967 matches
-
să citească testamentul politic al Mareșalului Ion Antonescu. CAPITOLUL VIII Vacanță cazonă, -Partea întâi- Anunț important Începând cu data de 23 decembrie 1946, toți elevii Școlii tehnice militare Sibiu, vor intra în vacanța sărbătorilor de iarnă, (Crăciunul, Anul Nou, și Bobotează) ce va dura până la data de 10 ianuarie 1947, orele 8,00 (dimineața). Pe data de 22 decembrie programul de instruire va fi până la orele 12,00 iar masa se va servi cu o oră mai devreme, respectiv orele 12
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
în zilele înfrigurate ne îndulceau orezul cu lapte. Nu mai sunt anotimpurile ce erau odată. Pe atunci vara era vară și iarna iarnă. Era lege să plouă aproape toată luna April și să fie ger de să crape pietrele după Bobotează. Nu era neobișnuit ca în decembrie să fie omătul înalt cât casele oamenilor, iar dânșii își săpau tunele pentru a putea ieși din curte. Problemele adulților dădeau prilej copiilor să se strecoare nevăzuți din casă și să aibă toată ziulica
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
tu, în iest an ?... Hei tu, în anul viitor ?... Hei tu peste doi ani ?... »și așa mai departe. Cînd se va ridica vaca, fata va ști câți ani trebuie să aștepte până la măritiș. -Când preotul trece cu crucea în ajunul Bobotezei, fata care reușește să fure un fir de busuioc din mătăuzul acestuia, pune sub pernă firul furat, înfășurat în brâul pe care-l poartă de obicei și rostește următoarea vrajă: Brâu, brâulețul meu, Eu te fac lac, colac Și te
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care convenise la primirea jocului în curtea proprie avea grijă ca la sosirea cetei, casa să fie gătită sărbătorește cu tot ce avea ea mai frumos, chindeauă, straie, perini, etc., etc. între Crăciun și Anul nou, între Anul nou și Bobotează, ceata de feciori mergea cântând prin sat împreună cu muzicantul angajat și intrau la gazdele unde știau că fetele se adunau la lucru, cu furca, cu cusături, cu croșetatul, făceau un joc, două, și plecau apoi la altă gazdă. Seara se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
care cu care se simpatizează, care cu care e combinat, tainele ieșind la iveală, iar în sat fiind distracție mare, când tații fetelor umblau pe ulițe, să-și caute portița ca s-o pună la locul ei. în ziua de Bobotează după ce preotul satului sfințea apele râului «la Moară», lumea toată, înainte de a merge acasă se îndrepta spre crâșmă, unde în uliță Ceata feciorilor încingea din nou jocul cu fetele, care și ele erau în drum spre casă. Din cauza gheții și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
atunci că fata aceea se va mărita sigur în anul acela. De aceea unii tineri de pe margine, mai năbădăioși, aveau grijă să pună piedică unora dintre fete în timpul jocului, creând mare distracție pentru toată suflarea satului prezentă la jocul de bobotează. Obiceiul era ca a treia zi după Bobotează, să se strice ceata. Cu această ocazie mulți dintre feciori se făceau Budihale, mascându-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
în anul acela. De aceea unii tineri de pe margine, mai năbădăioși, aveau grijă să pună piedică unora dintre fete în timpul jocului, creând mare distracție pentru toată suflarea satului prezentă la jocul de bobotează. Obiceiul era ca a treia zi după Bobotează, să se strice ceata. Cu această ocazie mulți dintre feciori se făceau Budihale, mascându-se în draci, urși, capre sau alte lighioane și cu muzica după ei mergeau din casă în casă unde dansau jocuri sălbatice, de tradiție păgână, provenind
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
