8,109 matches
-
în documente că important centru al tranzacțiilor comerciale ale negustorilor genovezi. Orașul bate monede, numite "asperi boni argenti et spendibilis de Chilii". Intensitatea comerțului de tranzit efectuat la gurile Dunării este relevat de descoperirea marelui tezaur de aspri-tătărăști și hyperperi bizantini (26000 monede) pe dealurile Uzumbair din apropierea Tulcei, din secolele XIII-XIV. De la mijlocul sec. al XIV-lea un "principe" local, Dimitrie, juca rolul de protector al orașelor de la gurile Dunării. < > Fără acest comerț, fără această deschidere spre Orient, spre Mediterana, regiunea
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
mesei se găsea un bărbat cu plete negre și dese, care Îi cădeau peste umeri. Ochii acvilei scăpărau pe chipul său tânăr, Însă deja marcat de veghea studiului ori de o tainică neliniște. Aștepta nemișcat, ca unul din marile mozaice bizantine pe care Dante le văzuse În delta Padului. Asistase la prezentări În tăcere, fără să Își dezlipească nici o clipă privirea de pe fața poetului. Vorbi fără să aștepte ca Teofilo să Îl introducă. Și totuși domnia ta mă cunoști, messer Durante, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
ureche un trening albastru aleargă „se poate crede că vreodată ce e foc sacru se va stinge și muzele că vor rămîne amăgitoare năluciri“ parcă spun rugăciuni profane aici păgînismul capătă o aură creștină mă aflu Într-un Hyde Park bizantin trăiască libertatea kitschului jos lanțurile bunului gust sînt un pigmeu cu un inel de alamă În nas am descoperit În sfîrșit ceva care strălucește. La Șosea, pe o alee Între două rînduri de vile cu balconașe cochete la stradă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
sa goală și verde câteva dintre ciudatele vestigii ce îi împodobeau încăperea. Clossettino înșfăcă două dintre ele cu o asemenea forță, încât le îndoi, trădându-și astfel energia anormală, de proveniență Luciferică. Era vorba despre un craniu, respectiv o suliță bizantină ieftină, probabil un suvenir mizer adunat de prin cine știe ce călătorie. Clossettino sărută craniul, apoi îl linse, strecurându-și limba în orbita goală. Cu ajutorul suliței bizantine, își arse o lovitură atât de puternică în craniul spelb, încât și-l crăpă. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
-și astfel energia anormală, de proveniență Luciferică. Era vorba despre un craniu, respectiv o suliță bizantină ieftină, probabil un suvenir mizer adunat de prin cine știe ce călătorie. Clossettino sărută craniul, apoi îl linse, strecurându-și limba în orbita goală. Cu ajutorul suliței bizantine, își arse o lovitură atât de puternică în craniul spelb, încât și-l crăpă. Se descălță de un singur pantof, după care începu să-și miște degetele de la picioare, ordonat, întrucât era vorba despre un ritual. Numără astfel cu voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
valahi, vlahi, blacus și alte variante ale acestui etnonim le datorăm lui Nestor, călugăr slav care îi amintește pe volohi în luptele lor cu ungurii, veniți în Panonia la anul 896, în lucrarea „Povestea vremurilor de demult”, apoi în documente bizantine, maghiare, papale, armenești, persane și turcești. Pentru teritoriul dintre Carpații Răsăriteni și Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după stăpânitorii vremelnici, veniți din stepele Rusiei (Paținachia, Cumania), avem mărturiile împăratului bizantin Constantin Porphyrogenetul, în lucrarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
demult”, apoi în documente bizantine, maghiare, papale, armenești, persane și turcești. Pentru teritoriul dintre Carpații Răsăriteni și Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după stăpânitorii vremelnici, veniți din stepele Rusiei (Paținachia, Cumania), avem mărturiile împăratului bizantin Constantin Porphyrogenetul, în lucrarea „De administrando imperio”, din secolul al X-lea, apoi, un alt cronicar bizantin, Nichita Choniates , vorbind despre răscoala vlahilor balcanici și a bulgarilor, conduși de Petru și Asan, la 1185, aceștia au fost ajutați de populația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Nistru - viitorul stat șara Românească Moldova, care a purtat diverse denumiri după stăpânitorii vremelnici, veniți din stepele Rusiei (Paținachia, Cumania), avem mărturiile împăratului bizantin Constantin Porphyrogenetul, în lucrarea „De administrando imperio”, din secolul al X-lea, apoi, un alt cronicar bizantin, Nichita Choniates , vorbind despre răscoala vlahilor balcanici și a bulgarilor, conduși de Petru și Asan, la 1185, aceștia au fost ajutați de populația de la nordul Dunării.36 Pentru mileniul I d.Hr., în spațiul viitorului stat Moldova s-a manifestat intens
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
