1,066 matches
-
din sănătate ar trebui dirijate spre cei tineri. Dar aceasta nu ne oferă siguranța că resursele vor fi folosite în mod corect. De exemplu, mulți tineri suferă de afecțiuni ale căror tratamente aduc un beneficiu minor, în timp ce mulți bătrâni au boli pentru care tratamentele au eficiență majoră. Așadar, argumentele care favorizează raționalizarea resurselor bazate pe vârstă sunt subiective și discriminatorii. Principiul etic al dreptății se referă la datoria de a trata indivizii în mod echitabil (fără părtinire și în baza nevoilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Maura-Gabriela Felea, Liana Rada Borza, Cristina Gavrilovici () [Corola-publishinghouse/Science/91973_a_92468]
-
se pot creea două situații: insuficiența morții celulare, realizând o creștere a supraviețuirii; moarte celulară in exces, care se poate constitui Într-o fatalitate surprinzătoare În situații aparent banale nu rareori Întâlnite În practica medicală. Privite lucrurile În perspectiva viitorului, boli aparent fără nici o legătură ar putea fi reunite sub același mecanism patogenic cum ar fi: În cazul supraviețuirii celulare În exces (insuficiența morții celulare sau refuzul de a răspunde semnalului de sinucidere) cancerul, boli autoimune, unele infecții virale În perioada
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
renală cronică, la rândul ei biciuită de episoadele de hematurie, frecvente la hemofilic (deși nu este pe deplin elucidat impactul hematuriei asupra funcției renale), este frecvent accentuată de nefrotoxicitatea preparatelor utilizate pentru tratamentul infecției cu virusul B, C și HIV (boli mult mai frecvente la hemofilici). Prezența inhibitorilor și utilizarea În schema terapeutică a acidului tranexamic ridică mult riscul insuficienței renale progresive. O puternică relație a fost găsită Între hipertensiunea arterială și boala renală cronică la hemofilic. Indiferent de stadiul cunoașterii
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
aveau să conducă la inițierea primelor măsuri În ceea ce privește problematica socială a familiilor din mediul urban, dar și la inițierea primelor măsuri pentru sistematizarea orașelor, igienizarea lor, primele măsuri privind amplasarea zonelor industriale, precum și legi stricte privind circulația și distribuția resurselor. Boli ca: difteria, variola, scarlatina, hepatita epidemică, epidemiile hidrice, tuberculoza, parazitozele, decimau efectiv populația de la periferia orașelor, pentru că orașul devenise În scurt timp și În ansamblul său un risc major pentru fiecare locuitor al său și În același timp o sursă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
scăderea nupțialității, creșterea divorțialității, creșterea vârstei la căsătorie etc, toate cu impact asupra natalității. 3. Medicina și sănătatea publică: Aplicarea progreselor medicinii și generalizarea asistenței medico-sanitare au modificat profund morbiditatea și mortalitatea, contribuind decisiv la creșterea duratei medii de viață. Boli ca malaria, pelagra, tifosul exantematic, febra tifoidă, difteria, poliomelita, holera, au devenit istorie. Pe lângă schimbarea radicală a profilului morbidității la fel de semnificativ a fost impactul asupra mortalității infantile, care s-a redus de peste 10 ori, contribuind astfel la creșterea speranței de
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
implicit igienei și sănătății publice. Întradevăr În a doua jumătate a secolului al XIX-lea se descoperă aproape toți agenții etiologici ai principalelor boli infecțioase cu impact epidemiologic major (variola, holera, ciuma, difteria, tusea convulsivă, salmonelozele, schigelozele, bacilul Koch etc.) boli care decimau grupele de vârstă mică. Aceste progrese au permis introducerea unor măsuri profilactice și curative eficiente. Numai introducerea pasteurizării laptelui de exemplu, a ameliorat considerabil alimentația artificială la copii și a redus semnificativ mortalitatea infantilă. Sistematizarea orașelor, epurarea apelor
