935 matches
-
aducându-i scriitorului o popularitate deosebită. Universul Medelenilor cuprinde două realități diferite: anii premergători maturității, în accepția de permanențe inalterabile ale existenței umane pe de o parte, și realitatea socială, pe de altă parte, înțeleasă ca simbioză între spiritul marii boierimi de viță veche și cel al burgheziei intelectuale, generoase, coborâtoare din răzeși. Prima realitate, prin care La Medeleni se constituie și într-un bildungsroman, este condiționată de stabilitatea celei de-a doua: conservarea candorilor edenice proprii vârstelor aurorale pare posibilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290136_a_291465]
-
Cantacuzino care i- a oferit o educatie aleasă Învățând, printre altele, greacă, latină și slavona. A fost căsătorit cu Marica, nepoata lui Antonie Vodă din Popești cu care a avut patru fii și șapte fete. ,,Adus la tron la cererea boierimii“, ,,de fapt a Cantacuzinilor”( 1688- 1714) Împotriva dorinței lui și Într-o perioadă de mari Încercări pentru țară, Constantin Brâncoveanu a căutat În politica internă să Întărească rolul domniei, să reorganizeze sistemul fiscal și să promoveze relațiile strânse cu Moldova
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
dintre comiși. Când sosește prilejul, Ion-Vodă înfruntă sfidător Poarta, spre groaza unor boieri și spre satisfacția altora, mai perfizi, de-abia așteptând să îl vadă aventurându-se într-o acțiune care să îi aducă pieirea. Țara, adică răzeșimea și mica boierime, sprijină însă cu însuflețire politica domnului. Pusă în fața alternativei plata îndoită a haraciului sau lupta cu o împărăție imensă, țara - chemată să ratifice hotărârea sfatului și a divanului - se rostește, fără ezitare, pentru război. Ce caracterizează toate actele și gândurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
Moldova -După constituirea ca state în sec XIV, în cele două țări extracarpatice a avut loc un lent proces de cristalizare instituțională; Principala instituție era domnia, începând cu sec. XV-XVI existând o tendință de întărire a autorității domnului față de marea boierime. o titulatura domnilor români exprima calitatea de: mare voievod funcție militară, conducător suprem al oastei; domn și singur stăpânitor stăpân al întregului pământ (domn din latinescul dominus). -Inspirată din lumea bizantină, domnia era autocrată și se afirma ca domnie de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
stabili sistemul de impozite; o reprezenta instanța supremă de judecată; o era apărător al bisericii; o iniția politica externă a statului; o avea dreptul de a semna tratate și de a încheia alianțe. -Puterea domnului era îngrădită uneori de marea boierime, pe care și-o alătura la domnie, având nevoie de asentimentul ei la urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
urcarea pe tron. -Instituția centrală a evoluat ținând cont de categoriile privilegiate, astfel domnul putea: o retrage proprietățile boierilor care unelteau sau trădau (hiclenie); o condamna la moarte; Ștefan cel Mare și Vlad Țepeș și-au întărit autoritatea în raport cu marea boierime. În contextul creșterii dominației otomane: o a scăzut autoritatea domnului; o a sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
sporit puterea boierilor care au început să controleze instituția domniei prin: susținerea unor candidați la tron; încheierea unor înțelegeri cu alți suzerani străini sau cu turcii. o a început să se afirme sistemul numirii domnilor direct de către Poartă, fără consultarea boierimii. numirea domnilor a devenit, cu vremea, un simplu act de administrație al Porții, domnul depunând jurământ de credință sultanului. -În sec. XIV-XVI domnia a avut un rol esențial în lupta antiotomană, reușind să păstreze autonomia statală, păstrându-și dreptul de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
divine, ea depinzând de voința unui împărat lumesc, care era sultanul: -a devenit o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători; titlul de voievod (comandantul suprem al armatei), îi dădea dreptul
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
fi folosite pentru constituirea unui aparat modern ca în Occident pentru că erau îndreptate spre Istambul. pe fondul nevoii permanente de bani a domnilor fanarioți, s-a generalizat sistemul vânzării dregătoriilor: au ajuns dregători persoane care dețineau capital, dar nu aparțineau boierimii prin naștere; o ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în 1730; Perioada domniilor fanariote a fost percepută într-o manieră negativă în raport cu epocile istorice anterioare. b) Domnia în Transilvania -Transilvania și-a păstrat structura voievodală
