1,370 matches
-
cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii nr. 8, sc. 2, ap. 4, județul Caraș-Severin. 112. Puia Marcela, născută la 16 august 1967 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Miklos Denes și Floarea, cu domiciliul actual în Austria, 8280 Furstenfeld, Dr. Wilhelm Taucherstr. 4/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Bd. Muncii nr. 8, sc. 2, ap. 4, județul Caraș-Severin. 113
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
Ana-Delia, cu domiciliul actual în Germania, 63069 Offenbach am Main, Rosenaustr. 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Arad, Bd. Revoluției nr. 12-18, sc. B, ap. 12, județul Arad. 214. Popa Octavian-Isaia, născut la 6 aprilie 1976 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Caius-Isaia și Victoria, cu domiciliul actual în Germania, 76887 Bad Bergzabern, Tischbergerstr. 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, str. I. L. Caragiale nr. 18, ap. 24, județul Caraș-Severin. 215. Robitu Mirela, născută la
HOTĂRÂRE nr. 860 din 16 august 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144246_a_145575]
-
nr. 381, județul Satu Mare. 87. Luther Otilia-Margareta, născută la 24 aprilie 1975 în localitatea Reșița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Potra Ioan și Viorica, cu domiciliul actual în Germania, 95615 Marktredwitz, Hammerberg 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Bocșa, Aleea Trandafirilor bl. 2, ap. 16, județul Caraș-Severin. 88. Mottl Maria-Ioana, născută la 11 august 1974 în localitatea Viseu de Sus, județul Maramureș, România, fiica lui Chiș Samoila și Ileana, cu domiciliul actual în Germania, 90599 Dietenhofen, Langenzennerstr. 4, cu
HOTĂRÂRE nr. 1.067 din 25 septembrie 2002 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144970_a_146299]
-
Șimleu Silvaniei 1.Șimleu Silvaniei 1.Szilagysomlyo 4. Almașu 1.Almașu 1.Varalmas 2.Babiu 2.Babony 3.Jebucu 3.Zsobok 4.Petrinzel 4.Kispetri 5.Sfaras 5.Farnas 6.Stana 6.Sztana 5. Benesat 1.Biusa 1.Boshaza 6. Bocșa 1.Borla 1.Szilagyballa 7. Camar 1.Camar 1.Kemer 8. Carastelec 1.Carastelec 1.Karasztelek 9. Coseiu 1.Coseiu 1.Kusaly 2.Archid 2.Szilagyerked 10. Crasna 1.Crasna 1.Kraszna 2.Ratin 2.Raton 11. Crișeni 1.Cristur-Crișeni
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
națională Serviciul Credincios clasa a III-a: - domnului Rostas Adalbert, președinte - Societatea Comercială "Agromix" Pecica, Arad; - domnului Echim Ioan, administrator - Societatea Comercială "Emiplatinum", Bistrița-Năsăud; - doamnei Dragoe Maria, referent - Direcția Fitosanitara Brăila; - domnului Simon Tiberiu, administrator - Societatea Comercială "Simon Prodcom" - S.R.L. Bocșa; - domnului Brisan Mircea, administrator - Societatea Comercială "Agrocondoru" - Ș.A. Călărași; - domnului Marton Laszlo, administrator - Asociația Familială "Marton", Covasna; - domnului Vărzaru Nicolae, crescător de animale, exploatații agricole, Dâmbovița; - domnului Gorie Toma, administrator - asociație familială, Dolj; - domnului Ureche Constantin, agricultor - gospodărie proprie, Dolj
DECRET nr. 975 din 29 noiembrie 2002 privind conferirea unor decoraţii naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146681_a_148010]
-
113 Județul Caraș-Severin, Municipiul Reșița, Str. Republicii nr. l5 DACIA 634 114 Județul Caraș-Severin, Municipiul Caransebeș, P-ta Revoluției nr. 2 TINERETULUI 522 115 Județul Caraș-Severin, Orașul Băile Herculane, Str. 1 Mai nr. 5 HERCULES 453 116 Județul Caraș-Severin, Orașul Bocșa, Str. 1 Decembrie nr. 24 ASTRA 300 117 Județul Caraș-Severin, Orașul Oravița, Str. 1 Decembrie nr. 57 CARAS 302 118 Județul Caraș-Severin, Localitatea Moldova Veche, Str. Coșbuc F.N. DANUBIUS 350 119 Județul Cluj, Municipiul Cluj-Napoca, Bd. Eroilor nr. 51 VICTORIA
LEGE nr. 630 din 27 noiembrie 2002 (*actualizata*) Legea cinematografiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146387_a_147716]
-
