1,794 matches
-
asta n-ar fi nimic. Existența tuturor acestor oameni costă bani; banii sunt munca cuiva. Precum însă aproape singurul producător în țara noastră e țăranul, trei din patru părți a poporului, susținerea întregei xenocrații se traduce în muncă țărănească, în bir plătit de țăran sub sute de forme! Toate aceste sunt clare, sunt matematic exacte. Suma de putere de care dispune țăranul nu poate suporta greutatea ce i se impune fără nici o compensație; el cheltuiește din puterea lui vitală mai mult
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sosirea de peste Prut (probabil după 1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
1821), Matei Roset a . Vornicul Iordache Râșcanu se roagă domnului . Visteria Moldovei intervine la ispravnicii ținutului Vaslui prin adresa din 31 martie 1823, În privința celor opt scutelnici vieri din birnicii satului și cinci slugi fără bir lăsați , urmând să plătească birul și să fie scutiți de orice havalele. Totodată, ispravnicii ținutului Vaslui urmau să nu Îngăduie spătarului Matei Roset . Conflictul dintre stolniceasa Maria Holban și spătarul Matei Roset pentru cei opt vieri și cinci slugi nu era Încheiat la 26 noiembrie
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
ele de proprietari fictivi, dar în realitate postulanți, daca majoritățile se formează din funcționari și rude de funcționari, dacă abuzul partidului radical face necesare alte abuzuri, daca risipa averii publice de către acest partid impune țării necesitatea de a crea noi biruri pentru a-și împlini iscălitura dată cu atâta ușurință de o generație de demagogi feneanți, cu neputință de săturat și, înainte de toate, grozav de mulți. Astfel nestabilitatea de sub domniile elective, în loc de a înceta, s-a generalizat, ba și-au creat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
îndreptățite ale prezentului. Dar statul nu este nici suma indivizilor coexistenți. Căci dacă luăm individ cu individ am vedea lesne că marea, incalculabil de marea majoritate a oamenilor s-ar sustrage bucuros, numai de-ar putea, și de la plata de bir și de la prestațiuni și de la recrutare, încît, oricât de recunoscută ar fi necesitatea unui interes general de fiecare în parte, totuși, când e vorba ca el să, subvie cu atomul său individual acelei necesități, instinctul {EminescuOpXI 23} său intim și
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
interpelarea d-sale în privința stării de suferință în care se află populația rurală. În mai multe județe din România locuitorii sânt în lipsă chiar de hrana zilnică; afară de această nenorocire mai au apoi să sufere din partea administrației execuție pentru împlinirea birurilor și pentru facerea șoselelor. În starea aceasta de mizerie în care ei se află, a interpelat interpelatorul pe guvern, dv. executați pe bieții locuitori la dări și la șosele, nu vă gândiți că n-au ce mânca, că n-au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dar statul? Ce are a face statul cu toate acestea? {EminescuOpXI 115} Ce are a face țăranul care nu știe citi și asupra căruia frazeologia d-lui C. A. Rosetti nu s-a reflectat decât sub forma de război, podvadă, bir, Warszawski și foamete, ce are a face el cu martiriul lucrativ? Ce are a face cu d. C. A. Rosetti omul care vede în d-sa ceea ce și este în adevăr, un demagog de soiul cel mai rău, care au
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dau câte 3 000 de franci pe an unei dame, poloneze se vede, pentru ca fiicele patrioților să-nvețe - pe cheltuiala județului - franțuzește! Iată dar ce se petrece sub guvernul liberal în județe. Răposatul Strat zicea: "Aristocrați la lefi, democrați la biruri". C-o aristocratică ușurință se dau unui tânăr, numai pentru că cutreieră cafenelele Parisului, 3 000 de franci pe an, tot cu acea ușurință se întreține o școală străină de franțuzește. Să nu se crează însă că aceste lucruri se petrec
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra capului tău, muritorule, și ajungi unde nici n-ai visat!... Toate acestea cine le plătește însă? Badea Toader, cetățeanul liber și suveran, care n-are ce mânca și care-și vinde munca pe viața lui toată, ca să poată plăti birurile și lefurile patrioților... Ș-apoi să mai zici că nu sîntem un popor fericit? Ba-ncă să vezi... [ 27 iulie 1880] ["ÎNTR-UNUL DIN NUMERELE TRECUTE... "] Într-unul din numerele trecute am dovedit cu acte gospod, precum se zicea mai
