918 matches
-
maioneze, ochiuri și omletă prăjită, sare În exces, cartofi prăjiți ; - brânzeturi frământate, grase, sărate și afumate, kefir; -zarzavaturi fibroase, ațoase și cu celuloză dură (ridichi, gulii, fasole uscată, mazăre, linte, ciuperci, vinete, ceapă, usturoi); - condimente iuți și iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, muștar, murături. oțeturi); -pâine neagră (bogată În celuloză grosieră), coajă de pâine, aluaturi proaspete, foietaje, prăjituri de cofetărie, cozonac, gogoși, dulceață, marmeladă și alte produse zaharoase, Înghețate; -fructe tari (alune, nuci, migdale) ; -ape minerale reci. Se
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pomădat, calcul rece, inventivitate și creativitate, cu refuzul constant al tradiției, aceștia încercând să demonstreze, asemenea lui H.-R. Patapievici, că românii sunt un popor fără istorie sau, cel mult, au una mincinoasă, drept care istoricii adevărați (magister dixit!) ca Lucian Boia și Vl. Tismăneanu au musai obligația să o nege sau măcar să o demitizeze. Autorul Politicelor (1996) este pornit, rău de tot, împotriva a tot ce este românesc: limbă, istorie, Eminescu, etnie, cultură, intelectualitate și peste toate suportă ca o povară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Adjuvanți alimentari Articolul 76 Prin adjuvanți alimentari se înțeleg substanțele chimice care se adaugă la produsele alimentare, în vederea ameliorării duratei de păstrare, a aspectului, gustului, mirosului sau a calităților tehnologice. Nu se consideră adjuvanți alimentari: zahărul, sarea, condimentele naturale (piper, boia de ardei, scorțișoară, cuișoare, foi de dafin, muștar etc.), precum și alcoolul etilic. Articolul 77 Folosirea adjuvanților alimentari se face cu avizul sanitar al Ministerului Sănătății. Articolul 78 Pentru a obtine avizul sanitar, beneficiarul trebuie să prezinte următoarea documentație: - denumirea comercială
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
la grăsimi se admite în concentrație de 300 mg/kg produs. Substanță trebuie să aibă indicele de refracție (la 20 grade), 1,503-1,507. Coloranți alimentari Articolul 97 Colorarea produselor alimentare și băuturilor cu zahăr ars, sucuri naturale de fructe, boia de ardei, pastă de roșii, cafea sau cacao este admisă. La produsele alimentare astfel colorate este interzis adaosul de coloranți sintetici. Articolul 98 Se admite colorarea produselor alimentare cu clorofila, înălbirea zahărului rafinat cu ultramarin chimic pur si colorarea margarinei
ORDIN nr. 184 din 4 aprilie 1972 privind stabilirea normelor de igiena pentru produse alimentare şi băuturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120695_a_122024]
-
fructe. Excepții: Prepararea băuturilor răcoritoare din sucuri de fructe și legume se include în clasa 1599 (Fabricarea băuturilor nealcoolice). 1533 Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor Legume conservate prin sterilizare, pasteurizare, congelare, deshidratare, liofilizare, concentrare, murare, suprasarare, conservate în oțet; boia de ardei etc. Fructe conservate prin sterilizare, pasteurizare, congelare, deshidratare, afumare, liofilizare, concentrare, murare. Pulpe, marcuri, fructe proaspete în lichid, alte produse alimentare din fructe (gemuri, marmelade, jeleuri, dulcețuri, etc.). 154 Producția uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale 1541 Fabricarea
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
românească, desprinzând din aceasta principalele fire roșii în jurul cărora a fost brodată narativa istoriei naționale. Firele roșii ale conștiinței istorice românești au fost determinate ca fiind originile, continuitatea, unitatea, sinele românesc în raportul cu Ceilalți și conducătorul. Pe urmele lui Boia și a paradigmei stabilită de lucrarea sa anticanonică, Istorie și mit în conștiința istorică românească, studiul de față procedează conform unei scheme analitice derivate din cadrul de analiză folosit de Boia și Murgescu. Lucrarea de față își propune să deceleze geneza
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în cumpăna politiceĭ europene" (Xenopol, 1890, pp. 174-175). După cum remarcă și L. Boia (1997, p. 240), lunga domnie de 48 de ani a lui Carol a creat premisele temporale pentru canonizarea sa istorică antumă, realizările din timpul său asigurându-i introducerea în panteonul marilor figurile ale neamului încă din timpul vieții. Prin Carol
