1,369 matches
-
lit. (1941), 247, Ist. lit. (1982), 264-265; Popovici, Studii, II, 396-399; Petru E. Zugun, Polemica filologică dintre Gh. Săulescu și I. Eliade Rădulescu, AUI, filologie, t. XII, 1966, fasc. 2; Ist. lit., II, 377-378; Ivașcu, Ist. lit., I, 485-486; Geo Bogza, Săulescu, CNT, 1970, 9; N. C. Enescu, Gheorghe Săulescu, Dimitrie Pop, Anton Velini, București, 1970; Păcurariu, Clas. rom., 63-64; Dicț. lit. 1900, 766-767; Florin Faifer, Păgubosul, CL, 2002, 6; Florin Faifer, Filologul, CL, 2002, 7. A. Sm.
SAULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289514_a_290843]
-
care au împânzit neîncetat paginile publicației cu tematica lor abuzivă și opresivă, începând, bunăoară, cu „materialele” care, în preajma sărbătoririi a nouăzeci de ani de la nașterea lui V. I. Lenin, vădesc un cult încă viu (semnatari: Cezar Petrescu, Eusebiu Camilar, Geo Bogza, Maria Banuș ș.a.). În perioadele următoare ele proslăvesc Partidul Comunist, ideologia sa și valorile instrumenta lizate de aceasta în așa măsură încât le-a pervertit în pseudovalori. Spicuirea unor exemple din această puzderie de articole este ilustrativă, criteriul fiind mai
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
uitat de Eusebiu Camilar, povestiri de Cezar Petrescu (În satul lui Ion Săracu), Nicolae Velea, D. R. Popescu, Petre Sălcudeanu, Radu Tudoran, Corneliu Leu, Ioan Grigorescu, Paul Everac, Petru Vintilă, schițe de Teodor Mazilu (Bădăranii), reportaje de F. Brunea-Fox, Geo Bogza (Noua laudă a toamnei, Suceava, Pe Bistrița și pe Trotuș, Oameni, ape și munți), Al. Gheorghiu, Traian Filip, Traian Coșovei, Ion Gheorghe ș.a. Cel mai însemnat loc în secțiunea literară a ziarului îl deține însă critica, definită de câteva intenții
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
evidenția, pe de o parte, originalitatea lui Jean Giono, iar pe de alta, apartenența acestuia la o familie de spirite în care figurează Victor Hugo, Henri Bosco, Edmond Jaloux, Paul Claudel, René Lalou, D. H. Lawrence ș.a., dar și Geo Bogza. În textele scriitorului francez monograful descoperă influențe din poezia lui Homer, Hesiod, Vergiliu. Ca repere critice, se folosește de Chateaubriand, Van Thieghem, Tudor Vianu, din ale căror lucrări citează. În portretul omului și artistului rețeta de tip tradiționalist a demersului
SCHINTEE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289555_a_290884]
-
Radu Paraschivescu, iar pentru volumul Târziul clipei (1973) i se va acorda Premiul Asociației Scriitorilor din Brașov. S. a fost căsătorit cu Ana Selejan. Lirica lui S. este legată tematic de „Țara de Piatră”, proiectată și în scrisul lui Geo Bogza. Din folclorul creștin preia metafora „pomului cer”: „cânt și descânt, / mă înclin și mă rog odată cu stelele. / Caut sămânța-cuvânt / din care au crescut rădăcina/ și tulpina și frunzele nescuturate / de furtuni ori de liniști / ale pomului cer” (Sap la rădăcina
SELEJAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289608_a_290937]
-
numere din 1968) sau la aspecte particulare ale creației artistice, cu deosebire literare, estetice și filosofice, cum sunt paginile din Mircea Eliade (Morfologia și funcția miturilor, 2-3/1978), Anton Dumitriu, Cella Delavrancea, Petru Creția, Benjamin Fondane, Ion Marin Sadoveanu, Geo Bogza, Savin Bratu, Valentin Silvestru, Sorin Vieru, Cornel Regman, Alexandru Balaci, Romul Munteanu, Geo Șerban, Al. Duțu, Ion Ianoși, Tatiana Nicolescu, Alexandru Sever, Barbu Brezianu, Modest Morariu, Mariana Șora, Andrei Pleșu, Gabriel Liiceanu, Irina Mavrodin. Rețin atenția și câteva texte inedite
