833 matches
-
nu avură de altminteri alt rezultat decât acel de a le atrage blamul lui Rukman, cu prilejul venirii sale la Iași, în aprilie 1836: ... Din cât se mai poate ști asupra dispozițiilor d-lui de Rukman, partidul opozant ar fi blamat de el pe față, demersurile sale calificate de uneltiri și de intrigi, purtarea acelui partid calificată de răsturnare a tuturor ideilor. Tot în acel sens mi-a vorbit el (Rukman) în vizita ce mi-a făcut-o ieri, adăugând că
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cu folos în reconstituirea evoluțiilor extrem de alambicate din acei ani. După dispariția lui Stalin, presa acestui meleag a relatat eforturile constante ale autorităților de a normaliză relațiile dintre cele două țări. Cu siguranta unii dintre jurnaliști erau chiar cei care blamau regimul de la Belgrad în acei ani cumpliți. Dar...istoria este una singură: a faptelor care au fost... De aceea sintagma conform căreia anul 1948 „s-a interpus că un sloi de gheață între cele două țări”, trebuie să îndemne la
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
care pot fi întreprinse... bisericile și alte organizații religioase... și în primul rînd comunitatea, chiar dacă ea nu este convinsă încă de acest lucru... Cînd schimbările dorite nu reușesc să fie materializate, este ușor să proclami lipsa voinței politice și să blamezi guvernul că nu răspunde pozitiv la ideile bune. Dar nu întotdeauna este responsabilitatea guvernului să inițieze schimbări sociale, chiar și în domeniul penal"158. Problema numărului de deținuți al unui stat are foarte mare importanță în analiza democratizării acelei țări
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
zilele noastre,sau de mass-media națională este prea falsă pentru a fi credibilă,iar acuzatorii sunt persoane cu mentalități bolnave,fără logică și subective.Unele care au activat în vechiul regim,acum s-au întors la 180 de grade,acuză, blamează și nu mai vor să privească n urmă, să recunoască cine au fost și ce au făcut în trecutul nu prea îndepărtat.Acesta este și motivul pentru a nu fi credibile,în special pentru greșelile comise în paguba și detrimentul
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
sat de când era copil, chiar și acum la 75 de ani, merge pe stradă și salută pe toate femeile pe care le întâlnește. -Ei cum așa, întreb eu,chiar așa-i cum spune Vlad? -Nu este adevărat,vrea să mă blameze pentru că-i este necaz, am întâlnit două doamne și m-au oprit să discutăm puțin despre cineva și lui nu i-a dat nici-o atenție, vezi cum ești are să creadă omul ăsta că sunt neserios. -Negi cu nerușinare și celelalte
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
dramatic între două lumi - cea mitologic-fantastică, în care totul este posibil sau în orice caz totul stă în puterea ființei excepționale, și lumea terestră, demitizată și demitizantă, în care excepționalul nu numai că nu este valorizat, dar din contra este blamat de oamenii “de serie” care nu-l pot înțelege. Condiția sa o anticipează pe cea romantică a omului de geniu, care “n-are moarte, dar n-ar nici noroc”. Situându-se însă în contextul fabulei, Cantemir se sustrage condiției sale
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
a acționat din dragoste pentru țară și în interesul ei (penibilă scuză machiavelică!). Șoimul, nemaiputând suporta cuvintele “grețoase” pe care Hameleonul le “borâia”, îi răspunde în cuvinte de o violență extremă. Limbajul folosit de șoim nu este o noutate; anterior, blamând felul în care Hameleonul îl descrie pe Inorog, de a cărui nevinovăție este conștient, șoimul înțelege că „toate acestea vărsături asupra curățăniii Inorogului le borește” inamicul său, îi replică: “Șterge-ți gura (...) și de ieste cu putință știupitura iarăși îți
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
de fapt, starea de „bătrânețe” a individului uman este o construcție socială, care în nici un caz nu poate fi redusă la sau dedusă dintr-o limită de vârstă. Ceea ce este mai ciudat în toată această discuție este faptul că se blamează o situație (îmbătrânirea demografică) ce se dovedește a fi, în ultimă instanță, un proces care se produce ca o consecință a uneia dintre puținele schimbări sociale cunoscute de omenire ce poate fi catalogată, fără nici un dubiu, în gama evoluțiilor pozitive
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mereu același, in sinuări desfătătoare, limbaj de om de Curte, știe jar gonul femeilor, bun comesean, când trebuie nu vrea nimic anume, poate cât ai bate din palme să împrumute gusturile oriși cui; aceeași ușurință în a lăuda sau a blama același om sau același lucru, potrivindu-și vorba după interlocutor; mare meșter în măgulire, cu un aer de convingere și de adevăr care îl împiedică să exagereze și o ușurătate în a se preface con vins care îl face ca
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