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a încetat cu dinastiile române, cu drepturile politice ale boierimii vechi. Ceea ce-i mai rămăsese acesteia nu erau privilegii adevărat nobilitare, nu era dreptul d-a se acoperi înaintea capului statului și a-i spune "cu paharul îndesește, dar cu birul mai rărește", ci erau niște biete drepturi private, fără nici o însemnare pentru viața statului. Și dacă onorabilii confrați ar răsfoi și mai mult documentele ar vedea că acele supreme drepturi politice, nu scutiri de dări, căci dări plăteau în vremea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al guvernului, îngrijește ca copiii mei să capete burse sau cel puțin ajutoare pentru studii, îngrijește ca să nu le vie ordinele de mobilizare sau printr-un motiv oarecare, să fie declarați incapabili de serviciul militar; asemenea îngrijește ca restanțele de biruri să nu mi se ia, asemenea ca dările curente să fie trecute în lista rămășițelor, ca ogoarele mele de tutun și viile mele să fie trecute cu vederea la taxare ș. a. m. d. Aceste sânt fapte, fapte cunoscute de toți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
uzul unei limbi oficiale. Va să zică nici libertatea conștiinței și a formei ei celei mai intime, a limbei, nu mai e permisă românilor din Austro-Ungaria. Și aceasta nu pentru c-ar fi răi cetățeni; din contra, ei [î]și plătesc regulat birurile, ei [î]și iubesc dinastia lor moșneană, ei [î]și varsă sângele pentru unitatea și gloria monarhiei, ei sânt leali și supuși - dar sânt români. A mai dat Dumnezeu să fie cam mulți la număr, să fie harnici, strângători, mulțumiți
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
I, îi sporește cu duiumul, știind că de unde nu-i nici împăratul n-are de unde lua. Dările corespunzătoare cu colegiile ce le uzurpează asemenea patrioți le vor plăti nefericitele comune rurale, solidar responsabile pentru încasare. Daca un primar delapidează banii birului, li se vinde nenorociților săteni până și cenușa din vatră spre a restitui banii; daca un patriot fără avere râvnește la onoarea de a fi alegător în colegiul I, sătenii solidar responsabili plătesc pozitiv darea pe care patriotul fără avere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
neamuri, căci neamul turcilor sânt mai înțălepți și mai puternici”. Grigore Ureche scria că Bogdan, „Pe învățătura tătâne-sau, a lui Ștefan vodă, trimis-au la împărăția turcilor pre Tăutul logofătul cel mare, cu slujitori, pedestrime, dărăbani, de au dus birul, zece povoară de bani și s-au închinatu cu toată țara... Iar împărăția de bucurie mare, cu dragoste i-au priimit și au dăruit toți banii Tăutului logofătului celui Mare și i-au adus în țară și au ziditu pre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
constituie Vrancea, formată din 12 sate cu 2000 de gospodării. Cea de-a treia “republică” este Tigheciul, un codru la hotarele cu tătarii din Bugeac “cel mai puternic parapet al întregirii Moldove dinspre apele Prutului”. Locuitorii acestui ținut plătesc un bir mic, anual, și sunt toți călărași. Odinioară contingentul format de ei se ridica la 8.000 de călăreți, în vremea lui Cantemir reducându-se la 2.000. Alexandru Gonța a considerat că locuitorii celor trei “republici” nu pot fii socotiți
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de după el sunt de acord cu faptul că puterea domnească este direct proporțională cu veniturile domnului. Ferdinand Lot considera că veniturile unui monarh fac parte din domeniul domnesc. Toți locuitorii țării erau obligați să plătească anual o sumă de bani, birul, iar acesta intra în visteria domnului care se confunda cu visteria țării. Sumele de bani, de care dispunea domnul, erau foarte importante și este suficient să amintim că regele unui mare regat, cum era Polonia, se împrumută la sfârșitul secolului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
