2,653 matches
-
își pasc caii în apropierea satelor. Sclavii particulari aparțin mănăstirilor și boierilor. Ei se împart în două grupe: lăieșii, care au aceeași destinație ca cei ai coroanei, și vătrașii, care locuiesc în majoritate în orașe unde sînt folosiți în casele boierești. Soarta acestora este vrednică de milă. Cînd un țigan fuge și este apoi prins, i se pune în jurul gîtului un colier bătut cu ținte de fier. Poziția lui Kogălniceanu față de țigani este ambivalență: el deplînge nestatornicia lor ca hoți și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
printr-o importantă infuzie greacă în epoca fanariotă și structurată pe o dublă tradiție, bizantină și rusă, deține puterea politică și beneficiază de privilegiul de a fi scutită de birurile care apasă asupra țărănimii. După Ubicini, există 3200 de familii boierești în Țara Românească și 2800 în Moldova, ceea ce reprezintă un total de 30.000 de indivizi. O oligarhie, formată din 70 boieri în Țara Românească și 300 în Moldova, concentrează în mîinile sale întreaga putere de stat. Aceasta joacă un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mai 1906. În jurul publicației gravitează tineri militanți ca loan Pelivan, Pantelimon Halippa, Teodor Inculeț, Ion Inculeț, Mateevici, care întrețin legături cu românii din Vechiul Regat. Grupul are un program: autonomia Basarabiei, întrebuințarea limbii române în școli și administrație, răscumpărarea proprietăților boierești cu ajutorul Băncii Rurale. Acest grup se opune unei aripi conservatoare puternice care înțelege să negocieze cu rușii reacționari, reclamînd totuși o apărare a limbii române, limbă strămoșească. Conservatorii ruși îi primesc favorabil pe conservatorii români și ziarul acestora, Moldovanul. Forța
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
puterea după căderea lui Ceaușescu sînt moștenitoarele privilegiate ale acestor ani. Acestea locuiesc în București, în vilele din cartierul Primăverii; primăvara și toamna sînt frumoase pe aceste alei mărginite de grădini; reprezentanții lor lucrează în institute instalate în vechi case boierești construite la sfîrșitul secolului al XIX-lea în stil neoclasic, cu colonade stucate și plafoane înalte. Culoarele drepte ale noilor ministere sau ale sediului Guvernului sînt măsurate cu pași mari, în lung și în lat. Institutele se aliniază, separate de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
țări care au legi și instituțiuni defectuoase, unele chiar monstruoase, și care au fost și sânt civilizate. Acum sub punctul de vedere al efectului ce are starea societății asupra moravurilor: moravurile publice nu pot fi decât rele în mijlocul unui proletariat boieresc. Inculp mult guvernele pentru această nenorocire, căci nu și-au dat osteneala a căuta un remediu. Am băgat de seamă că oamenii noștri de stat - poate că eu sânt înșelat și îmi cer iertare dacă nu am înțeles bine părerea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
27. 13 Perpessicius: "Nimic din ce-a căzut pe paginile acestea sacre n-a fost zvârlit la întâmplare. Aici și piatra rodește. Orice sămânță germinează. Apleacă-te și-i vei culege rodul" (Eminesciana, 1971). 14 C.M. Cantacuzino, Case domnești și boierești, în Izvoare și popasuri, Ed. Eminescu, 1977, ed. și studiu de Adrian Anghelescu. Despre "farmecul" ruinelor: "acel farmec se compune din lumina blândă care învăluie totul din umbre, din praful sărăciei, din jalea uitării, din ecoul amintirilor, din miresmele aduse
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ce trebuia dat vizitatorului privind aderența artistului (și a mamei sale) la lumea nouă, la cohorta ei de urîțenii și de falsuri. În care nu credea nimeni. Și cu atît mai puțin cele două ființe, ultimele dintr-o veche ramură boierească din Moldova de mijloc. Mapa cu activitate era, de fapt, rezultatul unui dureros traumatism suferit de artistul trezit peste noapte într-o societate de împrumut. În ziua în care o suită... de la județ i-a călcat pragul bucătăriei-atelier, să-l
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pe meseni. Unde e lumea asta? Cine a spulberat-o? Știm prea bine cine. Prin anii șaizeci, casa care ocrotise o lume frumoasă și demnă, după ce căzuse în mîinile rîndașilor veniți la putere, poate chiar ale slujnicei care servise la boiereasca masă, e preluată, scurt timp, de Uniunea Artiștilor Plastici, ca lăcaș de oaspeți. Aici, l-am găsit, într-o dimineață, pe Ciucurencu, înconjurat de pînzele întoarse cu fața la perete, rodul peregrinărilor prin pomăturile și viile din preajmă. Cu douăzeci de ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ins cărunt s-a apropiat, mi-a căutat conspirativ privirea și m-a întrebat șoptit dacă una din uși nu e cumva ușa casei lui... Ilie Pintilie. Aferim! 7 iulie Cînd stăpînii nu-s acasă, slugile se-mbracă cu hainele boierești și se fandosesc înde ele sau în oglinzile odăilor. Complexul slugii, extins, ne dă imaginea unei Românii care a trăit, în ultima jumătate de secol, cel mai dezonorant răstimp istoric. Tagma comuniștilor, ajunsă la putere prin tancurile ocupantului și obrăznicindu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