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
principiul dinastic. Dinastia devine coloana vertebrală a stalității românești. În pas cu desfășurarea evenimentelor politice ale contemporaneității, în special cu structurarea dinastiei Hohenzollern- Sigmaringen și instituirea Casei Regale de România, pe planul istoriografiei oficiale se conturează din ce în ce mai concret ceea ce L. Boia numește "mitul dinastic" (Boia, 1997, p. 239). Vom deosebi între două concepții ale noțiunii de dinastie: i) o înțelegere strictu sensu, de familie de suverani ai cărei membri se succed neîntrerupt la conducerea statului; ii) o accepțiune mai puțin strictă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Rossetti și I.C. Brătianu (p. 152), Ioan Rațiu și Vasile Lucaciu (p. 182), Vasile Goldiș (p. 208) și Nicola Iorga (p. 220) beneficiază cu toții de portrete, fiind astfel introduși în iconografia națională a memoriei românești. După cum a punctat și L. Boia (1997, pp. 72-74), regimul comunist intrat în faza de exaltare națională a recurs la înregimentarea post-mortem a intelectualității românești, așezând marile figuri ale culturii române sub egida simbolică a Partidului. Cazul lui Nicolae Iorga este, într-adevăr, elocvent: ca monarhist
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
critică, a deconstrucției mitologiei naționale românești edificată laborios în ultimul secol și jumătate de existență statală. Interpretată de detractorii săi, cantonați în pozițiile autohtonismului tradiționalist, ca iconoclastă și ireverențioasă la adresa ființei naționale românești, analiza tăioasă și ireverențioasă întreprinsă de L. Boia nu este însă de o originalitate absolută. După cum însuși autorul este mândru să recunoască, inovativitatea abordării sale este relativă, avându-și antecedentele în istoriografia critică ancorată în paradigma junimistă. Istoricul reactualizează astfel o tradiție a criticismului istoriografic suprimată vreme de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
loc prezentării citatelor prin care sunt luate poziții diverse asupra continuității. Abandonarea partizanatului militantist și a poziției belice în favoarea analizei istoricului problemei și a instrumentalizării sale politice este reflectată, de pildă, de citarea in extenso a interpretării făcute de L. Boia în Istorie și mit în conștiința română (Dumitrescu et al., 1999, p. 15). Chiar și așa, permanența existențială românească rămâne o trăsătură invariabilă a discursului istoric, fiind afirmată, de pildă, prin conceptul de "romanitate post-aureliană" (Bozgan et al., 2003). Discursul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era construită memoria publică în literatura didactică. Reintroducerea manualelor alternative după o jumătate de secol de monopol statal incontestabil asupra discursului oficial asupra trecutului a pulverizat monofonia discursivă. În 1947 autoritățile comuniste
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
crăpând și mai larg breșa deschisă de L. Boia (1997), au scos trecutul istoric românesc de sub aureola sacrosanctă care a circumscris-o. Deposedarea istoriei naționale de haloul său sacru de către noua atitudine critico-relativizantă avansată de perspectiva postmodernistă îmbrățișată de L. Boia și S. Mitu semnalează încheierea celui de-al doilea ciclu complet al crescendo-ului patosului naționalist. Manualele alternative introduse începând cu 1998-1999 marchează simbolic un moment de cotitură în tradiția discursivă referitoare la trecutul românesc. Înainte de această dată, literatura școlară
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
L. (1995). Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVIII-lea. București: Minerva. Bodnar, J. (1992). Remaking America: Public Memory, Commemoration, and Patriotism in the Twentieth Century. Princeton: Princeton University Press. Boia, L. (1995). Istorie și ideologie națională. În L. Boia (coord.). Mituri istorice românești (pp. 7-30). București: Editura Universității București. Boia, L. (1997). Istorie și mit în conștiința românească. București: Humanitas. Bourdieu, P. (1991). Language and Symbolic Power. Cambridge: Polity Press. Breen, K. și O'Neill, S. (2010). Introduction: A
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
la sat, aș oferi un cântec interpretat de către Ion Hagiu, Balada plugarului, se numește. Ș.B.-P.: - Vă mulțumesc foarte mult. Red. : - Sper să fie pe placul celor ce ne ascultă. (se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