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
sporul lor natural pozitiv. Cauzele principale a sporului negativ În opinia analistului Eminescu pleacă de la risipa de muncă cu foloase reduse, ce duce la epuizarea fizică și uzura biologică a autohtonilor, până la bolile endemice și izbucnirile epidemice care decimează populația. Boli ca pelagra (carența În vitamina PP), intoxicația palustră (malaria sau frigurile de baltă), angina (difteria) și vărsatul (variola) sunt datorate „influenței pernicioase asupra sănătății populației pe care o prezintă mlaștinile, locuințele insalubre și neaerate, hrana proastă și munca excesivă”. „Așa că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mulți dintre semenii noștri, căci lista suferințelor omenești este nesfâr‑ șită. Ne vine greu să ni‑L Închipuim pe Dumnezeu, Care este - așa cum susțin Părinții Bisericii - „mai presus de bunătate”, că Îngăduie bolile și suferința provocată de ele. Însă aceste boli 22 Suferința și creșterea spirituală nu sunt o finalitate, ci o unealtă pentru a ne Îndepărta de adevărata durere. Dumnezeu acționează ca un Părinte și Medic : „Căci pe cine Îl iubește Domnul Îl ceartă, și biciuiește pe tot fiul pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cerceteze repede Dumnezeu pe măsura milostivirii Saleă. Surprins de un așa suflet Înțelepțit, am făcut rugăciune pentru ea și am plecat dând slavă lui Dumnezeu”216. Suntem sfătuiți de Părinți ca atunci când Dumnezeu Îngă‑ duie să vină asupra noastră diferite boli, să le primim cu mulțumire și rugăciune către Dumnezeu, cu răbdare, fără cârtire, ca pe o binecuvântare cerească. Căci „calea lui Dumnezeu e crucea de fiecare zi, căci nimeni nu s‑a suit la cer cu răsfăț (cu tihnă). Calea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
o coroană În plus. Eu Însă am ales boala”227. În același gând, Avva Pimen, arătând ce mare e În fața lui Dumnezeu cel ce rabdă bolile cu mulțumire, a zis : „Undeva sunt trei oameni. Dacă unul practică isihia, al doilea bolește și aduce mulțumire, al treilea slujește cu gând curat, tustrei Împlinesc aceeași lucrare”228. Cuviosul Paisie Aghioritul precizează chiar că „dacă am ști ce folos câștigăm din boli, n‑am vrea să devenim sănătoși, ci am prefera să rămânem bolnavi
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
te poți păzi; Uneori, o baie caldă puterea ți-o poate Înnoi; Dar de cea rece ai grijă să te asiguri din plin. Orientalii, bătrâni și tineri, urmează această conduită, Nici nu evită apa, chiar de-ar fi rece; Totuși, boli ca ticăloasa gută și piatra, La indieni și perși arar se știu. XX Pânzeturi curate ca pe-un confort le ținem, Și schimburile dese ale lenjeriei; Esențiale pentru sănătatea noastră le consider, Prin urmare spre ele te Îndemn cu anume
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
constituirea subiectului într-o sursă, un punct de plecare pentru acțiune: a citi, a merge, a omorî etc. • Verbe de stare; procesul se desfășoară în interiorul subiectului, chiar dacă își are în mod frecvent (specific) cauza în afară: a se teme, a boli, a-i fi dor, a urî, a dori, a dormi etc. • Verbe existențiale; procesul se desfășoară în interiorul subiectului; se disting de verbele de stare, cu care sunt în mod curent grupate de lingviști, prin aceea că „procesul” interpretat verbal nu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subiectului. Fac parte din această categorie: • verbe existențiale: a exista, a fi, a trăi, a muri etc. • verbe de stare, expresie a vieții psihice a omului sau a unor manifestări de natură fiziologică: a râde, a plânge, a suspina, a boli, a respira, a dormi, a tuși, a strănuta etc. • verbe de devenire: a deveni, a adormi, a se ticăloși, a roși etc. • verbe de acțiune - de natură onomatopeică: a măcăi, a fâlfâi, a gâgâi, a mieuna etc. Planul semantic al