Guvernului |defavorizata |Mare |conform | | | |nr. 813/1999|Muscel |Guvernului |defavorizata |nr. 640/1999 |Rusca | |Hotărârii | | | | |Schitu |nr. 207/1999|Borod-Suncuius- | |Montană, conform | |Guvernului | | | | |Golești | |Dobresti-Vadu | |Hotărârii Guvernului| |nr. 209/1999.| | | | | | |Crisului, | |nr. 197/1999 | | | | | | | | |conform Hotărârii | |Zona minieră | | | | | | | | |Guvernului | |defavorizata Bocșa, | | | | | | | | |nr. 195/1999 | |conform Hotărârii | | | | | | | | |Zona minieră | |Guvernului | | | | | | | | |defavorizata | |nr. 198/1999 | | | | | | | | |Popești- | |Zona minieră | | | | | | | | |Derna-Alesd, | |defavorizata | | | | | | | | |conform Hotărârii | |Moldova | | | | | | | | |Guvernului | |Noua-Anina, | | | | | | | | |nr. 196/1999 | |conform Hotărârii | | | | | | | | | | |Guvernului | | | | | | | | | | |nr. 199/1999 | | | | +----------+------------+------------+------------+--------------------+---------------+--------------------+--------+-------------+---------+ +----------+------------+--------------+-------------+------------+-----------+------------+------------+------------+------------+----------+ | Județul | Gorj | Harghita | Hunedoara | Maramureș | Mehedinți | Prahova | Sălaj | Suceava
GHIDUL DE PROCEDURI din 26 octombrie 2000 pentru acordarea de stimulente financiare prin Agenţia Naţionala pentru Dezvoltarea şi Implementarea Programelor de Reconstrucţie a Zonelor Miniere, antreprenorilor locali, în vederea angajării şi instruirii persoanelor fără loc de muncă, provenite din activitatea miniera şi din activităţile conexe acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146900_a_148229]
-
347. Csala Ida Hajnal, născută la 9 decembrie 1965 în localitatea Gheorgheni, județul Harghita, România, fiica lui Baroti Carol și Rozalia, cu domiciliul actual în Austria, 2650 Payerbach, Hauptstr. 5. 348. Dragoș Mirela, născută la 6 mai 1970 în localitatea Bocșa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Radu Constantin și Coman Leontina, cu domiciliul actual în Austria, 2880 Otterthal, Kirchberg Am W 51. 349. Dragoș Laurențiu Claudiu, născut la 26 aprilie 1970 în localitatea Sebiș, județul Arad, România, fiul lui Dragoș Ștefan
HOTĂRÂRE nr. 780 din 6 septembrie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115887_a_117216]
-
cuprins: "ART. 2. - Se numesc în funcția de judecător la curțile de apel persoanele menționate în anexa la prezentul decret." PREȘEDINTELE ROMÂNIEI ION ILIESCU Anexă 1 ------- Curtea de Apel Bacău - Iamandi Fanica - Preda Maria - Riciu Ion Curtea de Apel Oradea - Bocșe Elenă Lucia - Pântea Nistor Curtea de Apel Galați - Ioneci Ion Curtea de Apel Iași - Flavian Nicolae ----------------------
DECRET Nr. 124 din 24 mai 1995 pentru modificarea Decretului nr. 111/1995 privind numirea unor magistraţi la Parchetul General de pe lângă Curtea Suprema de Justiţie şi la curţile de apel. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112395_a_113724]
-
86. Ilyes Ecaterina, născută la 30 ianuarie 1952 în localitatea Boianu Mare, județul Bihor, România, fiica lui Varga Stefan și Eva, cu domiciliul actual în Austria, 2640 Gloggnitz, Hauptstr. 49. 87. Ilyes Miklos, născut la 1 aprilie 1944 în localitatea Bocșa, județul Sălaj, România, fiul lui Ilyes Sandor și Ilona, cu domiciliul actual în Austria, 2640 Gloggnitz, Hauptstr. 49. 88. Straton Emilian Sorin, născut la 7 decembrie 1969 în București, România, fiul lui Straton Ioan și Ecaterina, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 521 din 26 iunie 1996 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/115541_a_116870]
-
25 de persoane vârstnice. În cadrul centrului se desfășoară activități cu tinerii, fiind inițiate întâlniri periodice cu ei, întâlniri în care se abordează, pe lângă temele religioase și teme de interes pentru tineri. Așezământul social eclezial " Intrarea în Biserică a Maicii Domnului", Bocșa Română a cărui misiune este de a preveni abandonul și instituționalizarea copiilor, prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activități de îngrijire, educație, recreere-socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viață independentă. Până în prezent a fost construită capela așezământului și au fost