osteneala de a judeca pe cineva, presupune că nimeni nu-și face o grijă din a-l judeca. Convins de asta, face cu deplină și neștirbită siguranță tot ce-i trece prin minte, fără să se aprobe sau să se blameze câtuși de puțin. Un fond de plictis, care pare să aibă drept rezervor spațiul imens care este vacant între sine și gândurile sale, îi cere mereu distrageri pe care nici o ocupație, nici o companie nu i le vor oferi vreodată după
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
chin binevenit, formativ. Cei trei ani petrecuți de ea în mediul rural au constituit o completare extrem de utilă la "școala vieții" ei ... pentru că a venit în contact cu lumea satului românesc ... cu cealaltă jumătate a populației țării ... care, oricât am blama-o ca nivel scăzut de civilizație, își are lirismul său aparte și virtuțile sale de necontestat. Asemenea virtuți ... așa cum arătam undeva mai sus ... l-au determinat pe Spiru Haret ... vestitul ministru al învățământului în anii trecerii dintre secolele 19 și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
răspundă exclusiv la excitanții direcți, fără nici o posibilitate de intenționalitate a mișcărilor. Comunicarea lui Hall a trezit nedumeriri urmate de vii discuții în cercuri de specialiști și medici, depășind cu mult hotarele Angliei. Pe termen scurt Hall a fost atunci blamat că propovăduiește concepții de-a dreptul absurde, iar Societatea Regală de Filosofie din acel moment nici nu i-a mai publicat vreun rând. Între timp Ipotezele formulate de Hall s-au dovedit perfect valide și au fost acceptate, cu deosebire
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lexicului arhaic cu lexicul neologic: alături de cuvinte vechi, ale căror valențe expresive sunt intuite și valorificate de Eminescu (apătoșit, aiduc, arendaș, asuda, atârnător, bizuință, diferință ș.a.), remarcăm termeni neologici, de proveniență variată și din diverse domenii de cunoaștere (antipod, bizar, blama, celular, cromograf, electivitate, imigrație, imixtiune, stipendiu ș.a.). Declarându-se împotriva "neologismelor netrebuincioase" și ironizând excesul de neologisme din presa vremii, Eminescu pledează pentru echilibru și chibzuință în preluarea cuvintelor străine, subliniind necesitatea adaptării termenilor neologici la specificul limbii române. Selecția
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
secondate de "mehariștii" indigeni, continuă să înfrunte atacurile nomazilor. Presiunea coloniștilor din Réunion obligă Franța să stabilească la Madagascar, din 1885, un fel de protectorat, care conduce, după revolte, la anexare pur și simplu, în 1896. Anumiți coloniști, ca Lyautey, blamează duritatea represiunii și absența autonomiei administrative a populațiilor. Lyautey scrie în 1901 despre Madagascar: "Noi uităm că indigenii au o istorie și o civilizație". Sub președinția Consiliului lui Jules Ferry (1882-1885), Franța își stabilește protectoratul asupra Annamului (1884) și Tonkinului
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
despre viața spirituală transilvană din perioada interbelică, a fost împușcat la Pesta de către nyilașiști. 11. Ani de amărăciune Despre politica ungară aplicată naționalităților între anii 1940-1944 s-au rostit multe cuvinte în istoria Ungariei; s-au găsit destui care au blamat-o. Personal socotesc că întregului pachet de probleme i se cuvine o noțiune mai largă, aceea de făurire a unui stat național și formarea unui spațiu etnic maghiar. Aceasta pare mai potrivită decât cea de politică aplicată naționalităților, noțiune ce
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
astrologie. Fiecare ființă de aici se supune mersului stelelor, iar evoluția ciclică a acestora ne poate ajuta în identificarea unor trăsături specifice unei persoane, context sau perioade sau precizarea unor evenimente posibile. Chiar dacă datorită caracteristicilor îndreptate spre predicție a fost blamată, astrologia a fost parte integrantă a imaginarului renascentist. Relația univers - om a fost subliniată de aspectele astrale și influențele acestora asupra individului. Ficino 165 când descrie cele două Afrodite face apel și vorbește despre natura saturniană a primei Afrodite, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
indivizi se pun, va să zică, împotriva naturii. Cîți, mai ales după '89, n-au jucat ba pe stînga, ba pe dreapta, în pofida unul context eliberat ideologic; dar, se pare, lichelismul proliferează mai ales în libertate, chiar și la cei care îl blamează pe numeroase pagini de carte sau revistă. Un întreg eseu are ca generic, Intelectualul. Colaboratorul săptămînal al Adevărului literar și artistic crede că-i intelectual curat "numai omul obsedat de inteligență: acela care, normal și necesar, opune realității trebuința și
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