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
abia în decembrie 1970. În Israel, până în 1982, când se pensionează, va fi inginer la o firmă ce instala cabluri telefonice și electrice. În intervalul 1945-1982 continuase să scrie, fără să caute a-și tipări versurile, deși unii prieteni - Geo Bogza și Aurel Baranga -, care le cunoșteau, l-ar fi putut sprijini. Ulterior poezii i-au apărut în revistele „Izvoare” (Tel Aviv), „Mele”, „Argo”, „Don Quijote” (Lausanne), „Aldebaran”. Acestora li se adaugă, după 1989, prezența în reviste din țară, precum „Adevărul literar
SESTO PALS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289648_a_290977]
-
care îl va adopta și folosi încă un timp și după plecarea definitivă la Paris, în 1928. Prieten cu Ilarie Voronca (acesta era căsătorit cu sora lui S., Colomba), congener al grupului alcătuit din Ștefan Roll, Șasa Până și Geo Bogza, nutrind o mare admirație pentru Victor Brauner și Tristan Tzara, renunță treptat la formulă tradiționalist-simbolistă, abandonând un intreg volum de poeme în proza, Laude, si e tot mai prezent în revistele de avangardă. Susține apariția, în octombrie 1924, a revistei
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
colaborează intens la „Rampa” și „Reporter”, ține cronica muzicală la „L’Indépendance roumaine” (sub pseudonimul Flaminius), cronica dramatică la „Viața românească” (1938-1940), face parte din Gruparea criticilor literari români (întemeiată în 1936), pledează în procese, precum cel intentat lui Geo Bogza, acuzat de pornografie pentru Poemul invectivă, scrie literatură de imaginație - piesa Jocul de-a vacanța, pusă în scenă la Teatrul Comedia în 1938, și romanul Accidentul, editat în 1940, an în care efectuează și câteva luni de concentrare. Nescutit, în timpul
SEBASTIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289592_a_290921]
-
Ciubotărașu (Închinare) ș.a. Bogdan Amaru comentează volumul Balade vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără să reușească transformarea publicației într-o tribună social-politică de
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul Bogza. Multe comentarii blamează antisemitismul și nazismul (Gh. Chirițescu, Deutschland über alles, Sandu Teleajen, Asaltul dictatorilor), altele deplâng asasinarea lui I. G. Duca, fără să reușească transformarea publicației într-o tribună social-politică de autoritate. Cantonarea în provincialism e tot mai evidentă
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
București, de unde pleacă Delia, și Roma, unde are loc operația, par străbătute de o tristețe și o descurajare asemănătoare. Un document remarcabil, de-a dreptul savuros este volumul Eu sînt ținta (1996), ce include interviul luat de T. lui Geo Bogza în intervalul „18 iulie 1992 (Snagov) - 14 septembrie 1993 (Spitalul Elias)”. Discuția este însoțită, de obicei, de câte un moto din opera scriitorului. Întrebările urmăresc biografia lui Bogza și a familiei lui, fundalul social-politic de epocă, de la regii României, Mihai
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
Eu sînt ținta (1996), ce include interviul luat de T. lui Geo Bogza în intervalul „18 iulie 1992 (Snagov) - 14 septembrie 1993 (Spitalul Elias)”. Discuția este însoțită, de obicei, de câte un moto din opera scriitorului. Întrebările urmăresc biografia lui Bogza și a familiei lui, fundalul social-politic de epocă, de la regii României, Mihai I, Carol al II-lea, mișcarea legionară, instaurarea la putere a comuniștilor, perioada lui Nicolae Ceaușescu la revoluția din 1989, precum și ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
