1,416 matches
-
fete aruncă cu flori asupra întregului grup central, cealaltă ține un văl la marginea superioară a căruia se află un buchet de flori. Florile joacă un rol dublu, decorativ, mai ales atunci când apar imprimate pe stofe, și unul simbolic-spiritual, desemnând bona fide a acestei uniuni. Încununarea florală și vălul care joacă la rândul său dublul rol de a ascunde, cu sugestia misterului ce decurge dintr-o unio mistica, și de a dezvălui, vin astfel dintr-un plan superior, atestând astfel dimensiunea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Mihail Chiru și Fernando Casal-Bértoa. 2011. "State Resources and Pocket Money: Shortcuts for Party Funding in Romania", Working Paper Series on the Legal Regulation of Political Parties, No. 8. Gherghina, Sergiu, Mihail Chiru și Laurențiu Ștefan. 2012. "Electoral Reform Cui Bono? Attitudes of the Romanian MPs about the Electoral System Change", The Journal of Legislative Studies. Hazan, Reuven Y. și Gideon Rahat. 2006. 'The Influence of Candidate Selection Methods on Legislatures and Legislators: Theoretical Propositions, Methodological Suggestions and Empirical Evidence', Journal
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
România". Într-o scrisoare către Delavrancea se recunoaște a fi "nepotul unui grec bucătar", postură din care va declara război parvenitismului: Am să-i aranjez eu pe parveniții care [...] au mîncat în copilărie du cacao, dat cu lingurița de vro bonă", angajîndu-se uneori în curse sinucigașe pentru posturi ale respectabilității: își mobilizează cunoscuții pentru a putea ocupa un loc în comitetul teatral, deși "postul e onorific să știi: e chestie de ambiț". Într-o scrisoare către Vlahuță, își va rememora situația
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
o totală docilitate prin veșnica ipostază a unei espectative aprobatoare (pristanda joc popular moldovenesc în care jucătorii nu avansează ci bat pasul pe loc). Numele personajului feminin a fost raportat la etimonul grecesc care înseamnă viață, adevărat fiind că domina bona a piesei e plină de vitalitate, însă în schița O conferință (1909) o regăsim într-o altă postură: este prezidenta Societății Protectoare a Muzelor Daco-Romane, a devenit venerabila madam Trahanache, trăiește mai mult la Paris, și în afară de asta este [...] ramolisită
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de construcție instituțională și de creare a mecanismelor specifice funcționării pieței libere, având În vedere tranziția României de la economia de tip central planificat la economia de piață. În această perioadă, politica de creditare s-a aflat sub incidența principiului de bona fide, fiind dominată de caracterul administrativ al instrumentelor și mecanismelor de implementare și de dezvoltarea incipientă a pieței monetare, În condițiile unei concurențe scăzute. La Începutul acestei perioade s-au pus bazele construcției instituționale a sistemului financiar românesc bazat pe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
atât la noile realități de pe plan național cât și internațional cu impact major În politica de creditare la nivel național. Aceste schimbări În politica de creditare au constat, În primul rând, În principiile ce stăteau la baza acesteia. Astfel, principiul bona fide (aplicat În etapa anterioară) În refinanțarea BNR a fost Înlocuit cu principiul garantării creditelor, conform uzanțelor din țările UE, ceea ce a deschis drum operațiunilor de open market, ca pârghie principală de control a lichidității pieței monetare. În al doilea
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
deprindem responsabilitățile vieții de adult. Deși tradițională, din punctul nostru de vedere, această premisă este falsă, deoarece legitimează judecăți despre viitor bazându-se pe trecut, situație inacceptabilă astăzi, când viitorul nu mai seamănă cu trecutul; în acest sens, Edward de Bono notează: "Educația este prinsă în capcana tradiției. Cei care iau hotărârile își bazează experiența și valorile doar pe trecut. Dar lumea este în continuă schimbare. Într-o lume stabilă era suficient să predai "informații", deoarece lumea aceasta va dura toată
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
va dura toată viața studenților. Informațiile te învățau cum să procedezi. Gândirea era inutilă. Din nou, aceasta este o absurditate. Cunoașterea nu este suficientă. Aspectele creative, constructive, de proiectare și operaționale ale gândirii sunt la fel de importante ca și "cunoașterea"". (de Bono, 2007, p. 11) Trimiterile lui Edward de Bono la cei Trei (Socrate, Platon și Aristotel) sunt ușor ironice și inadecvate, deoarece toți la un loc și fiecare în parte au pledat pentru "cunoaștere" ca proces și nu pentru cunoaștere în
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cum să procedezi. Gândirea era inutilă. Din nou, aceasta este o absurditate. Cunoașterea nu este suficientă. Aspectele creative, constructive, de proiectare și operaționale ale gândirii sunt la fel de importante ca și "cunoașterea"". (de Bono, 2007, p. 11) Trimiterile lui Edward de Bono la cei Trei (Socrate, Platon și Aristotel) sunt ușor ironice și inadecvate, deoarece toți la un loc și fiecare în parte au pledat pentru "cunoaștere" ca proces și nu pentru cunoaștere în sensul unui depozit de informații; amintim aici un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