o astfel de clacă era în toi, când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa din tindă, deschid ușa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o, de la Sf. Trei Ierarhi, până după Întâmpinarea Domnului. Sfârșit de martie... Anotimpul de primăvară sosise. După aproape o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea, șuiera, răscolea și învolbura zăpada în troiene până în streșini. Și, tot așa a ținut-o până după Bobotează. Ziarele vuiau de noile prefaceri, făcute de comuniști în țară, cu o grabă care înfricoșa. „România liberă” de vineri 2 ianuarie, 1948.. publica pe prima pagină cu litere mari și groase.. „Trăiască Republica Populară Română !” „A fost ales un prezidiu
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de către trupele rusești, și nici oprimarea de către autoritățile comuniste... Au ales să moară și să nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care începuse să cadă încă de la Sf. Nicolae, a trecut de cinci palme mari... străzile erau înecate. Ziarele vuiau de noile prefaceri... În umbră, nevăzut, țara se pregătea pentru noile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Stă-pân... pe ...destin e..! ... Cu un nou imn, în marș „triumfal”, Republica pășea neabătut pe drumul înfăptuirilor „democratice”,călcând peste cadavre... semănând întuneric și groază... Capitolul VIII ÎN ȚARA ASTA, SUNT PREA MULTE COZI DE TOPOR... În prima sâmbătă, după Bobotează... A doua zi era Duminică și, deșteptarea se prelungea cu o oră.. așa că puteam sta la povești până mai târziu.. În seara aceea, după ce dormitorul se cufundă în întuneric, un coleg, de loc din Ghindăoani Neamț, ne povesti un episod
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
creștea nesfârșit de lung.. și, în care l-am zărit pe Florin.. și pe alții... M-am pomenit murmurând, sub pătură, cuvintele bătrânului din Poiana Teiului... „Cu toți suntem osândiți.. toți !”. Peste puțin se suna deșteptarea. Era prima duminică de după Bobotează.. a anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prima duminică de după Bobotează.. a anului 1948... PARTEA A TREIA „Nimic nu se întâmplă fară voia domnului..” Capitolul IX „POCĂIȚI-VĂ, PENTRU CĂ S-A APROPIAT ÎMPĂRĂȚIA CERURILOR” Ianuarie... 1948... Iarna era deosebit de geroasă și aspră. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul, parcă, se mai domolise, dar gerul, încă năpraznic, îți crăpa obrazul. Zăpada trecuse de cinci palme mari, domnești... înecând, străzile... Ninsoarea încetase... Soarele, palid, se ivi într o spărtură de nori.. Câțiva fulgi de zăpadă, pufoși se mai zbat
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cuverturi, obiecte casnice. Tinichigeria presupune prelucrarea tablei, adică confecționarea burlanelor, a jgheaburilor și acoperișurilor; - kïkavari / căldărari - rromi a căror meserie tradițională este prelucrarea aramei / cuprului, din care fac cazane, căldări, tăvi, ibrice sau alte obiecte de cult (cristelnițe, căldărușa de Bobotează, pocale bisericești). Prin tehnica veche a alămirii vaselor obiectele rezultate se pot constitui În adevărate obiecte de artă; - xanotari / spoitori - rromi din neamul căldărarilor care, pe vremuri, se ocupau cu spoitul sau cositorirea vaselor din metal, iar astăzi recuperează metale
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
de unii căldărari din zona Munteniei și a Moldovei; c) prelucrarea aramei este ocupația căldărarilor. Aceștia confecționează și repară vase de aramă de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Cositorirea vaselor de aramă este o meserie aproape dispărută, de care s-au ocupat
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dintre cele mai vechi activități economice. Meseria tradițională a căldărarilor este prelucrarea aramei, folosită ca materie primă pentru confecționarea și repararea vaselor de uz gospodăresc (cazane de fiert țuica, căldări, tăvi, tigăi) sau de cult (cristelnițe pentru botez, căldărușa de Bobotează, pocalul bisericesc și chiar a clopotelor de biserică). Cea mai importantă tehnică de lucru este alămirea țigănească, procedeu vechi, transmis În cadrul familiei și ținut secret, care cuprinde marea măiestrie a ciocănirii aramei. Căldărarii confecționau și reparau vase de aramă, dar