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
colectele (în produse alimentare). Acțiunea preoților de a sprijini credincioși a fost deja aplicată prin renunțarea parohiilor la anumite taxe. S-a realizat un program coerent de vizitare a bolnavilor din spitalul județean din Reșița și din spitalele localităților Caransebeș, Bocșa, Oravița, Anina și Moldova-Nouă, totodată preoții din mediul urban fiind conștientizați de necesitatea implicării directe a Bisericii în actul social. În acest sens s-a recomandat permanentizarea serviciilor sociale acordate, până acum sporadic, de către parohiile urbane și necesitatea înființării unor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
rit ortodox trebuia ,,să aibă o școală a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație în sarcina comunelor. Astfel, prima Școală poporală-ortodoxă din Bocșa datează din 1776, fiind ridicată la Bocșa Română prin contribuția Casei imperiale și efortul fizic al localnicilor. Concomitent cu încorporarea provinciei civile a Banatului în Ungaria (1778) s-a produs o schimbare majoră în organizarea și activitatea de instruire școlară
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a lor neunită primară, pentru învățarea tinerimii lor” școlile necorespunzătoare urmau să fie reparate, acolo unde lipsesc să fie construite, iar aceasta rămânea ca obligație în sarcina comunelor. Astfel, prima Școală poporală-ortodoxă din Bocșa datează din 1776, fiind ridicată la Bocșa Română prin contribuția Casei imperiale și efortul fizic al localnicilor. Concomitent cu încorporarea provinciei civile a Banatului în Ungaria (1778) s-a produs o schimbare majoră în organizarea și activitatea de instruire școlară, întregul învățământ fiind subordonat prevederilor Legii Ratio
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
care a determinat diminuarea numerică a școlilor elementare românești din întreg Banatul. După 1885, StEG-ul înființează în Banatul Montan, în 10 comune rurale, 10 școli comunale particulare finanțate din bugetul acestei societăți, între care și o școală construită la Bocșa Montană. În perioada 1867-1918, în întreg Banatul s-au construit și funcționat mai multe categorii de școli elementare și anume: școli confesionale, comunale, de stat și particulare. Documentele vremii atestă că între 1777 și 1802 existau școli confesionale de rit
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
s-au construit și funcționat mai multe categorii de școli elementare și anume: școli confesionale, comunale, de stat și particulare. Documentele vremii atestă că între 1777 și 1802 existau școli confesionale de rit ortodox, atât în Vasiova cât și în Bocșa Montană, deși acestea întâmpinau dificultăți majore legate de pregătirea personalului didactic, dezinteresul părinților pentru școală și slaba frecvență a elevilor, lipsa materialului didactic și dificultăți de salarizare a învățătorilor. Astfel, rapoartele periodice prezentate în cadrul sinoadelor protopopești furnizează informații sugestive referitoare
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
perioada cuprinsă între 1726-1855, învățământul local era administrat direct de Trezoreria aulică, iar între 1855-1902, școala a intrat sub administrația StEG-ului, pentru ca între 1902-1918 să fie administrată și controlată direct de Regatul maghiar. Existența unei școli confesionale catolice în Bocșa Montană poate fi justificată printr-o notă scrisă din 1746, când se solicita suma de 8.000 florini pentru executarea unor reparații la clădirea școlii. La 1780, în Banat exista o adevărată rețea de școli românești confesionale. Întorcându-ne asupra
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
inspector școlar produce o altă modificare în practica didactică, instituind un corp de învățători centrali, împuterniciți cu difuzarea cărților didactice. Astfel, au devenit ,,țentralici învățători” trei dascăli din Lugoj, Ion Hațeg din Lipova, Avram Nedici din Oravița, Dionisie Petrovici din Bocșa, Ion Nicolaevici din Reșița, Petru Musteț din Făget. Aceștia se bucurau de respect și autoritate în zona lor de acțiune, fiind selectați de I. Mihuț pentru a acoperi mai bine districtul foarte întins pe care acesta îl avea în subordine
