1,012 matches
-
mulțumesc pentru promptitudinea cu care ne-ați restituit materialul documentar și pentru frumoasele Dv. aprecieri cu privire la activitatea artistică a mamei și bunicului meu. Într-adevăr s-a comis o mare nedreptate că a fost dată uitării activitatea artistică atât de bogată a Norei Marinescu, prima artistă de operetă din țara noastră, care la timpul ei a fost atât de apreciată și divinizată. Ne bucură faptul că datorită Dv. artista Nora Marinescu va figura la loc de cinste În camera artiștilor de la
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
date D-lui Const. Turcu care a fost la Arhivele statului, Bulev. Tudor Vladimirescu No. 46, Apart. 15, Iași 4. El Îi om cum se cade și vi le-ar Împrumuta ca să le copiați și să le restituiți. Casa de la Bogata o am pictată dar Îi tablou mărișor, voi aduce un fotograf s-o fotografieze și să v-o trimit. În ziua de 3 mai 1970 am fost la Televiziune la Suceava, luat de Dl. Ciornei . Și s-a anunțat de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
face tot ce ziceți Dv., pe Încetul, ca treaba să iasă bună. Mă roade supărarea cu pierderea scumpei și dragei mele soții Eugenia. Aștept să-mi vie acasă fata și ginerele și doresc să veniți și Dv. pe la noi la Bogata. Vă dorim Dv. și la Întreaga familie sănătate deplină și numai bine. Cu tot dragul și respectul Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu, așa mi-a zis Eugenia soția mea scumpă și dragă o viață Întreagă! </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe” loc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Cu tot dragul și respectul, Bădița Ghiorghiță N. Rădășanu </citation> <citation author=”RĂDĂȘANU Gheorghe” loc=”Bogata” data =”luni 25 sept. 1972”> Stimate Domnule Dimitriu, La scrisoarea Dv. și lungă și frumoasă, răspund cu oarecare Întârziere, că sunt bolnav (...). Și În Bogata nu-i nici agent sanitar și nici Dr. (...). Și Petre Gheorgheasa și D-na lui, Raveica P. Gheorgheasa s-au născut În satul Cotârgași, plasa Muntele, jud. Suceava pe atunci, azi Îi jud. Neamț . D-na Raveica P. Gheorgheasa trăiește
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
avem popasul principal, dacă am fi cunoscut așezarea. Ceasornicul aici arată cu un ceas mai mult decât la Moscova; e în concordanță cu Tbilisi. Ne întâlnim la Gagra cu Mihail Alexandrovici, secretarul de la Tbilisi al Uniunii Scriitorilor, remarcabil printr-o bogată și frumos pieptănată coafură căruntă. Ars de soare și cu ochi albaștri, zâmbitor și amabil. Se află la Gagra ca să conducă la Rița, pe Go-Mo-Jo, care se găsește la odihnă în această stațiune, împreună cu alți chinezi. De la Gagra, șoseaua spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Nu erau scutiți de dări nici locuitorii târgurilor, așa cum reiese dintr-un document din 12 aprilie 1488. Iar țara este bogată, așa cum remarcă mai toți cetățenii străini care trec prin Moldova. În descrierea sa, Reichesdorffer spune că este “nespus de bogată în văi și orașe și sate”, întărită de la natură cu râuri potrivite, pe care nu se construiesc poduri pentru ca dușmanii să nu se poată mișca repede. “În această regiune, continuă relatarea Reichesdorffer, se vede că nimic nu lipsește din cele
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
al satului moldav un demers pe deplin justificat. Autorul acestor memorii învățătorul Gheorghe Rădășanu se prezintă prin microcosmosul reprezentat de casa copilăriei, trecând, conform propriei percepții, prin marea lume a familiei Iftime, din care provenea mama sa, la macrocosmosul satului Bogata (comuna Sasca în epocă, azi Baia) și a împrejurimilor sale. Scrisă spre sfârșitul vieții, datate între ianuarie 1971iunie 1974, " Viața mea", titlul cu care autorul și-a intitulat amintirile, este structurată în mai multe capitole inegale, fără criterii logice sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
autorului care își rememorează la 80 de ani viața, mai ales perioada uceniciei sau momente din tinerețe, din jurul vârstei de 30 de ani. Rânduri semnificative ne sunt lăsate despre tatăl său, veteran al războiului din 1877-1878 și primar al satului Bogata. Un detaliu interesant îl oferă despre Iorgu Vasiliu, primarul din Sasca pe care Mihail Sadoveanu îl transpune în episodul de la Doi Meri din romanul "Baltagul" sau prefectul Aduțu Isăcescu și institutoarea Zulnica Isăcescu, parodiați de Caragiale în Zoe și Tipătescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