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
săpunul (figura nr. 26), găleți de apă etc. și de ritual religios (criștelnițe pentru botez); - vase mici sau medii de uz gospodăresc: tăvi, tigăi, căni, tipsii, talere, oale, ibrice(figura nr. 24), ceaune și de cult: pocalul bisericesc, căldărușa de Bobotează. Toate aceste vase au rol dublu, funcțional și decorativ. În special vasele rituale au decor complex, atât prin tehnică cât și prin valoare simbolică și formă. Prelucrarea aramei s-a dezvoltat ca o necesitate, mai ales că arama se prelucrează
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
fraților din grupul nostru ca și lui Pavel Ion, gândindu-ne și rugându-ne ca acest gest să-i poată determina un proces de conștiință. Dar Pavel n-a realizat acest lucru niciodată, spre durerea noastră și osânda lui. Până la Bobotează supravegherea gardienilor a fost mai lejeră și am putut circula în Celular de la o celulă la alta, de la un etaj la altul. Am cunoscut mulțime din cei închiși în curte, în timpul plimbării de o oră dimineața și una după masa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
trimis-o. Seara cu Elisabeta, apoi scris, ceva dureri de ochi. Ceață deasă, foarte rece, -9°R. Grecii se înarmează în continuare, nimeni nu crede însă în război. Turcii rămân extrem de rezervați, sunt sprijiniți de Germania. Marți, 6/18 ianuarie. Boboteaza -19°R. Ceață, mai târziu soare, -12°R. Ora 10¾ la Biserica Zlătari. Mitropolitul bolnav, aici doar un episcop, ceremonia principală în biserică. Procesiune la Dâmbovița, acolo doar detașamente ale tuturor trupelor, la apă numai ceremonia Iordanului, foarte scurtă, 5
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mai poartă în mâni ramuri verzi și cununi de mirt și iederă; în ziua încoronării Domnului, moldovenii îi aduc în dar vite, monezi vechi, un zimbru uriaș, un pește mare; procesiunile se fac cu icoane înnegrite de fu m; de Bobotează oamenii merg la râu și fac sfinț irea apei în cântece și purtând lumânări; caii purtau găteli împodobite cu mult aur; captivilor li se puneau cătușe la picioare; turmele sunt păzite de păstori ajutați de câi ni; oamenii cred în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
meargă înainte la mir. Odată s-a întâmplat una ca aceasta și s-a făcut lucrul dracului în toată mahalaua; dar mai spuie și alții câte mai știu!“ În O soarè la mahala, coconul Eftimie povestește cu parapon cum, la Bobotează, un simigiu a trecut la mir înaintea unui serdar, el însuși a încercat să restabilească ordinea, dar serdarul i-a spus să lase creștinii în pace; „niște asemenea boieri ca dânsul au dat nas mojicilor, au stricat toată sistima de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
se putea căsători cu ea, ca să pună mâna pe avere. Această discuție a fost auzită de către George, ascuns pe undeva pe aproape. Capitolul al cincilea, numit „Rușinea”, Începe cu fixarea logodnei dintre Laura si Pintea, adică a doua duminică de după Bobotează. Timpul a trecut repede și logodna s-a făcut fără mare ceremonie, cu puțini invitați. Dar vestea că Ana e Însărcinată s-a răspândit repede prin sat. Timpul trecea și Ana nu mai putea să-si ascundă sarcina. Tatăl ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Biserica catolică însăși a suferit acest „depouillement“, și oamenii au devenit complet rupți de religios. De câți ani sunteți la Paris? Anul ăsta fac cinci... Trece vremea. Anul acesta, după intrarea României în UE, s-a făcut prima oară, de Bobotează, un pelerinaj cu sfințirea apelor, la Sena. Au venit enoriași de la celelalte parohii și ne-am adunat toți aicea, am făcut slujbă la biserică și apoi am mers la Sena: și au fost vreo patru sute de oameni, am socotit eu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]