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
prin care se pregătea deontologia profesională a funcționarului de stat din administrația comitatelor, orașelor, plășilor și comunelor. Au funcționat în comunele bocșene, până la 1918, școli confesionale și elementare pentru etnia germană și maghiară. Lângă casa parohială și Biserica romano-catolică din Bocșa Germană a funcționat, până la 1910, o școală elementară germană, care își organiza activitatea doar în două săli de clasă. Învățătorii încadrați în această instituție școlară în perioada 1856-1902 au fost: Johann Liebich, Joseph Gaál, N. Müller (acesta a fost alternativ
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu salarizarea personalului didactic etc., au continuat să funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pagină intitulată „Duh și slovă” în proză (Un român de frunte - Bogdan Petriceicu Hașdeu - de Ștefan Movileanu și recenzia revistei FătFrumos a profesorului Leca Morariu, de C. Loghin) și versuri (Istorie de Vasile Bradu și Ileană de serg. T.R. B. Bocșa), articole de istorie și literatură. Întro pagină „Viața duhovnicească” părintele Simion semnează „Ertarea păcatelor”, C. Goran poezia „Dumnezeu”, pr.ec. V.Grosariu - „Cinstirea sfintei duminici”; pagina mai cuprinde „Viața creștină în Uniunea Sovietică” dar și informații cu titlurile: „Preoții misionari
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sîntem în posesia acestor acte”. Un fost director al Liceului Industrial Nicolina rememorează: „ - La Nicolina, în perioada aia, o fost faptul că ni se cerea să școlarizăm elevi pentru întreprinderi din țară. Astfel că am școlarizat elevi pentru Întreprinderea Mecanică Bocșa, pentru Șantierul Naval Tulcea, pentru Fabrica de Rulmenți Bârlad, pentru Întreprinderea Mecanică Suceava, pentru Turbomecanica București, pentru Întreprinderea 2 Mai Medgidia, parcă, multe, multe întreprinderi... Cum se făcea această școlarizare ? Noi dădeam anunțul, oferta de școlarizare în diverse zone ale
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
parte teoretică, erau toți cu burse date de întreprinderea de la care plecau și partea practică era acolo. Mi-amintesc că veneau delegați, amanetau, nu amanetau, făceau contract cu C.F.R.-ul pentru două, trei vagoane. Ei plăteau. Trei, patru veneau. De la Bocșa, de exemplu, au venit patru inși, adunarea elevilor și plecau și erau duși acolo. Acolo dădeau proba practică de sfârșitul școlii, probă practică, care ne-o transmiteau nouă ș-ncheiam situația școlară aici și noi eleiberam diplomele de meseriași ai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
relații are cu întreprinderea din Balș etc. Dar, o altă chestiune resimțită ca director, la Nicolina, în perioada aia, o fost faptul că ni se cerea să școlarizăm elevi pentru întreprinderi din țară. Astfel am școlarizat elevi pentru Întreprinderea Mecanică Bocșa, pentru Șantierul Naval Tulcea, pentru Fabrica de Rulmenți Bârlad, pentru Întreprinderea Mecanică Suceava, pentru Turbomecanica București, pentru Întreprinderea 2 Mai Medgidia, parcă, multe, multe întreprinderi... Cum se făcea această școlarizare ? Noi dădeam anunțul, oferta de școlarizare în diverse zone ale
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
parte teoretică, erau toți cu burse date de întreprinderea de la care plecau și partea practică era acolo. Mi-amintesc că veneau delegați, amanetau, nu amanetau, făceau contract cu C.F.R.-ul pentru două, trei vagoane. Ei plăteau. Trei, patru veneau. De la Bocșa, de exemplu, au venit patru inși, adunau elevii lor și plecau și erau duși acolo. Acolo, dădeau proba practică de sfârșitul școlii, probă practică, care ne-o transmiteau nouă și-ncheiam situația școlară aici și noi eliberam diplomele de meseriași
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]