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de esență, sau mai simplu: predicat descriptiv sau predicat definitoriu.” Numai aparent, opoziția predicat narativ/predicat descriptiv corespunde opoziției predicat verbal/ predicat nominal, opoziție contestată în realitate de G. Ivănescu în favoarea opoziției sintetic-analitic, care diferențiază verbele de stare de tipul bolește de „verbele de stare” de tipul este bolnav: „În orice limbă, pe lângă verbele care exprimă acțiuni (fac, stau, iubesc etc.), există și verbe care exprimă stări (rom. domnesc, bolesc etc.). Deosebirea între astfel de verbe și cele de tipul sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ivănescu în favoarea opoziției sintetic-analitic, care diferențiază verbele de stare de tipul bolește de „verbele de stare” de tipul este bolnav: „În orice limbă, pe lângă verbele care exprimă acțiuni (fac, stau, iubesc etc.), există și verbe care exprimă stări (rom. domnesc, bolesc etc.). Deosebirea între astfel de verbe și cele de tipul sunt profesor, sunt sănătos este numai formală (de procedeu de expresie): la primele, starea se exprimă sintetic, la cele din urmă analitic. Concludem că așa-zisul nume predicativ nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în planul semantic al verbului, cele două categorii semantice de predicat se realizează prin ambele variante structurale: Predicat narativ - Bătrânul s-a îmbolnăvit de nervi. - Pr. sintetic/verbal Bătrânul a devenit bolnav de nervi. - Pr. analitic/nominal. Predicat descriptiv - Bătrânul bolește de trei ani. - Pr. sintetic/verbal Bătrânul e bolnav de trei ani. - Pr. analitic/nominal. * Un grup de verbe impersonale constituie, prin conținutul lor lexical, o categorie specifică de predicate - predicatul stării, cu o identitate proprie, dar realizându-se, totodată
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din structura predicatului analitic (nominal). Cu structură sintetică, predicatul descriptiv descrie starea subiectului în înțeles larg, pe diferite coordonate, în funcție de conținutul lexical al verbelor prin care se realizează, de apartenența lor la diferite clase semantice: • verbe (expresii) de stare (a boli, a iubi, a urî, a se teme etc.): „Să te simți neliber, mic, Să vezi marile-aspirații că-s reduse la nimic, Că domnesc în lume rele, căror nu te poți opune.” (M. Eminescu) • verbe existențiale (a fi, a se afla
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
canceroase. Tumorile benigne (non canceroase) nu diseminează (metastazează) în alte părți ale corpului și, cu foarte rare excepții, nu amenință viața unei persoane. Diferitele tipuri de cancere se comportă în moduri distinctive. De exemplu, cancerul pulmonar și cancerul mamar sunt boli foarte diferite. Au rate de creștere variate și răspund la tratamente diferite. De aceea persoanele suferind de cancer necesită tratament adresat adecvat tipului particular de cancer diagnosticat. În Statele Unite ale Americii, de exemplu, cancerul este a doua cauză majoră de
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
propune din partea echipei de terapeuți un nou tratament, el trebuie considerat doar până la un punct, deoarece continuarea tratamentului nu va îmbunătăți sănătatea subiectului și nu va schimba prognosticul sau supraviețuirea. Un pacient bolnav de cancer va putea continua lupta împotriva bolii cât consideră necesar, dar trebuie raționat dacă „surplusul” de tratament mai poate avea vreun beneficiu. În multe cazuri, medicii pot estima rata de răspuns pentru suplimentarea de tratament care se solicită. Unii subiecți sunt tentați să încerce mai multă radioterapie
Cancerul cavităţii orale şi orofaringelui : noţiuni elementare pentru studenţii facultăţilor de medicină şi medicină dentară by Daniela Trandafir, Violeta Trandafir, Dan Gogălniceanu () [Corola-publishinghouse/Science/401_a_737]