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a Transilvaniei, având atribuțiile unui adevărat guvern, fiind condusă de un cancelar aulic și șase consilieri. 3. Adunarea stărilor privilegiate -în Țara Românească și Moldova, au purtat numele de Marea Adunare a Țării (menționată din sec. XV); -era formată din: boierimea mare, mijlocie și mică, reprezentanți ai clerul înalt; și curteni. -nu a devenit o instituție permanentă ci una sporadică, fiind convocată, mai ales în sec. XVI, când era vorba de declarații de război împotriva turcilor sau încheierea păcii cu aceștia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
orientării unor domni români către Rusia pentru lupta antiotomană; neîncrederii turcilor în domnii și boierii români; tendinței de extindere a habsburgilor în Moldova și Muntenia. -“Secolul fanariot” a fost considerat o pată neagră a istoriei naționale, o perioadă dominată de boierimea de origine străină, preocupată mai mult de lux și fiscalitate decât de dezvoltarea țării; chiar și în acest context nefavorabil au putut fi identificate rădăcini ale marilor idei care au contribuit la modernizarea statului. -S-au evidentiat o serie de domni
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
domni fanarioți, care, animați de spiritul iluminist, au contribuit la reformarea societății: Constantin Mavrocordat; Alexandru Ipsilanti; Constantin Ipsilanti; Grigore al III-lea Ghica; Alexandru Moruzi; Scarlat Callimachi. -Aplicarea reformelor a fost însă stânjenită de : fluctuațiile dominației otomane; intervenția turcilor; ostilitatea boierimii. Reformismul Domnesc în timpul regimului fanariot a) Reforme politice și sociale: -Constantin Mavrocordat (1730-1769), în timpul celor 10 domnii (4 în Moldova și 6 în Țara Românească), a urmărit aplicarea unui program de reforme care a vizat: o organizarea sistemului fiscal; o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
având drept consecințe: înlăturarea domnilor fanarioți și impunerea domnilor pământeni (1822): Grigore Dimitrie Ghica în Țara Românească; Ioniță Sandu Sturdza în Moldova; confirmarea autonomiei; introducerea protectoratului rus “de jure” (1829); impunerea Regulamentelor Organice (1831,1832). -După înfrângerea revoluției din 1821, boierimea reformatoare a redactat zeci de proiecte pentru modernizarea statului; nevoia de reorganizare internă era recunoscută și în actele internaționale referitoare la Principate. Tratatul de la Adrianopol (1829): consacra individualitatea politică a Țărilor Române; instituia oficial protectoratul rusesc asupra acestora; prevedea reorganizarea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
împotriva taberei sultanului Mehmed al II-lea (1462). -Succesul unei astfel de tactici depindea de mai mulți factori: de forța militară pusă în joc; de angajarea tuturor factorilor interni în efortul de apărare; de sprijinul extern, din partea marilor puteri. -Marea boierime conștientă de ceea ce însemna războiul a reacționat diferit, în funcție de context: când pericolul transformării țării în pașalâc era iminent, a sprijinit domnia în efortul militar; când păreau posibile negocieri cu turcii sau când pericolul continuării luptei părea mult prea mare, prefera
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
însemna războiul a reacționat diferit, în funcție de context: când pericolul transformării țării în pașalâc era iminent, a sprijinit domnia în efortul militar; când păreau posibile negocieri cu turcii sau când pericolul continuării luptei părea mult prea mare, prefera soluția diplomatică; totuși boierimea și domnia au avut același obiectiv, de salvare a identității politice a țării, doar că mijloacele pe care le-au folosit unii sau alții au fost uneori diferite. -În ceea ce privește sprijinul extern, acesta trebuie plasat în contextul cruciadei târzii
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
recoltelor; hărțuirea permanentă a adversarului; atacarea adversarilor inopinat, etc o confruntarea a avut loc la Rovine (17 mai 1395), loc neidentificat, situat probabil în zona muntoasă și s a încheiat cu victoria domnului muntean: nu a putut fructifica victoria deoarece boierimea a trecut de partea lui Vlad Uzurpatorul, care a preluat tronul, (acceptase să plătească tribut turcilor), fiind obligat să se retragă spre Nord pentru a aștepta ajutorul regelui Ungariei. -în 1396 cruciații europeni, burgunzi și germani, conduși de Sigismund de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
și premoniții. Este vizibilă atitudinea sămănătoristă, idilizarea raporturilor între boieri și țărani. Continuând acțiunea din primul roman, Pandurul are ca protagonist pe Tudor Vladimirescu; narațiunea capătă o respirație mai largă, înglobând descrieri pitorești: imagini din București, case și moravuri ale boierimii românești sau fanariote, dar și mahalale, ruine, mizerie citadină. Portretul Sofianei Pantas, curtezana grecoaică ce fuge cu banii Eteriei, înșelând pe Ipsilani, este antologic. Prezentarea contextului istoric și a situațiilor particulare e absorbită în conversația personajelor, creând iluzia realității. Autoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