văd. Revăd. Marele psihiatru întinde mîna spre Johnnie Walker, mă privește amuzat-hipnotic și toarnă. Cele două pahare par, în lumina candelabrului, doi bulgări chiar atunci, în fața noastră, savant-cristalizați. Clipa mi se impune ca privilegiu. Totul, aici, e copleșitor, patină veche, boierească, o boierie care a fost doar a Iașului, irepetabilă, cărțile, tablourile statuetele, candelabrele odăilor, cu lumina lor de sfîrșit de mileniu, cîinele tolănit la picioarele noastre, ascultîndu-ne și părînd chiar că înțelege, și iară și iarăși tablourile. O casă cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
care l-a ținut pe Corneliu Coposu în temniță și în pustia Bărăganului. Vă mai amintiți cum arăta acest sediu în '90, '91, '92, cînd partidul lui Maniu era împroșcat de ticăloșii din formațiunile securist-iliesciene cu cele mai mîrșave scorneli? Boierescul palat se afla sub o continuă stare de asediu, mohorît și cotropit de întuneric. Acum, chipul celui care a modificat structural starea țării, chip îngîndurat, dar și lucid vizionar, e mîngîiat de cele două lampioane cu lumină caldă, băncile de sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic între atîtea altele -, cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta atît de feroce în manevra ei jdanovistă, "floristele" lui Tonitza fuseseră niște parfumați funigei zburătăcind prin zăvoaiele raiului. Într-un subsidiar obligatoriu, e de observat tenacitatea în demnitate a atîtor artiști îndurînd privațiuni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
flămîndă butonul aducător de speranță. Unde mai e brațul ăla spăimos? În ce dimensiune s-o fi convertit? Magistrul Dima, jovial cu măsură, îți întindea în scîrboșii ani staliniști -, cînd brațul îți era scuturat cu un "noroc, tovarășe!" o mînă boieresc moale, în prelungirea taliei lui corpolente, frisonantă pentru fecioarele filoloage care luau notițe în prima bancă. "Braț molatec ca gîndirea unui împărat poet", îi plăcea magistrului să citeze, eminescian, făcînd alintat cu mîna voluta ce se cuvenea... E nelipsit de la
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
atelierului meu din Armeană, alături de cea deja pomenită, a lui Petru Comarnescu: cămașă cu mîneci suflecate, în față paleta cu mirificele culori, în spate o "relicvă" palladyană, Paravanul lui Pallady (cum avea să-și intituleze una din propriile compoziții, față boieresc expresivă, pipă). Pictor mare, de anvergură. Întreținută într-un decorativism de rară calitate. La fel de mare și ca om. Caracter integru, necontaminat de mediul crunților ani staliniști. Nu l-am auzit niciodată bîrfind pe cineva (culmea! amicul său de generație bîrfea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de artă, ea nu mai puțin reputată cercetătoare în artele medievale. De la capătul firului venea o veste tristă: Virgil făcuse, cu o zi înainte, infarct. Am bătut la ușa dragă și mi-a deschis Mioara, distinsa descendentă dintr-o familie boierească din Moldova. Ce demnă ținută și-a menținut, în ora cît am stat de vorbă, această ființă totuși îngrijorată de accidentul bărbatului ei! Gîndul m-a dus, imediat, la Martha Bibescu (și la prietena ei țărancă). De-acum un secol
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
scriitor îl pedepsiseră cu înlăturarea de la catedră.) Între două personaje... antagonice mi s-au consumat sublim primele ieșiri în larg: Catargi și Comarnescu. Embleme ale unei Românii dispărînd, dar care, minunat, prin ele, rezista totuși în dăinuire. Dacă primul, viță boierească, părea să nu știe ce-i gluma, zeflemeaua (de unde și nevoia compensatorie de a-l pune pe vecinul său de atelier, maestru și el, dar cîrcotaș la maximum, să bîrfească devastator), al doilea, Comarnescu, sub avalanșa-i verbală aparent serioasă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
patriotism, naționalismul ei șovin. Patriotismul burghez înseamnă asigurarea posibilității de exploatare, apărarea intereselor egoiste de clasă ale burgheziei, propagarea urii între popoare, instigarea la război. Tudor Vladimirescu, ridicându-se la începutul veacului trecut în fruntea maselor populare împotriva cruntei exploatări boierești, a spus: „Patria înseamnă norodul și nu tagma jefuitorilor!”. Patriotismul oamenilor muncii înseamnă dragoste de patrie, dragoste față de poporul muncitor și față de interesele sale, dragoste față de tezaurul culturii naționale. În trecut, în condițiile exploatării capitaliste, patria era pentru proletariat o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
