640 matches
-
mai înalte decât ale musulmanilor, ci egale sau - de preferință - mai joase; 5. să nu-și ridice lăcașuri de cult prea aproape de musulmani (de locuințele lor), iar clopotele și rugăciunile lor să nu deranjeze pe musulmani; 6. să nu-și bocească prea tare morții, care nu pot fi îngropați prea aproape de cartierele musulmane. Antoine Fattal, care a dedicat un studiu fundamental statutului zimmi-ilor (1958), își formulează astfel concluziile privitoare la acest statut: "Dhimmi-ul (...) este un cetățean de mâna a doua. Dacă
Jizia () [Corola-website/Science/308554_a_309883]
-
a doua ridicare topografică a Imperiului Habsburgic, în mijlocul pădurii Chevereș, în stânga drumului care astăzi duce spre tabăra omonimă, este figurată Pojana Botja. Aceasta permite o localizare precisă a vetrei așezării dispărute. Astăzi unul dintre cartierele din Chevereșu Mare poartă numele Bocea.
Bocea () [Corola-website/Science/304088_a_305417]
-
Mogoș (în maghiară: "Mogos", în germană: "Koliben") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Bărbești, Bârlești, Bârlești-Cătun, Bârzogani, Bocești, Bogdănești, Butești, Cojocani, Cristești, Mămăligani, Mogoș (reședința), Negrești, Oncești, Poienile-Mogoș, Tomești, Valea Barnii, Valea Bârluțești, Valea Cocești, Valea Giogești, Valea Mlacii și Valea Țupilor. Din comună mai face parte și cătunul Ciocănești. Comuna Mogoș este integrată cu raporturi de subordonare
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt așezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârlești, Valea Ghioghești, Valea Țupilor, Negrești, Bărbești, Bârlești - cătun și Oncești ) ori așezate în vârf de deal (Bârzogani, Butești, Bogdănești, Cristești, Bocești, Tomești). În ce privește distanța la care se află unele sate față de centrul administrativ al comunei, satul Mogoș (fost Miclești), unele sunt așezate la distanțe de 10-16 km (Tomești, Bârlești cătun, Oncești și Cojocani); la distanțe cuprinse între 6-10 km (Bârluțești, Cocești
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
De centrul Mogoș aparțin satele: Mogoș, Poienile Mogoș, Valea Țupilor, Valea Mlacii, Bârlești și Cristești. 2. De centrul Mămăligani aparțin satele: Mămăligani, Valea Bârluțești, Valea Ghioghești și Valea Cocești. 3. De centrul Valea Barnei aparțin satele: Valea Barnei, Bogdănești, Bărbești, Bocești, Bârlești cătun, Bârzogani, Butești, Cojocani, Negrești, Tomești și Oncești. Față de cele mai importante orașe, Mogoșul se află la o distanță de 156 km față de municipiul Cluj-Napoca, 125 km față de municipiul Turda, 93 km fața de municipiul Alba Iulia (reședința județului
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
În tren sufeream de foame și de sete. Ne hrăneau numai cu pește sărat. Gura ni se rănise și ne ardea ca focul. Pe la Omsk ne-au urcat pe vapoare până la raionul Nahocinski, apoi ne-au mutat pe barje. Femeile boceau. Ne-au dizlocat într-o pădure, unde erau vreo două-trei case. Ne-au dat voie să ne culcăm în pod, spunându-ne ””Făceți-vă case””. Ne dădeau o pâinică mică de secară pentru 2 zile. Ne înfășuram la un picior
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
această lume. A făcut și un set de fotografii la diferite întâmplări triste din viața omului. A editat cartea intitulată "" Cântarea de pe urmă"" cu cele insoțitoare ale omului. Cartea are si un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morții. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefațată de profesorul universitar dr. Maria Bocșe, cel mai de seama etnolog al Transilvaniei. Interviuri
Valeria Peter Predescu () [Corola-website/Science/314775_a_316104]
-
dacă răspunde — Mi-e foame, că n-am mâncat de o săptămână! să-i dea ceva de mâncare. Patroana a duhurilor rele care populează spațiul, în special pădurea, pe timp de noapte, sluta și urâtă, cu părul lung până la pământ, bocește prin păduri pentru a ademeni călătorii. Noaptea poate fi văzută dormind ghemuita în jurul focului sau umblând că o năluca prin păduri și tufișuri, pe câmpii și pe la răscruci de drumuri. Ia chip de animal (iapa, bivolița, vacă), de femeie care