depășit, atitudinile și reacțiile colegilor putând merge până la neglijarea, izolarea, marginalizarea și chiar excluderea acestuia din comunitatea școlară (în cazul sistemului nostru de învățământ, reprezentativ pentru situația descrisă anterior este cazul copiilor infectați cu HIV, al copiilor din comunitățile etnice blamate social, al celor cu comportamente agresive sau violente etc.). Capitolul III Școala incluzivă sau școala pentru diversitate Sintagma școala pentru diversitate este echivalentă sintagmei școala pentru toți și reprezintă dezideratul maximei flexibilități și toleranțe în ceea ce privește diferențele fizice, socioculturale, lingvistice și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
dând o aparență Nevoia de ipocrizie se poate naște și din de moralitate pornirilor sale emoționale. Prin aceasta devine, de fapt, ipocrit. teama Ipocrizia poate fi și o modalitate de omului de a fi izolat de către ceilalți, de a fi blamat pentru că „încalcă” anumite convenții sociale nescrise, ca modalitate de a rezista presiunii sociale. autoprotecție. Atunci când intimitatea cuiva este „agresată” de insistențele, câteodată greu de acceptat, ale celorlalți îcolegi, cunoscuți etc.Ă individul se „ascunde”, se protejează simulând o stare psihică
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
din Bruxelles a ziarului "Cronică" din 3 august 1904, semnată Fortunie, în care am găsit aceste date, era incriminat numitul Rudăreanu, ca și tovarășul sau, studenții prezenți la ședința respectivă respingând acuzațiile și susținând expulsarea celor vinovați de a fi blamat pe președinte 41. Avem aceeași bănuiala, ca în cazul pseudonimului Zenit, ca identitatea celui care semna Fortunie era fie aceea a lui Florian Becescu, fie a unui apropiat al său, căci textul îi era net favorabil președintelui, chiar dacă, așa cum am
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
însă o distincție netă între intelectualii care au șansa de a se afirma în capitală sau în afara granițelor, traversând astfel procesul de deprovincializare, și intelectualii ce activează pe plan local, încercând să își facă auzite vocile de la tribuna provinciei, eventual blamând decadentismul capitalei. Intelectualul interbelic al provinciei activează cu preponderență în câmpul cultural, desfășurând de regulă și activități profesional-intelectuale. Cei mai mulți sunt profesori, avocați, medici sau ziariști. Preocupările sale se centrează pe crearea și medierea de cultură care să contribuie la progresul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
confesionale, unde, conform legii, limba română trebuia studiată obligatoriu: "predarea limbei române în școlile lor (a secuilor n.n.), a rămas o iluzie a legiuitorului înfășurată frumos în giulgiu și îngropată chiar de cum s-a decretat"21. Pentru această situație, profesorul blamează pornirile iredentiste ale corpului didactic care încurajează învățarea mecanică a unor fraze în limba română pentru a asigura elevilor promovarea la examen, tinerii rămânând în continuare "rătăciți ai românismului". Zece ani mai târziu de la aceste constatări, și Onisifor Ghibu contrazicea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la glie pentru că a gustat viața de student, așa că "sporește rândurile grupărilor extremiste"81. Și în presa anilor '30 s-a țesut o adevărată polemică în jurul chestiunii intelectualismului. Fără a medita prea mult asupra semnificației noțiunii de "intelectual", unele voci blamau intelectualismul ca "obsesie" apuseană care atrage inexplicabil poporul român, acest statut fiind "cel mai rătăcit ideal [...] greșala mare, de nemaiîngăduit, a românilor contemporani"82. Asaltul tineretului asupra profesiunilor intelectuale, accentuarea șomajului intelectual în anii '30 și pendularea cărturarilor între lumea
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Căci omul orașului mare, din cauza condițiilor proprii, crede că numai unde e mișcare e și spirit, ba și meditație. El nu renunță decât cu greu "să se omoare în provincie", unde totul îi apare întunecat, fără viață, fără perspective. Comarnescu blamează, în același timp, și "năvala satelor" și a provincialilor, în general, în București. Exodul spre capitală al tinerilor este identificat ca factor redutabil de diminuare a valorii provinciei. Dar, dacă pentru cei care visează doar la evadare, provincia e numai
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de valoare - refuză să își asume consecințele faptelor lor - manifestă toleranța scăzută la frustrare manifestă rezistență scăzută la presiunile negative ale grupului - își exprimă într-o manieră neadecvată emoțiile sau și le neagă - consideră manifestarea emoțiilor o dovadă de slăbiciuneîi blamează pe ceilalți pentru nerealizările lormanifestă agresivitate Exercițiu Se cere elevilor să completeze în scris propozițiile din fișele individuale, pentru a afla nivelul stimei de sine. La ultima întrebare răspunsul va fi afirmativ sau negativ. Completați următoarele propoziții lacunare! 1. Dacă
Caleidoscop by Voica Filip () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93493]