-
nerecomandarea BB la hipertensivii cu risc de diabet zaharat. Ghidul European de hipertensiune (2007) incorporează această abordare în timp ce actualizarea lui din 2009 este mai nuanțată. Carvedilolul și Nebivololul au efecte metabolice minore și deci pot constitui o bună opțiune. B. Boli bronho-pulmonare 1. BPOC. Mult timp una din contraindicațiile majore, dar dovezi recente (2008 Thorax - Dransfeld MT et al) tind să indice BB chiar și în exacerbări, datorită efectului de reducere a mortalității. 2. AB. Efect brohoprotector în administrare cronică (reduce
CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Laurențiu Şorodoc () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1044]
-
rezista, pentru a-și recăpăta sănătatea și, prin aceasta, să evite moartea. În sensul acesta, Seneca spune că „la orice boală sunt trei neajunsuri: teama de moarte, durerea fizică și Încetarea plăcerilor”, dar tot el adaugă: „vei muri nu fiindcă bolești, ci fiindcă trăiești”. Progresele medicinii, În salvarea și chiar prelungirea vieții sunt incontestabil meritorii, dar ele rămân limitate. Cea mai dramatică confruntare medicală cu moartea o reprezintă eforturile de reanimare. Toate procedeele de reanimare sunt Încă centrate pe corpul bolnavului
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
împotriva lor, dacă ele nu provoacă deranjamente masive sau dacă nu sunt asociate cu sentimente de suferință? Răspunsul este că, dimpotrivă, miturile generează o impresie de confort și securitate, sunt utile celui care le practică. Răspunsul este clar: deoarece sunt boli cronice. Se impune o analogie cu strategiile din sistemul școlar, mai concret, cu abordările din domeniul medicinei școlare: bolile violente care apar mobilizează întreaga atenție a tuturor celor din instituție, în timp ce bolile cronice (bronșite, eczeme, alergii) sunt ignorate, deși incidența
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
are drept scot atragerea atenției asupra consumului excesiv de acool, acesta fiind responsabil numai în 2012 de decesul a 3,3 milioane de persoane. Alcoolul crează dependență și este responsabil de dezvoltarea a peste 200 de afecțiuni, printre care se numără boli de ficat - precum ciroza dar și cancer. Persoanele care obișnuiesc să bea alcool sunt expuse riscului de a dezvolta tuberculoză și pneumonie. Datele mai arată că Europa este continentul cu cei mai mari consumatori de băuturi alcoolice. Astfel, după Belarus
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
primul grad este imaginativ-confuz, al doilea rațional și al treilea intuitiv. Studiul stărilor patologice ale somnului a permis înțelegerea morții subite în somn a pruncului sănătos. Apneea de somn a fost o descoperire dramatică a medicinei somnului. Cercetarea acestor două boli permite prevenirea gravelor lor consecințe. Somnambulismul, cunoscut din Antichitate, poate fi diagnosticat științific prin polisomnografie, iar consecințele sale nefaste pot fi prevenite. Acte criminale care au loc în somnambulism beneficiază de absolvirea de responsabilitate penală (cazul din Canada)25. Filosofii
[Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
și agenților de poliție rutieră Șefilor de compartimente transport din cadrul primăriilor Instructorilor auto și profesorilor de legislație rutieră MULȚUMIM COLABORATORILOR, ING. ROPOTĂ DĂNUȚ ING. CHIRIAC CONSTANTIN FLORIN ING. IONIȚĂ FLORIN ING. BADAC IOAN ING. SĂNDULESCU DORU ING. BUHUȘI SEBASTIAN ING. BOLEA SORIN OGRINJ EUGEN ING. CHIRU CIPRIAN IOSUB MILUȚA ING. ZUGRAVU MIRCEA ING. BACOȘc) FLORIN ING. PETREA MARCU ANDREI ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 109 din 14 iulie 2005 privind transporturile rutiere (actualizată, până la data de 12 aprilie 2010*, prin OG nr.
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]