Muma Pădurii () [Corola-website/Science/296927_a_298256]
-
moarte în rochie de mireasă, înmormântarea fiindu-le în același timp și nuntă. Dacă cei din familie nu mai au lacrimi, dacă acestea le-au secat, angajează ca și strămoșii lor romani o bocitoare. În caz că nu doresc aceasta, mortul este bocit de soție, de nepoate sau de femeile din sat. Dacă omul bolnav trage să moară familia cheamă preotul care îi face o slujbă de maslu, îi citește din carte, din Biblie, pentru ca sufletul să iasă mai ușor din corp. Apoi
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
apoi cenușa era strânsă într-o urnă funerară. Practicile funerare în armata romană erau diverse. Din Egipt s-a păstrat în această perioadă practica mumificării. Practica de a-și lua o soție neoficială s-a generalizat, astfel că soldații erau bociți de camarazi și de soții. Fondul de înmormântare era probabil doar pentru plăcile funerare ieftine, dar soldații puneau bani deoparte pentru unele scumpe. Pe unele monumente funerare sunt înfățișați sclavii și liberții soldatului. Un tip de piatră de mormânt îl
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
idol, confecționat din lut sau alte materiale, împodobit cu flori și îngropat în cadrul unui ceremonial tradițional (bocire, pomană, masă etc.). Ca număr se pot face de la unul până la nouă exemplare. După trei zile „Caloianul” era dezgropat, adus în sat și bocit din nou, pe tot drumul către apa în care urma să fie aruncat (în fântână) sau pe care era lăsat să plutească (pe râu, baltă, lac). Odată încheiată această ceremonie fetele se adunau la casa uneia dintre ele pentru a
Caloian () [Corola-website/Science/335336_a_336665]
-
suntem niște spirite sau ni se pare că suntem spirite, dar de fapt toți suntem morți. Spirite care se furișează în interiorul altor spirite. Uneori, o femeie se furișează în interiorul unui bărbat și se tânguie precum amintirea actului dragostei. Gem și bocesc tare amândoi, dar pe fereastră se aude ca un șuier sau șoaptă de sub pat, și copiii mici cred că e un monstru acolo. Morților le place foarte mult să stea întinși sub cei vii din trei motive. (1) În majoritatea
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105808_a_107100]
-
cu cufere legate la spate, hulube ridicate în sus ca la bâlciuri; caii cu botul în fân, cu urechile pleoștite în țârâiala ploii. Oameni legând a doua oară boccelele desfăcute. Pasări cârâind, cotcodăcind, gâgâind, măcăind în cuști. Înjurături și femei bocindu-se. Peste toate: stoarcerea neistovită din bureții norilor. Niciodată nu se văzuseră strânși laolaltă oameni din lumi atât de pestrițe: țărani și târgoveți, soldați de toate armele, răniți și sănătoși, ciobani cu glugile acoperind ochii, femei și haine popești; chipuri
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
puse-n cale un ospăț mare. Pe capul stăpânitorului era însă un blestem. Cum se făcu, că piaza rea aude de gândurile Domnului și ca să-i încurce dezlegarea, alergă fuga în răcorile întunecoase dinspre lună-răsare și găsește pe stăpâna nopții bocindu-se de necredința Soarelui. Ea se văieta că n-are parte de bărbat, că nu pricepe de ce fuge de dânsa și o lasă să alerge ca o besmetică în urma lui. Și se tânguia: - Mai bine mă făcea maică-mea femeie
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
topit chipul în floare galbenă. Cu toții s-au îngrozit de turbarea nedreaptă a Lunii. Bătrânul Vodă, cu fața îndurerată de suferință, prinde a spune stăpânei rătăcite a întunericului tot jarul înlăcrimatului său suflet. Luna neîncrezătoare sta rece și fulgerătoare. Mesenii boceau și ei povestea tristă a odraslei fără noroc. Soarele furios își prinde nevasta de belșugul înstufat al razelor și îi face vânt pe fereastră, de o înnămolește departe în valurile norilor. După asta, ia pe palmă copila înflorită a temutului
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]