ambianța literară: perioada avangardistă, evocarea unor scriitori (Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petre Țuțea, Mircea Eliade ș.a.), întoarcerea la cărțile preferate, rememorarea unor anecdote din perioada totalitaristă. Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza vin prompt, spumoase, memorabile deseori, aforistice. În completarea dialogului este republicat Poemul invectivă (apărut în 1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise de Constantin Noica lui Geo Bogza. Volumul este ilustrat cu fotografii ale scriitorului, precum și cu desene
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
Se discută și despre dragoste, frumusețe, singurătate, filosofie. Răspunsurile lui Bogza vin prompt, spumoase, memorabile deseori, aforistice. În completarea dialogului este republicat Poemul invectivă (apărut în 1933) și se reproduce o selecție a scrisorilor trimise de Constantin Noica lui Geo Bogza. Volumul este ilustrat cu fotografii ale scriitorului, precum și cu desene, unele inedite, semnate de S. Perahim, Victor Brauner, M. Blecher, Constantin Brâncuși, dar și de interlocutor. În fine, Mica prăvălie cu orori (1997) este o culegere de proze scurte, subintitulate
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
surprinse evenimente politice, sunt restituite revelații asupra unor personaje, de asemenea certitudini, decepții, mici bucurii, toate definind o epocă de veșnică tranziție. SCRIERI: Una și aceeași iubire, București, 1986; Legați-vă centurile de siguranță, București, 1988, Eu sînt ținta. Geo Bogza în dialog cu Diana Turconi, București, 1996; Mica prăvălie cu orori, București, 1997. Repere bibliografice: Gheorghe Tomozei, „Una și aceeași iubire”, FLC, 1996, 46; Bogdan Călinescu, „Legați-vă centurile de siguranță”, „Dialog”, 1989, 6; Florența Albu, „Legați-vă centurile de
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
-vă centurile de siguranță”, „Dialog”, 1989, 6; Florența Albu, „Legați-vă centurile de siguranță”, VR, 1989, 5; Mircea Iorgulescu, Dincolo de melodramă și senzațional, RL, 1989, 30; Ion Vlad, „Legați-vă centurile de siguranță”, TR, 1989, 35; Alex. Ștefănescu, Ultimul Geo Bogza, RL, 1996, 11; Ion Bălu, Aristocratul și proletarul, APF, 1996, 7-8. L. Cr.
TURCONI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290308_a_291637]
-
nou”, „Viața literară”, „România literară”, „Revista literară”, „Caiet de poezie” (suplimentul „Revistei Fundațiilor Regale”), „Viața românească”, „Contemporanul” ș.a. A editat și a condus, la Câmpina, câteva gazete social-culturale: „Câmpina” (1927-1929) și suplimentul „Cucu Prahovei” (1928), „Fapta” (1929, realizată împreună cu Geo Bogza și Simion Stolnicu), „Prahova” (1930), „Strada” (1932-1936). Îl cunoscuse pe Geo Bogza în 1928, atunci când acesta scotea, la Câmpina, revista „Urmuz”. Din cele cinci numere ale publicației două au fost scrise în întregime de cei doi, între ei statornicindu-se
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Fundațiilor Regale”), „Viața românească”, „Contemporanul” ș.a. A editat și a condus, la Câmpina, câteva gazete social-culturale: „Câmpina” (1927-1929) și suplimentul „Cucu Prahovei” (1928), „Fapta” (1929, realizată împreună cu Geo Bogza și Simion Stolnicu), „Prahova” (1930), „Strada” (1932-1936). Îl cunoscuse pe Geo Bogza în 1928, atunci când acesta scotea, la Câmpina, revista „Urmuz”. Din cele cinci numere ale publicației două au fost scrise în întregime de cei doi, între ei statornicindu-se relații de prietenie durabile, în pofida izolării lui T.-M. În „Urmuz” a