române. Populația locală, românească, este amintită în izvoarele istorice străine, în legătură cu desfășurarea unor evenimente politice care au cuprins și teritoriul Moldovei. Mai numeroase sunt izvoarele arheologice care atestă o locuire neîntreruptă a unei populații românești în legătură directă cu Imperiul bizantin, care dă un caracter romano-bizantin civilizației românești din ultimele secole ale mileniului I d.Hr. Resturile de cultură materială descoperite pe teritoriul Moldovei, inclusiv în zona Colinelor Tutovei, se încadrează tipologic culturii Dridu (sec. VIII-XI), urmată de cultura Rădăcineni. Culturii târzii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
format în secolul al XIV-lea statul medieval țara Românească Moldova, a continuat să fie supus năvălirilor pustiitoare ale ultimilor migratori asiatici de origine turco-mongolă: pecenegii, cumanii, uzii și, ultimii, mongolo-tătarii. în aceste condiții, comunitățile românești, menționate și în documentele scrise, bizantine, maghiare, papale, slave (Rusia Kieveană)organizate în obști sătești și teritoriale, având conducători proprii, militari și administratori, juzi, cnezi și voievozi, au găsit un modus vivendi cu migratorii care, în schimbul unor dări și tributuri, furnizau securitate pentru populația locală, producătoare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Roseteștilor ar fi originar din Genova, de unde un Ioan Rosetti ar fi venit la Constantinopol în secolul al XIII-lea. Acesta, căsătorindu-se cu o fat din aristocrația grecească, a trecut la ortodoxism, iar urmașii au intrat în rândurile aristocrației bizantine. Primii membrii ai familiei veniți din Italia au purtat numele de Rosettas, Rosetti fiind, după câte s-au putut constata, numele cu care îi întâlnim în șările Române, dar după ce au fost numiți în documente Ruset și Roset, forma Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o intensă activitate de prelucrare, care se desfășura la locul sau aproape de sursa de minereuri. Dacă o bună parte dintre uneltele și armele descoperite erau din producția locală, nu sunt excluse pătrunderea produselor din metal pe calea schimburilor cu Imperiul bizantin, Rusia Kieviană, Transilvania sau cu populația de stepă, în principal cu tătaro-mongolii care au staționat și controlat teritoriul Moldovei cel puțin 100 de ani. În societatea agropastorală românească, metalul a fost și a rămasă rar până în epoca contemporană. Din această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
200 de ani. Erau destinate exportului sarea, peștele și ceramica unitară ca forme și tehnică de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare, animalele, pieile, blănurile, brânzeturile, mierea, ceara. Existența unor tezaure monetare, dar și a monedelor bizantine izolate, de bronz sau aramă, dar și din aur - dovedește legătura permanentă dintre Imperiul bizantin și teritoriul nord-dunărean, atât în ce privește legăturile economice, cât și cele spirituale, religioase. Legături economice și confesionale s-au stabilit în primul sfert al mileniului al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de execuție pe întreg teritoriul est-carpatică și, în general, produsele agrare, animalele, pieile, blănurile, brânzeturile, mierea, ceara. Existența unor tezaure monetare, dar și a monedelor bizantine izolate, de bronz sau aramă, dar și din aur - dovedește legătura permanentă dintre Imperiul bizantin și teritoriul nord-dunărean, atât în ce privește legăturile economice, cât și cele spirituale, religioase. Legături economice și confesionale s-au stabilit în primul sfert al mileniului al IIlea d.Hr., cu Rusia Kieviană, cu Ungaria, cu state mai îndepărtate, dar aceste relații
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
avem informații si dovezi care nu pot fi contestate, în ceea ce privește rânduielile bisericești, organizarea ecleziastică și a vieții monahale, nu se poate spune ceva sigur. Condițiile istorice în sud-estul european de la sfârșitul mileniului I, dominate de revenirea în forță a Imperiului bizantin la gurile Dunării, nu explică suficient de convingător modul în care s-a făcut adoptarea liturghiei slave și a fondului terminologică privind ritualul și ierarhia bisericească în biserica românească, procesă care s-ar fi petrecut prin secolul al X-lea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
preoții ajunseseră să învețe tipicul slujbei pe de rost - nu știau ce spun în slavonă - iar discuția cu credincioșii se desfășura în română. Biserica ortodoxă a românilor a rezistat la toate încercările istorice și politice, și-a păstrat vechiul ritual bizantin, nu a acceptat nicio schimbare și nicio reformă, în principal datorită caracterului ei popular, al credinței poporului pe baza tradiției și nu a studiului cărților sfinte, iar o lungă perioadă de timp slujitorii bisericii nu se deosebeau de credincioșii de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
murmurul celorlalți cenacliști, alunecînd spre discutarea unor documente găsite În pivnițele de la Escorial care sugerau posibilitatea ca don Miguel de Cervantes să nu fi fost altceva decît pseudonimul literar al unei păroase muieri toledane. Barceló, absent, nu a participat la bizantina dezbatere și s-a mărginit să mă observe de după monoclul său cu un zîmbet voalat. Sau poate că privea doar cartea pe care o țineam În mînă. 2 În duminica aceea, norii alunecaseră din cer și străzile zăceau scufundate sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