și Țara Românească (Valahia), care aveau să se unească la mijlocul secolului al nouăsprezecelea (1859). Ambele state s-au format în secolul al paisprezecelea, într-o perioadă cînd formațiile teritoriale locale s-au unit sub conducerea propriilor lor conducători. În Valahia, boierimea l-a ales ca prim domnitor pe voievodul Basarab I (1310-1352). Capitala lui a fost o vreme la Cîmpulung-Muscel, apoi la Curtea de Argeș. Primul domnitor al unui stat moldovenesc independent a fost Bogdan I (1359-1365). Primii conducători români fuseseră permanent confruntați
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
financiar al guvernului. Întrucît majoritatea boierilor erau cruțați încă de o mare parte a poverii impozitelor, era în interesul guvernului central să reglementeze situația boierilor și să reducă numărul lor. A fost emis în acest scop un nou statut al boierimii. De aici înainte, rangul urma să depindă nu numai de poziția și de vechimea familiei, ci și de deținerea unei slujbe publice. Boierii din ambele principate erau împărțiți în două categorii: marii boieri și descendenții acestora erau scutiți de taxe
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o dizolve. Posibilități asemănătoare de interferență a Sankt Petersburgului erau incluse și în alte părți ale documentelor. Regulamentele Organice au reprezentat un progres clar față de sistemul existent anterior, dar asigurau controlarea țării de către boieri și de către ruși. Poziția puternică a boierimii privilegiate era de asemenea reflectată în secțiunile referitoare la chestiunea pămîntului și la statutul țăranului. Am văzut deja că iobăgia fusese abolită în România în secolul al optsprezecelea, dar problema dreptului de proprietate asupra pămîntului nu fusese rezolvată. Acest aspect
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
calea transpunerii în viață a programelor lor. Principatele treceau în acest moment printr-o perioadă de schimbări sociale și culturale rapide. Prin deceniul al cincilea, influența Europei Occidentale devenise tot mai evidentă. Tendința aceasta se manifesta în manierele și veșmintele boierimii. Generația mai veche continua să poarte îmbrăcămintea națională, cu poalele ei lungi, în vreme ce copiii acesteia se mîndreau cu hainele lor croite conform ultimei mode pariziene. Aceste diferențe se vor dovedi cu timpul a fi mai mult decît superficiale. Nu erau
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tradiționale. Căci, lucru important de constatat, Petru Dumitriu e refractar la orice modernitate, fapt vizibil și din scriitura romanului și din atitudinile publicistice ale autorului. Dacă mai adăugăm și intransigența ideologică a prozatorului în text, în sensul realismului socialist (caricaturizarea boierimii, a aristocrației și a burgheziei), avem o imagine cât se poate de nefavorabilă a scriitorului conformist. Dau numai două exemple, foarte evidente, unul în "Cronica mică" (reluat identic ulterior), altul în "Cronica Mare". În capitolul Salata, referitor la aspecte sociale
Perfidia realismului critic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9520_a_10845]
-
atunci "chipul fericirii" visat de locuitorii acestor meleaguri. Deși a fost atribuit mai multora, textul, până la o probă definitivă, rămâne anonim, acest lucru sporindu-i puterea generalizatoare - se aude un glas din mulțime; numai că această mulțime cuprinde de fapt boierimea mijlocie, și în speță, cea atașată domnului. Mai remarcăm și faptul că acest grup social, cu un cuvânt important de spus mai ales în viitor, are încă de acum schițată o "conștiință națională", deși încă rudimentară: poporul român cată să
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
familial și al folclorului literar pe care avea să-l facă cunoscut în Occident de câte ori avea să aibă prilejul. Destinatara epistolei provenea dintr-o familie de magistrați și înalți funcționari bucureșteni - Nedelcu -, înrudiți cu câteva familii din marea burghezie și boierime. Provenit dintr-un prenume, numele acestei familii intrase în societatea aleasă a României interbelice. De amintit și faptul că fiul lui Const.Antoniade, George Antoniade, stabilit la Madrid după cel de-al doilea război mondial, a fost căsătorit cu Ivona
O scrisoare inedită de la Elena Văcărescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/7021_a_8346]
-
Sturdza, ne oferă - fără voia lui și condus doar de instinctul prozatorului - o imagine a evenimentelor infinit mai veridică, probabil, decît cea vehiculată prin istoria oficială. Întreaga mișcare de la Iași pare a fi fost o uriașă comedie. Executată exclusiv de boierime, de tinerii din înalta aritstocrație cu studii în străinătate, ea a reprezentat un fel de "joacă de-a libertatea", constînd din semnări entuziaste de proteste și revendicări cu valoare pur verbală. Mișcarea ieșeană s-a consumat în întruniri și în
Povestitor în secolul romantic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7272_a_8597]