amintirile admiterii la școală, a profesorilor și a directorului Ion Mitru. Suita de intelectuali și dascăli pe care ni-i aduce la lumină, mulți dintre aceștia modești ca loc în istoria noastră, a fost creatoarea lumii pe care învățătorul de la Bogata o recreează, puternic legați de realitățile mediului rural al epocii. Gheorghe Rădășanu surprinde și mediul școlii dar rememorează cu vădită satisfacție și momentele, plăcerile și viața epocii (dansuri, petreceri sau prin repetata formulă "doctori în prostologie la Iași" motivându-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Iași, la definitivat în 1911, gradul II în 1915 și gradul I în 1926. Din memoriile lui Gheorghe Rădășanu reiese preocuparea sa pentru pomi și pomicultură "și care în dragostea lui pătimașă pentru meri și peri a umplut satul Bogata de pomi" (p.72) dar și pentru apicultură. Un capitol aparte este dedicat satisfacerii stagiului militar în anii 1906-1907. Din păcate Gheorghe Rădășanu nu pomenește nimic de evenimentele sociale din 1907 pe care le etichetează simplist drept "revoluție" (p.29
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
având învățător pe Petre Cucescu, absolvent al Școlii normale "Vasile Lupu" din Iași. Deși a frecventat doi ani, n-a reușit să promoveze în clasa a II-a absentând la școală din lipsa unui pod care să permită copiilor din Bogata să treacă râul Moldova, deseori umflat de ape. Din acest motiv la 1896, părinții l-au înscris la Școala primară nr. 1 din Fălticeni, unde a studiat între 1896 și 1900, devenind în fiecare an premiantul clasei. Ceea ce a însemnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
bune rezultate. După absolvirea școlii (1906) și după satisfacerea stagiului militar în anii 1906-1907, e numit învățător, la Școala primară din Sasca, pe data de 1.XI.1907. La 1 ianuarie 1908 e transferat, la cerere, la Școala primară din Bogata, satul său natal, unde a funcționat până la 1 octombrie 1941, când a ieșit la pensie. Acest fapt s-a datorat programul haretist de înființare de noi școli în mediul rural care a dat rezultate. Între 1901-1904 au fost înființate mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
fapt s-a datorat programul haretist de înființare de noi școli în mediul rural care a dat rezultate. Între 1901-1904 au fost înființate mai multe școli în județul Suceava. Una dintre ele, inaugurată la 1 octombrie 1904 era școala din Bogata 9. Debutul carierei lui Gh. Rădășanu a fost favorizat și de rolul pe care revizorul școlar Serafim Ionescu l-a avut în dezvoltarea învățământului primar sucevean. Luptându-se pentru ameliorarea condițiilor materiale ale învățământului sucevean, pentru înființarea cantinelor școlare, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 26. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul agricol în școlile primare urmărea crearea unui "producător instruit", mobilizând dascălii și preoții să schimbe fața satelor 27. Școala din Bogata, grație activității dascălului său avea terenul împărțit foarte riguros, pentru a se putea efectua lucrări agricole cu elevii. Pe o suprafață de 4400 m2 existau o livadă, o prisacă, o grădină de legume, o florărie și o ogradă pentru joaca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a fost încorporat și a participat la cel de al doilea război balcanic, la campania din Bulgaria de unde s-a întors cu dureroase impresii, rememorate în amintirile sale. În anii neutralității din Marele Război a revenit la catedra din satul Bogata. În ianuarie 1916 revizorul școlar C.T. Mălinescu a trimis Ministerului un tabel cu 49 de învățători concentrați și 32 concentrabili. El a subliniat cu roșu numele unor învățători S.T. Kirileanu, Gh. Rădășanu, Gh. Curcă, I. Zotta, Gh. Hreamătă, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
petrecut-o în spatele frontului, pe linia Pașcani-Roman-Bacău, la trupele de aprovizionare fiind avansat locotenent și apoi căpitan, pentru activitatea sa în armată 32. Cu toate acestea îl găsim în aprilie 1918 la examenele din 14-15 aprilie desfășurate la Baia și Bogata 33. În primii ani după război învățământul a revenit la normalitate. O statistică arată că în regiunea Sucevei funcționau 159 de școli primare rurale, 291 de cadre didactice din care 257 de învățători și 15.868 de elevi 34. Vechiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
