1,007 matches
-
Poate mai ales să-l facă când nu are nici o garanție pentru viitor și nici-o siguranță pentru prezent ? Un astfel de gest din partea unui popor ar fi similar cu acela făcut de un individ care s-ar arunca de pe Muntele Blanc în prăpastie fără parașută, cu deosebirea că individul o face pe propriul lui cont pe când un popor riscă existența și tot viitorul lui. 7. A cere României să imite gestul Italiei înseamnă a ignora total poziția ei actuală. Când Italia
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
de cai sunt o ocupație mondenă, constituind un prilej de spectacol inedit 261, la care femeile participa cu plăcere 262. Nana se îmbracă în culorile echipei pe care o susține: "Elle portait leș couleurs de l'écurie Vandeuvres, bleu et blanc (...) Avec ça, crânement, pour ressembler davantage à un jockey, elle s'était posée une toque bleue à plume blanche sur son chignon" [Zola, Nana, p.341]. Clorinde îi mărturisește lui Rougon pasiunea să pentru cai263. Ea este o călăreața care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
o obligație, a-și lua un amant este un lux" [Beauvoir ÎI, p.296]. Adulterul lui Sidonie Chèbe este sugerat deja în scenă căsătoriei: "A présent, de la robe de soie toute blanche et unie, montait un joli visage d'un blanc plus maț et plus doux, et la couronne de cheveux au-dessous de l'autre couronne și correctement tressée vous avouait des révoltes de vie, des reflets de petites plumes ne demandant qu'à s'envoler. Mais leș maris ne voient
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
L'Éducation sentimentale, p.60]. 248 "Et elle cruț entendre l'empereur, ce rêveur équivoque, qui murmurait, en la regardant, enfoncée dans să jupe de mousseline striée de velours: Voyez donc, général, une fleur à cueillir, un mystérieux œillet panaché blanc et noir. Et le général répondit, d'une voix plus brutale: Sire, cet œillet-là irait diantrement bien à nos boutonnières" [Zola, La Сurée, p.189]. 249 "Mais, lorsque Renée descendit enfin, îl se fit un demi silence. Elle avait mis
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
faisait arrêter leș passants, annonçait au peuple de Paris qu'une grande cérémonie allait avoir lieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.297]. "La parure de la mariée, s'apercevant comme un nuage... Puis l'entrée à l'église, deux par deux, toujours le blanc en tête, flottant, léger, éblouissant... L'orgue, le suisse, le sermon du curé, leș cierges éclairant des bijoux, des toilettes de printemps (...) tout le haut commerce parisien venu là pour lui faire honneur" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
leș étrangers, cher comte, de reconnaître leș différences auxquelles leș observateurs émérites leș distinguent, tânt la femme est comédienne, mais elles crèvent leș yeux des Parisiens: c'est des agrafes mal cachées, des cordons qui montent leur lacis d'un blanc noux au dos de la robe par une fente entrebâillée, des souliers éraillés, des rubans de chapeau trop bouffants, une tournure trop gommée" [Contes drolatiques]. 354 "Moi t'épouser!... Ah bien! Și cette idée me tourmentait, îl y a longtemps que
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
1999), Rapport d’évaluation de la section de sociologie de l’Université de Brașov, CNE, Paris. Gheorghiu, Mihai Dinu (2001), „Institutions totales ou institutions bâtardes? Leș anciennes écoles de cadres des partis communistes et leurs métamorphoses”, În Charles Amourous și Alain Blanc (coord.), Erwing Goffman et leș Institutions totales, L’Harmattan, Paris. Gheorghiu, Mihai Dinu (2001), „Sociologie et sciences sociales en Europe de l’Est après 1989. Contributions à une histoire sociale des sciences sociales”, proiect de cercetare, măi, Paris. Glaeßner, Gert-Joachim
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
polemică susținută, necruțătoare, cu cineva. Rândurile destinate profesorului de la University of Maryland parcă sunt scrise precipitat, nervos, de unde și riscul de a greși 34. Vl. Tismăneanu este un fost prieten, un "vizitator asiduu al locuinței noastre din [strada] arhitect Louis Blanc" înainte de 1981, care după un deceniu schimbă tabăra culturală/politică și devine un fel de Nemesis, urmărindu-l mereu în postcomunism. Ion Ianoși are obiecții în ceea ce privește enunțul formulat de Comisia pentru analiza dictaturii comuniste (CPADCR), prezidată de Vladimir Tismăneanu (regimul
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
construiește pattern-ul nici unui picior metric regulat; din cauza aceasta, rimele, corecte și corect așezate, își pierd efectul sonor și, de asemenea, și pe cel vizual. Mai poate fi, eventual, luată în calcul ca ținând de convenția sonetului separația tipografică prin blanc a "catrenelor" și "terținelor". Și atât. Dacă nu s-ar fi precizat în titlu că e vorba de un sonet, puțini lectori ar fi sesizat aceasta. Aceeași voință a anonimatului, a neostentației, a discreției determină amorfizarea textului, încât raportarea acestuia
