simple, primitive, provin organisme complexe, evoluate, nu ne Împiedică nimic să considerăm ca legică apariția manifestării biologice a materiei dintr’o anterioară manifestare inferioară, chimică ori
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
perfecționare, negentropizare, În relație cu entropizarea mediului. Și astfel, la un moment al istoriei Terrei, o etapă entropică anume, materia s’a manifestat Într’o protocelulă. Dar Viața nu poate supraviețui pe termen lung decât În cadrul unei asociații, a unei biocenoze. Iar acea primodială formă de viață a dăinuit singură un miliard de ani, și Încă heterotrofă, adică dependentă energetic. Fie-mi Îngăduit să folosesc tot termenul de biocenoză pentru a arăta că acele organisme primitive se asociaseră totuși cu un
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]