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
o valoare propriu-zis figurativă, iconică, conturul exterior al zațului închipuind silueta celebrei dansatoare în plin elan. E procedeul utilizat de Guillaume Apollinaire în Calligrammes, redescoperit pe cont propriu de T.-M., de vreme ce la data apariției poemului - preciza mai târziu Geo Bogza - cei doi tineri scriitori avangardiști nu cunoșteau „caligramele” poetului francez. Debutează în volum cu Epode, tipărit în 1932. Poetului i-au mai apărut în timpul vieții două cărți - Standard (Poeme de petrol și energie) (1934) și Întâlnire cu pasărea Phoenix (1947
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
de elanuri demofile, de compasiune pentru soarta muncitorului industrial, frecvent un fost țăran. Se percep accente de nostalgie pentru valorile spațiului rural și se remarcă exerciții sensibile de contemplare a naturii. Cântăreț - fără patosul și elanul dinamitard al lui Geo Bogza - al peisajului industrial prahovean interbelic, T.-M. evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
evocă, în același timp, cu regret, natura încă neprihănită de „modernizare” și se preocupă de condiția omului sărman. Sunt schițate, pe alocuri, elementele unei drame configurate de conștiința vidului existenței și de angoasă. Colaborarea la „Urmuz” și prietenia cu Geo Bogza i-au adus lui T.-M. renumele de avangardist. De fapt, structural reticent față de îndrăznelile extreme ale avangardei, într-o bună parte a producției sale el apare mai degrabă ca un postsimbolist, adept al înnoirii mai ales la nivelul lexicului
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
figurație silvestră. SCRIERI: Epode, Câmpina, 1932; Standard (Poeme de petrol și energie), cu un portret de S. Perahim și desene de Octav Angheluță și Aurel Kessler, București, [1934]; Întâlnire cu pasărea Phoenix, Ploiești, 1947; Întâlnire cu pasărea Phoenix, pref. Geo Bogza, București, 1973. Repere bibliografice: Fabius, Prahova poetică, „Școala Prahovei”, 1931-1932, 18-19; Stelian Constantin-Stelian, „Epode”, VL, 1933, 146; Paul I. Papadopol, „Epode”, „Linia nouă”, 1933, 10; Constantinescu, Scrieri, VI, 92-93; Mihail Sebastian, „Standard”, RP, 1935, 5 158; Stelian Constantin-Stelian, „Standard”, CL
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
visului, „Naționalul nou”, 1937, 944; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 937; Sașa Pană, Restituiri, „Revista literară”, 1947, 35; Ion Bălu, Un poet prahovean, VR, 1969, 2; Marius Pop, Alexandru Tudor-Miu, „Flamura Prahovei”, 1970, 5 789; Geo Bogza, Mărturie despre Tudor-Miu, RL, 1973, 6; Constantin Țoiu, Reîntâlnire cu Tudor-Miu, RL, 1973, 25; Aurel Dragoș Munteanu, „Întâlnire cu pasărea Phoenix”, FLC, 1973, 33; Piru, Ist. lit., 429; Micu, Scurtă ist., II, 86; Ion Bălu, „Urmuz”, APF, 1998
TUDOR-MIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290287_a_291616]
-
Cu excepția câtorva poeți comentați în volumul Pretexte critice, T.-A. e preocupată aproape în exclusivitate de „ipostaze ale prozei”, mai cu seamă ale romanului, glosând, nu o dată penetrant, pe marginea operei Hortensiei Papadat-Bengescu, a lui G. Ibrăileanu, Zaharia Stancu, Geo Bogza, Marin Preda, Eugen Barbu, Fănuș Neagu, D. R. Popescu, Laurențiu Fulga, Augustin Buzura, Al. Ivasiuc ș.a. Un interes constant manifestă pentru literatura scrisă de femei: Cella Serghi, Margareta Sterian, Ticu Archip, Georgeta M. Cancicov. Observatoare atentă a fenomenului literar, spirit
TUDOR-ANTON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290286_a_291615]