primejdii. Eram, parcă, pe un tărâm mai ademenitor și mai ușor de colindat cu inima și cu gândul, decât cel al cărților propriu-zise. Acum, într-o seară, când o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Ad-ție/adm-ție - Administrație al./alin. - alineat a.m. - antemeridian A.P. - Apărarea Pasivă A.P.A.C.A. - Atelierele de Producție pentru Armată - Confecții și Ambalaje aprox. - aproximativ Arm. - Armată art. - articol A.S.A.I. - Ateliere și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
art. - articol A.S.A.I. - Ateliere și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și Pensii - Biroul 1 Recrutare și Pensii Birou 1 Mob. - Biroul 1 Mobilizare Biroul 7 C.V. - Biroul 7 Control Vatră Biur. 5 Mob. Terit. - Biroul 5
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și Stabilimente Aero și Industriale Aug./Augu. - august Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și Pensii - Biroul 1 Recrutare și Pensii Birou 1 Mob. - Biroul 1 Mobilizare Biroul 7 C.V. - Biroul 7 Control Vatră Biur. 5 Mob. Terit. - Biroul 5 Mobilizare Teritorială B. Mob.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Av. - avocat B./Bir./Biur./ Br. - birou B. 2 Mob. C. 6 T. - Biroul 2 Mobilizare Corpul 6 Teritorial Bat./ Batal. - Batalion Bat. 4 Ad-tiv. - Batalionul 4 Administrativ Bir. Adjut. - Biroul Adjutanturii Bir. 2. Org. Mob. - Biroul 2 Organizare Mobilizare Bir. 1 Recrut. și Pensii - Biroul 1 Recrutare și Pensii Birou 1 Mob. - Biroul 1 Mobilizare Biroul 7 C.V. - Biroul 7 Control Vatră Biur. 5 Mob. Terit. - Biroul 5 Mobilizare Teritorială B. Mob. - Biroul Mobilizare B.N.R. - Banca Națională a României C./Corp. - Corp/ Corpuri
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
al Colonizării și Inv. - Subsecretariatul de Stat al Colonizării și Inventarului S.S. al Muncii - Subsecretariatul de Stat al Muncii S.S.A.U. - Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat S. Tehnic - Serviciul Tehnic St. M./Stat Maj. - Stat Major Sub. Bir. Evrei - Sub-biroul Evrei Subdir. Gl. - subdirector general Subof./ subofiț. - subofițer Subsecret. - subsecretar Șef. Bir. 10 - Șeful Biroului 10 Șef. Bir. Adjt. și Mob. - Șeful Biroului Adjutanturei și Mobilizării Șeful Serv. Jandarmeriei - Șeful Serviciului Jandarmeriei Șos. - șosea Terit. - teritorial Tg. - târg
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Subsecretariatul de Stat al Muncii S.S.A.U. - Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat S. Tehnic - Serviciul Tehnic St. M./Stat Maj. - Stat Major Sub. Bir. Evrei - Sub-biroul Evrei Subdir. Gl. - subdirector general Subof./ subofiț. - subofițer Subsecret. - subsecretar Șef. Bir. 10 - Șeful Biroului 10 Șef. Bir. Adjt. și Mob. - Șeful Biroului Adjutanturei și Mobilizării Șeful Serv. Jandarmeriei - Șeful Serviciului Jandarmeriei Șos. - șosea Terit. - teritorial Tg. - târg Trans./ Transp. - transporturi Trib. - tribunal T. Torontal - Timiș-Torontal U.G.I.R. - Uniunea Generală a Industriașilor
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
A.U. - Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat S. Tehnic - Serviciul Tehnic St. M./Stat Maj. - Stat Major Sub. Bir. Evrei - Sub-biroul Evrei Subdir. Gl. - subdirector general Subof./ subofiț. - subofițer Subsecret. - subsecretar Șef. Bir. 10 - Șeful Biroului 10 Șef. Bir. Adjt. și Mob. - Șeful Biroului Adjutanturei și Mobilizării Șeful Serv. Jandarmeriei - Șeful Serviciului Jandarmeriei Șos. - șosea Terit. - teritorial Tg. - târg Trans./ Transp. - transporturi Trib. - tribunal T. Torontal - Timiș-Torontal U.G.I.R. - Uniunea Generală a Industriașilor din România Rezumatele documentelor 1. 8
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
cei una mie dați serviciului lucrărilor publice din Jud. Dv. Deasemenea raportați executarea prezentului ordin. Acești lucrători vor fi sfătuiți să-și ia și veselă. MINISTRU SUBSECRETAR DE STAT General de Divizie ss D. Popescu Nr. 6713 Pentru conformitate Șeful Bir. II Mobilizare Neamțu Dumitru Căpitan, ARHIVA INSHR-EW, RG-25.003 M, MAN, rola 141, dosar 2371, fila 589. Document nr. 10 STAT MAJOR F. Urgent Secția I-a INSTRUCȚIUNI GENERALE Nr. 31200 din 8 August 1941 DE MODUL CUM SE VOR
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]