trei clase complementare sau supraprimare), după model american 39. În aceste din urmă clase, programa școlară putea avea unul din profilurile agricol, industrial sau comercial, în funcție de localitate, de ocupația preponderentă a locuitorilor sau de înclinațiile elevilor. În 1929, școala din Bogata avea 108 elevi împărțiți astfel: 35 în clasa I, 14 în clasa a II-a, câte 15 în clasele a III-a și a IV-a, 11 în clasa a V-a, 10 în clasa a VI-a și doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cercuri culturale. Încă din 1926, pe 23 octombrie participa la o acțiune de perfecționare la școala din Baia, unde revizorul școlar Ioan Zota a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din satele Baia, Bogata, Sasca, Păișeni, Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătărești, Dumbrăvița.47 Din rapoartele de inspecții ale Inspectoratului școlar Baia aflăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Zota a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din satele Baia, Bogata, Sasca, Păișeni, Fântâna Mare, Cotu Băii, Spătărești, Dumbrăvița.47 Din rapoartele de inspecții ale Inspectoratului școlar Baia aflăm că în decembrie 1929 că Rădășanu a primit calificativul bine, în timp ce ceilalți doi colegi din școala Bogata au primit doar calificativul mulțumitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
acest prilej s-a hotărât ținerea unor conferințe didactice comune, ale profesorilor și învățătorilor, prima dintre ele fiind pe 8 februarie același an54. După criza economică au urmat o serie de ani buni pentru învățământul românesc, implicit pentru școala din Bogata. Legea pentru învățământul primar al statului și învățământul normal rural din 5 iulie 1934 completa vechile legi, fiind reunite primele două cicluri de patru, respectiv de trei ani într-unul de șapte ani, utimii trei ani punând accent pe latura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
într-unul de șapte ani, utimii trei ani punând accent pe latura aplicativă a cunoștințelor dobândite. Prin modificarea legii din 8 august 1937, Gh. Rădășanu era avantajat de gradația de 150% pentru o vechime de peste 30 de ani55. Școala din Bogata a beneficiat în anul 1936 de un bugetul crescut al comunei Baia. Dacă în 1935 bugetul general al comunei era de 297.804 lei iar școala a primit 7.300 de lei, în 1936 bugetul general a crescut la 324
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
cu terenuri pe care să se predea elevilor reguli de agricultură 58. Insistența lui Spiru Haret pentru a introduce învățământul agricol în școlile primare urmărea crearea unui "producător instruit", mobilizând dascălii și preoții să schimbe fața satelor 59. Școala din Bogata, grație activității dascălului său avea terenul împărțit foarte riguros, pentru a se putea efectua lucrări agricole cu elevii. Situația era lăudabilă într-un sistem de învățământ care propunea să "cercetăm cum se comportă agricultorul la noi și în alte părți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ca "Pepiniera de pomi roditori și plantațiile definitive", "Cultura mărului", "Călăuza generală a pomicultorului" sau revista "Grădina Gospodarului", Gh. Rădășanu a dus o largă campanie de popularizare a pomiculturii și de răspândire a puieților și a materialului săditor 61. Satul Bogata fiind situat într-o regiune pomicolă, Gh. Rădășanu a înțeles că în direcția pomiculturii trebuie să-și îndrepte atenția. În 1909 a organizat o mică pepinieră lângă școală, a recrutat tineri din sat pe care i-a trimis să lucreze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
început să publice în revista Cercului "Deșteptarea sătenilor", înființat de învățătorul Nicolae Stoleru diferite articole pe această temă, la rubrica "Cuvinte de gospodărie". Revista intitulată "Vestitorul Satelor" a fost un organ de presă destinat cititorilor din mediul rural. Învățătorul din Bogata a scris o serie neîntreruptă de articole, cum sunt: " Soiurile de măr și păr străine"63, "Gunoaiele pomilor"64 "Rărirea fructelor"65, "Trebile de iarnă"66, " Gospodăria fructelor în pungi de hârtie"67, "Culegerea fructelor"68, "Păstrarea fructelor"69, "Trebi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
să facă un sat de grădini și gospodării frumoase"76, iar Grigore Sturzu, tot cu o remarcabilă activitate, preciza: "Dacă vestitului sat pomicol Rădășeni i-au trebuit generații întregi ca să ajungă azi o grădină imensă de pomi roditori, apoi satului Bogata i-a fost de ajuns doar viața de dascăl a lui Gh. N. Rădășanu"77. Articolul "Merii din dumbrava minunată" scris de Graziela Vîntu, în cotidianul "România liberă" din 9 iunie 1967, ne înfățișează opera acestui învățător astfel: "pensionarul Gh.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]