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
and Defence Policy, Egmont-Royale Institut for International Relations, Paris, 2009. Dony, Marianne, Droit de l'Union européenne, Editions de l'Université de Bruxelles, Troisième édition revue et augmentée, 2010. Dumolin, André, L'adaptation de la Stratégie européenne de sécurité, le Livre blanc sur la sécurité et le nouveau concept stratégique de l'OTAN: un recadrage des postures, AFRI 2009, Vol. X, Paris, 2009. Friedberg, Erhard, Le pouvoir et la regle: Dynamique de l' action organisée, Seuil, 1993. Gerbet, Pierre, La construction de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Proposition de résolution du Parlement européen sur la mise en œuvre de la stratégie européenne de sécurité et la politique de sécurité et de défense commune, op. cit., p. 4. 25 André Dumolin, L'adaptation de la Stratégie européenne de sécurité, le Livre blanc sur la sécurité et le nouveau Concept stratégique de l'OTAN: un recadrage des postures, AFRI 2009, vol. X, Paris, 2009, disponibil on-line la adresa http://eurosuisse . eurosblog.eu/spip.php?article 34 26 Simon Serfaty, Sven Biscop, A Shared Security
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Hoffmann, Plácido Domingo and our Giulietta, Viorica Cortez, cu "o"-ul din Viorica accentuat à la Texas și "e"-ul din Cortez à la... conchis tadori. Cu Plácido ne-am simțit foarte bine și în Carmen la Nisa, împreună cu Ernest Blanc. Era relaxat, binedispus, nu alerga de la un teatru la altul. Cu mare greutate, reușisem să o am și pe mama alături atunci. Trebuia să plătesc pentru toți, să depun bani în bancă... Era un public senzațional la Nisa, iar direc
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
deși la Liceul "Oltea Doamna" din Iași, făceam șase ore de rusă și una de franceză. Fotografiile curg mai departe. — Doamne iartă mă, dar ce-oi fi gândit când le-am multiplicat doar pe-astea? E una superbă, cu Ernest Blanc, suntem amândoi întregi, trebuie s-o găsim... — și asta de unde e? — Puiule, da’ cine mai știe? Une vraie damme d’honneur jean-philippe lafont, bariton Nu am să uit niciodată prima dată când am văzut-o pe scenă pe Viorica Cortez
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
am dus împreună la un recital al lui Montserrat și de atunci am fotografia de pe pian, cu noi trei, una dintre cele mai dragi. O mare cucoană! Dacă nu greșesc, cred că, dintre cântăreții francezi, numai ea și cu Ernest Blanc au cântat la Bayreuth! — Cine erau primadonele Operei din Paris când ați venit aici, în 1970? — Ea, Madame Sarroca, o mare doamnă, Jane Rhodes... Erau și bărbați foarte buni: Gérard Serkoyan, Alain Vanzo, Ernest Blanc, Robert Massard... Mi aduc aminte
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
numai ea și cu Ernest Blanc au cântat la Bayreuth! — Cine erau primadonele Operei din Paris când ați venit aici, în 1970? — Ea, Madame Sarroca, o mare doamnă, Jane Rhodes... Erau și bărbați foarte buni: Gérard Serkoyan, Alain Vanzo, Ernest Blanc, Robert Massard... Mi aduc aminte de Carmen la Operă. Scena de la Palais Garnier e foarte adâncă. Veneam din fund cu o caleașcă trasă de șase cai albi, cu Escamillo alături și mergeau așa de înfocați, că se opreau mereu în
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
București și loc privilegiat al istoriei ultimului secol (este și „personajul“ central al trilogiei Oliviei Manning). Alte clădiri reprezentative, În afara Căii Victoriei: Banca Națională (A. Galleron, 1883-1885), Palatul de Justiție (Albert Ballu, În stilul Renașterii franceze, 1890-1895), Ministerul Agriculturii (Louis Blanc, 1896), Facultatea de Medicină (Louis Blanc, 1903)... (Dintre arhitecții menționați, Săvulescu și Maimarolu sunt români, Blanc, elvețian stabilit În România, iar ceilalți francezi.) Chiar după trasarea marilor bulevarde, Calea Victoriei rămâne Calea Victoriei: axa centrală și simbolică a orașului. De-a lungul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ultimului secol (este și „personajul“ central al trilogiei Oliviei Manning). Alte clădiri reprezentative, În afara Căii Victoriei: Banca Națională (A. Galleron, 1883-1885), Palatul de Justiție (Albert Ballu, În stilul Renașterii franceze, 1890-1895), Ministerul Agriculturii (Louis Blanc, 1896), Facultatea de Medicină (Louis Blanc, 1903)... (Dintre arhitecții menționați, Săvulescu și Maimarolu sunt români, Blanc, elvețian stabilit În România, iar ceilalți francezi.) Chiar după trasarea marilor bulevarde, Calea Victoriei rămâne Calea Victoriei: axa centrală și simbolică a orașului. De-a lungul ei sunt adunate toate: edificiile reprezentative