număr de mici depunători. Lumea devine un spațiu al aventurilor pentru marinarii, descoperitorii și exploratorii aflați în slujba venețienilor, civilizatori cu sabia. Restul Europei formează „mediul”. „Periferia” se întinde în toată Europa de Est, până în Africa de Nord, până la coastele africane și până la Imperiul Bizantin. Apoi, pe la 1450, Serenisima intră în criză de bani, la fel ca, de altfel, întreaga Europă. Pentru a face rost de ei, caută, ca toată lumea, mijloace să ajungă până în ținuturi necunoscute, descrise în legende ce vorbesc de regate fabuloase, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
regula de bază a tuturor cazurilor în care e vorba de o răscumpărare: întotdeauna să te ții după bani. Cu portalul ei masiv, arcuit, și turnurile gemene, ca niște minarete, clădirea Teatrului Metropol din Nollendorfplatz avea un aer monolitic, aproape bizantin. La baza marilor contraforți ieșeau în relief vreo douăzeci de nuduri - părea să fie locul ideal în care să-ți încerci mâna într-un cadru de sacrificiu virginal. Pe partea dreaptă a teatrului se afla o poartă uriașă din lemn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
poeziei, i-a alterat puritatea. Patriotismul, pentru poeți, constă în a scrie o poezie cât mai puțin coruptibilă, în a lega destinele de viața superioară și puternică a versurilor lor. Cred că porțile țărănești, iile, balaurii, feții-frumoși, mozaicurile și zugrăvelile bizantine, conduc poezia la un stil pastiș ori pestriț. Stilul poeziei d-lui Blaga nu trebuie să fie universal, în sensul imperial al catolicismului, ci intemporal și ceresc, ca Ierusalimul ortodoxiei, care - în nici un caz - nu s-a refugiat în fundațiile
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
În rândul altor popoare, numele capătă derivate ca: Leonce, Leonie, Leone - franceză, Leonello, Leoneto - italiană, Leo, Leonidasz - maghiara, Levo, Leonid, Leonti, Leonia, Leontina - bulgară și rusă, etc. Leon a fost numele a nu mai puțin de 6 împărați ai Imperiului Bizantin și a 13 papi. În calendarul catolic francez întâlnim Sfânta Leontina, care este celebrata pe data de 19 aprilie." După alte cercetări, am aflat că, numele LEONTE e folosit peste ocean încă de secolul trecut.Pentru plasarea numelui Leonte în
ORIGINEA NUMELUI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364283_a_365612]
-
trăit în secolul al XIX-lea. Nu putem vorbi nici de sfinți dintr-o anumită parte a lumii. Unii dintre ei au trăit în Imperiul Roman și au suportat persecuțiile greu de înțeles pentru omul zilelor noastre, alții în Imperiul Bizantin și au luptat pentru apărarea valorilor majore ale învățăturii creștine, prin sinoadele ecumenice, prin scrierile lor, prin predica lor, dar mai ales prin însăși jertfa vieții lor. Alții au trăit în Europa Occidentală, alții în Rusia țaristă sau în Principatele
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
Minerva, 1971, 366 pg., 5 lei 31. Alexandria. Esopia. Cărți populare, București, Editura pentru literatură, 1966, 224 pag., 5 lei; 32. Alexiev, Serafim, Ortodoxia și ecumenismul, București, 2007, 384 pag., 15 lei; 33. Anagnostopoulos, Ștefanos, Rugăciunea în lume, București, Editura Bizantină, 2007, 350 pag., 45 lei; 34. Augustin(Fer.), Despre credință și crez, București, Editura Institutului Biblic, 2010, 92 pag., 12 lei; 35. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., 20 lei; 36. Bălan, Ioanichie, Rânduiala Sfintei Spovedanii
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
12 lei; 54. Collins, J., Zeița răzbunării, București, Editura Litera Internațional, 2011, 464 pag., 12 lei; 55. Coloana Infinitului, vol. II, Bârda, Editura Cuget Românesc, 2009, 618 pag. 40, 00 lei; 56. Cuvinte folositoare și de suflet mântuitoare, București, Editura Bizantină, 2004, 200 pag., 15 lei; 57. Daniel(Patr.), Făclii de Înviere, București, Editura Basilica, 2008, 188 pag., 20 lei; 58. Daniel(Patr.), Foame și sete după Dumnezeu, București, Editura Basilica, 2008, 248 pag., 30 lei; 59. Delinsy, B., Evadarea, București
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
București, Editura Institutului Biblic, 2009, 156 pag., 12 lei; (3); 148. Vasile cel Mare(Sf.), Cele trei cuvinte ascetice, București, Editura Institutului Biblic, 2009, 172 pag., 12 lei; 149. Viața, paraclisul și acatistul Sf. Ioan Gură de Aur, București, Editura Bizantină, 2007, 176 pag., 12 lei; * Așteptăm comenzile Dumneavoastră și înscrieri la viitoarele apariții. Sănătate, pace și bucurii sa vă dea Dumnezeu! --------------------------------------------------- Pr. Dr. Alexandru STĂNCIULESCU-BÂRDA Parohia Malovăț Loc. Malovăț Jud. Mehedinți România Tel.0724.99.80.86 E-mail: stanciulescuBârda@gmail
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]