oamenii să angajeze care în timp de iarnă, când țăranul era lipsit și de hrană, și de bani. Silit de nevoi, el lua banii care i se ofereau și iscălea contracte de angajare pentru primăvară sau vară. Primăvara și vara boierescul și munca la pământul din folosința sa îl puneau în imposibilitate de a-și respecta întocmai contractul. Urmarea firească era intervenția organelor executive ale statului. Într-o astfel de situație se aflau, de pildă, locuitorii ținutului Dorohoi, în anul 1819
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc de hrană, țăranii birnici au fost scutiți de bir și boieresc, ruptașii, de dare, iar patentarul, de plata patentei sale. După cum se vede, erau necesare unele schimbări, care depășeau limitele relațiilor încă feudale. Guvernul ar fi trebuit să consimtă ca lucrătorii indispensabili acestei instituții să nu fie supuși la obligațiunile clăcașilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
numai că nu vroescu a li da pământul legiuitu cantoniștilor, dar mai ales îi și supun la boierescu”. Unii cantoniști se plângeau din pricina bătăilor și altora ce ar suferi din partea vechililor pentru zile ce li se face de a lucra boierescul”. Un altul reclama „că i s-au luat un calu a lui drept împlinire boierescului”. Boierii, consecvenți, afirmau „că nici o lege nu-i poate sili de o asămine îndatorire ce atacă dreptul proprietății”. Această problemă a rămas mult timp nerezolvată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
supun la boierescu”. Unii cantoniști se plângeau din pricina bătăilor și altora ce ar suferi din partea vechililor pentru zile ce li se face de a lucra boierescul”. Un altul reclama „că i s-au luat un calu a lui drept împlinire boierescului”. Boierii, consecvenți, afirmau „că nici o lege nu-i poate sili de o asămine îndatorire ce atacă dreptul proprietății”. Această problemă a rămas mult timp nerezolvată. Rezolvarea ei era strâns legată de însăși desființarea regimului feudal. Buna organizare și funcționare a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
exploateze păcură, lucrurile se petreceau astfel: odată săparea terminată, fiecare răzeș își rezerva pentru exploatare un număr de săptămâni. În ceea ce privește puțul, el era proprietatea lor comună, ca și pământul pe care se afla. Dacă puțul se afla pe o proprietate boierească sau mănăstirească, atunci mai mulți țărani asociați se învoiau cu proprietarul lui, plătindu-i bani sau dijmă (o vadră din zece). Adeseori moșierul folosea pentru exploatarea păcurii țărani dependenți, dar relațiile ce se stabileau între cel dintâi și clăcașii nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai mulți țărani asociați se învoiau cu proprietarul lui, plătindu-i bani sau dijmă (o vadră din zece). Adeseori moșierul folosea pentru exploatarea păcurii țărani dependenți, dar relațiile ce se stabileau între cel dintâi și clăcașii nu se bazau pe boieresc, ci pe „tocimală”, deoarece gropașii erau specialiști, iar munca lor cerea continuitate. De aceea, în această ramură industrială, pe lângă rămășițe ale muncii de tip feudal, se întâlnesc și relații de muncă de tip capitalist. Sunt cazuri când și negustorii se
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu țărani dependenți. Gropașii erau în mare parte oameni liberi, răzeși. Ei extrăgeau păcură de pe pământurile lor sau ale moșierilor și mănăstirilor, plătindu-le dijma, care s-a urcat mereu peste cuantumul legal de 1/10. Documentele însă menționează gropi boierești, adică gropi pe care le exploatau înșiși moșierii. Cine lucra în aceste gropi ? Deși munca în acest domeniu nu e compatibilă cu sistemul de lucru servil, totuși nu-i posibil ca moșierii să nu fi folosit munca clăcașilor, printr-o
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bazinul Mării Mediterane, în primul rând, lemn brut, totuși lemnul ce se fasona pentru construcții (de pildă catargele), sau lemnul ce se prelucra pentru nevoile casnice ale marii majorități a poporului (de pildă vesela) - sau pentru nevoile gospodăriei țărănești și boierești (cară, poloboace pentru regiunile viticole) sau chiar pentru export, era obiectul principalei îndeletniciri a meșterului din regiunea de munte. Progresul societății, creșterea necesităților și a cerințelor unor largi pături sociale au determinat o accentuare a specializării și în acest domeniu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]