se audiază balada ) „Tatăl meu era plugar / n-avea boi, dar avea car / moștenit de la bunicul meu / sărac plugar. / Bani din bancă împrumuta / doi boi buni își cumpăra / și-un ghici de cânepă-n șase-npletea. Tatăl meu era plugar / avea boi, avea și car / Ghici de cânepă avea/ și din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / se pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pornea boul de cea/ iar carul leneș scârțâia. / Dar la povară când trăgea / Tata boii-și îndemna /Hăis Dumane, cea joiane cea. / Seara când îi adăpa / apă proaspătă le da / cumpăna fântâni-ncet se legăna. Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și cu el mândru pocnea / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna când plugul ara / Ce mai brazdă răsturna / Cu grâu de aur tata pământul săruta /Grâul după ploaie răsărea / Și creștea, mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul din roți scârțâia. / Dar la impozit grâu dădea /Perceptorul tot grâu lua / Și aproape cu nimica
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria țiganca , dar era clar cum că ea nu putea fi fiica tătână-său . Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se'ncrețeau de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie, unuia, nu-mi mai sunt de nici un folos, nici car, nici boi, nici vechitura asta de jug... Că la război, omul știe când pleacă, dar nu și când vine-napoi... Da, ce vorbă-i asta, Vasile?... Te duci cu teamă? E și un Dumnezeu care îi are în grijă pe oameni, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
bătea mai cu putere în piept.. „ Oare, aș putea ?!” După câțiva pași, îmi mai aruncai o privire peste umăr.. În poartă, moș’ Vasile-portarul, în cămașă, cu mâna la capul gol saluta zâmbind... „Să trăiți dom’ elev..!”, și, dispăru sub cartonul boit cu roșu, „xerox”. Lacrimi mărunte mi se strângeau treptat în suflet și-mi atârnau grele. Durerea îmi cobora în suflet prea grea... și prea apăsătoare... Sunt dureri pe care nici uitarea nu le stinge. „Ce fel de Dumnezeu este... un
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Prelucrare piei 59. Producere și/sau comercializare de văr 60. Producere și/sau reparare de cazane și căldări 61. Producere și/sau comercializare floricele de porumb, castane, porumb fiert, semințe de floarea-soarelui și dovleac, dovleac copt, vata de zahăr, borș, boia de ardei 62. Comercializare flori naturale și aranjamente florale din flori naturale 63. Producere și/sau comercializare de obiecte de artizanat 64. Producere și/sau comercializare coloranți și esențe alimentare R 65. Recondiționare piese auto 66. Recondiționare mobilă 67. Remaiere
ORDIN nr. 1.192 din 8 octombrie 1999 privind aprobarea nomenclatorului activităţilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor de venit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125904_a_127233]
-
Gabriel - Lupu Florica - Nicoară Viorel - Nițu Ștefan - Roncea Eugenia - Sorban Gabor - Szolga Francisc Alexandru - Tasanie Dumitru - Todea Horea - Toma Nicolae - Vasile Petre - Văcălie Costel. Articolul 2 Se grațiază restul rămas neexecutat din pedeapsă aplicată următorilor condamnați: - Alecse Romeo - Basno Virgil - Boia Aurelia - Boriga Marian - Căita Gabriel - Coman Cornel - Lăcătuș Dumitru - Lorincz Tibor - Lupsa Adrian Florentin - Mihaly Norbert - Negrea Ioana - Pahome Ion Romeo - Palimariu Costache - Plotogea Dorel. PREȘEDINTELE ROMÂNIEI EMIL CONSTANTINESCU În temeiul art. 99 alin. (2) din Constituția României, contrasemnam acest
DECRET nr. 366 din 16 noiembrie 1999 privind acordarea unor gratieri individuale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126014_a_127343]
-
etc.). 21 "Romflores" Societate Oradea, Achiziționarea, 36,7 Întreprinderea - Ș.A. comercială str. producerea, ─────── "Plafar" Oradea pe acțiuni Sucevei transportul, 24,3 + Oradea (Ș.A.) nr. 6 - industrializarea 12,5 12, si valorificarea județul plantelor Bihor medicinale și aromatice, mac și ardei boia, cît și a produselor derivate din acestea, ceaiuri simple, ceaiuri combinate, uleiuri volatile, medicamente, drajeuri și bomboane, siropuri, băuturi răcoritoare și slab alcoolizate. Activitate de import-export, alte activități și prestări de servicii. 22 "Elegant" Societate București, Producerea și 1 Întreprinderea
HOTĂRÎRE nr. 70 din 26 ianuarie 1991 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121108_a_122437]