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Alte clădiri reprezentative, În afara Căii Victoriei: Banca Națională (A. Galleron, 1883-1885), Palatul de Justiție (Albert Ballu, În stilul Renașterii franceze, 1890-1895), Ministerul Agriculturii (Louis Blanc, 1896), Facultatea de Medicină (Louis Blanc, 1903)... (Dintre arhitecții menționați, Săvulescu și Maimarolu sunt români, Blanc, elvețian stabilit În România, iar ceilalți francezi.) Chiar după trasarea marilor bulevarde, Calea Victoriei rămâne Calea Victoriei: axa centrală și simbolică a orașului. De-a lungul ei sunt adunate toate: edificiile reprezentative ale statului, instituții culturale (inclusiv Academia Română și Biblioteca Academiei, cea
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
România. Revoluția Încâlcită, București, 1994, și mai recent, În special pentru o revistă a diverselor interpretări, Ruxandra Cesereanu, Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, Iași-București, 2004. Despre evenimentele violente din iunie 1990: Mihnea Berindei, Ariadna Combes, Anne Planche, Roumanie, le livre blanc. La réalité d’un pouvoir néo-communiste, Paris, 1990; ediție românească: România, cartea albă (13-15 iunie 1990), București, 1991. O interpretare a sistemului politic, a propagandei, a reprezentărilor și mentalităților În primii ani după revoluție, la Alina Mungiu, Românii după ’89
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și de cât) mâncam, dormeam, etc... De o bună bucată de vreme, stresul cauzat de plecarea În străinătate se diminuase simțitor. Voulez-vous un peu de vin? ne Întreabă la un moment dat stewardesa. Oui, bien sur, răspunde profesorul. Du vin blanc, s’il vous plaît... Et du rouge, un petit peu, pour mon collegue... Ce peisaj! Ce munți! Se clatină avionul... Poate cade, Doamne ferește! Ce zi e azi? Am vorbit cu Diana! Ce oră e În America? Ațipim...Ce-o fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Ștefan Vellescu (1838-1899), actor, apoi profesor la Conservatorul dramatic bucureștean deschisese un institut particular numit la început, Institutul Heliade. 7. Printre lecturile din anii 1871-1875 ale lui Bacalbașa (enumerate și cu altă ocazie: Camille Desmoulins, Victor Hugo, J. Michelet, Louis Blanc) și care i-au îndreptat pașii către liberalii rosettiști și apoi către social-democrați, s-a numărat și cartea Forța si materia (1855) a filozofului materialist vulgar german Ludwig Büchner (1824-1899). moartea lui ion heliade-rădulescu și a lui dimitrie bolintineanu În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
68, 214, 273 Berlicoco (poreclă): v. Rosetti, C.A. Berlon, Alfred: 225 Bianchi, Virginia: 234 Bibescu, Gh.: 156, 195, 213 Bibescu, N.: 136, 273 Bibicescu, I.G.: 228, 325 Bilcescu, D.: 273 Bismarck, Otto von: 237, 277, 281, 286, 334, 410 Blanc, Louis: 195, Blank (familie de bancheri): 127 Blaremberg (colonel, 1874): 228 Blaremberg, Constantin: 250, 263, 264 Blaremberg, Nicolae: 23, 70, 265, 268, 270, 288, 304, 315, 324, 343, 344, 416 Bleichröder, Gerson: 189 Boambă, Ion: 241 Bobeică, C.: 324 Bobescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stat. Concluzia sa este aceea că în România a avut loc o „revoluție de palat”, cu concursul unei părți a nomenclaturii, Armatei și Securității (Minunatele amintiri ale unui ambasador al golanilor, 1991, p. 229). Autorii cărții incendiare Roumanie le livre blanc. La realité d’un pouvoir néo-communiste (1990) - este vorba despre Mihnea Berindei, Ariadna Combes și Anne Planche - numesc evenimentele din decembrie 1989 „revoluție-lovitură-de-stat” (p. 7), negăsind o altă denumire adecvată și preferând să pună o simplă cratimă între cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
formula în care trebuie încadrate evenimentele din decembrie 1989: revoluție, lovitură de stat, revoluție precedată ori urmată de lovitură de stat? Termenul improvizat va fi acela de revoluție-lovitură-de-stat (p. 205), pe care îl folosesc și autorii lucrării Roumanie le livre blanc. La realité d’un pouvoir néo-communiste. Într-un alt text din aceeași carte, Gabriela Adameșteanu vorbește despre o „cultură a revoluției”, dar și despre o tradiție românească a loviturilor de stat, verificabilă și pentru decembrie 1989: „În România actuală există
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
1995 Behr, Edward, „Sărută mâna pe care n-o poți mușca”. Românii și Ceaușeștii: investigația unui blestem al istoriei (traducere de Doina Jela Despois și Brândușa Palade), Editura Humanitas, București, 1999 Berindei, Mihnea; Combes, Ariadna; Planche, Anne, Roumanie le livre blanc. La realité d’un pouvoir néo-communiste, Éditions La Decouverte, Paris, 1990 Betea, Lavinia, Alexandru Bârlădeanu despre Dej, Ceaușescu și Iliescu. Convorbiri, Editura Evenimentul Românesc, București, 1997 Boia, Lucian, Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, Editura Humanitas, București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]