aminte. Cât despre înțelepciune, învățăceilor tăi tu nu le dai decât una părelnică, și nicidecum pe cea adevărată". (Platon, Phaidros, 1983, 274e-275a) Am spune că gândul platonic nu face decât să anticipeze ideile de mai târziu ale lui Edward de Bono, de vreme ce cărțile realmente sunt tipare ale gândirii altora și favorizează răspândirea și consolidarea acestor tipare (mai ales acele cărți numite manual, care fac parte dintr-un ansamblu cultural numit canon). Din perspectivă educațională jocul pare a avea o dublă valență
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
joacă în mod aproape natural, am zice), ci pentru adulți, care au învățat clipă de clipă costurile deconectării și riscul de a alege cărări nebătătorite. Reiese că jocul ar trebui reconsiderat mai ales din perspectiva educației adulților. Pentru Edward de Bono, gândirea funcționează în mod obișnuit prin reducerea necunoscutului la cunoscut; cu alte cuvinte, gândirea înseamnă căutarea și recunoașterea de tipare, adică de situații deja întâlnite, de trasee deja parcurse; am spune că gândirea încearcă să elimine pe cât posibil elementele de
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
un șablon este recunoscut, mintea i se adaptează și îl pune în aplicare nu mai este nevoie de gândire. Într-un fel, mintea noastră este o continuă căutare a acestor drumuri familiare care fac ca gândirea să devină inutilă". (de Bono, 2007, p. 45) Dar căutarea de șabloane acționează de multe ori restrictiv, obligând situații noi să intre în tipare vechi, ceea ce înseamnă că tiparele noi sunt rezultatul conflictului între tipare relativ diferite sau constatarea unei greșeli evidente, care contrazice un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mintea nu mai trebuie să analizeze sau să selecteze informațiile. Este necesar doar să existe suficiente informații pentru a declanșa tiparul. Atunci mintea urmează în mod automat tiparul, în același mod în care un șofer parcurge un drum familiar". (de Bono, 2007, p. 52) Tiparele modifică percepția, ceea ce înseamnă că mintea parcurge doar traseele cunoscute și selectează acele informații care consolidează tiparele existente; mintea alege siguranța, cunoscutul și caută să elimine de la sine necunoscutul, asimilat cu potențiale pericole; dar noutatea este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și caută să elimine de la sine necunoscutul, asimilat cu potențiale pericole; dar noutatea este rezultatul ieșirii din tipare, a trecerii de la tipare vechi la tipare noi, mai performante; în acest proces dificil, de trecere la alte tipare, consideră Edward de Bono, intervin câteva mecanisme: greșeala, accidentul și umorul. În plus, adăugăm noi, intervine jocul, care utilizează alte tipare, generând astfel o stare de conflict între tiparele obișnuinței cotidiene și tiparele jocului. Jocul conține în sine un potențial imens de provocare, motiv
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
dăunătoare. Acestea vor deveni mai slabe, vor muri sau vor sări în aer. Ne-am tot fragilizat economia, sănătatea, viața politică, educația, aproape totul, suprimând aleatoriul și volatilitatea". (Taleb, 2014, p. 17) Într-un astfel de context, afirmă Edward de Bono, modul în care funcționează de obicei mintea noastră este ineficient și inadecvat: "Experiența noastră formează anumite concepte, tipare și structuri. Urmăm un anumit tipar stabilit. Pentru a progresa, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm un alt tipar, care
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
tipar stabilit. Pentru a progresa, s-ar putea să fie nevoie să adoptăm un alt tipar, care corespunde mai bine situațiilor cu care ne confruntăm. Însă noi nu avem mecanisme pentru modificarea tiparelor, astfel încât progresul este chinuitor de lent". (de Bono, 2007, p. 66) Mintea creează rutine, caută elementele cunoscute și modalitățile de acțiune care s-au dovedit utile în circumstanțe pe care ajunge să le considere prin eliminări mai mult sau mai puțin adecvate, identice; dar noutatea are în ea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
cunoscute și modalitățile de acțiune care s-au dovedit utile în circumstanțe pe care ajunge să le considere prin eliminări mai mult sau mai puțin adecvate, identice; dar noutatea are în ea un element de provocare pe care Edward de Bono nu l-a luat în calcul declanșează agresivitatea exploratorie, nevoia de confruntare cu necunoscutul din rațiuni ludice (în cazuri benigne), sau de supraviețuire (în cazuri majore). Agresivitatea asigură suportul energetic pentru creativitate, pentru delimitarea a ceea ce este permis de ceea ce
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
ale alterității, București, Editura Paralela 45. Bauman, Zygmunt. (2000). Modernitatea lichidă, București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de, Edward. (2007). Cursul de gândire al lui Edward de Bono, București, Editura Curtea Veche. Botton de, Alain. (2013). Religia pentru atei, București, Editura Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
București, Editura Antet. Bauman, Zygmunt. (2000).Etica postmodernă, Timișoara, Editura Amarcord. Biesta, Gert. (2006). Beyond Learning, Boulder/London, Paradigm Publishers. Bochenski, J.M. (1992). Ce este autoritatea?, București, Editura Humanitas. Bono de, Edward. (2007). Cursul de gândire al lui Edward de Bono, București, Editura Curtea Veche. Botton de, Alain. (2013). Religia pentru atei, București, Editura Vellant. Carr, Nicholas. (2012). Superficialii. Efectele internetului asupra creierului uman, București, Editura Publica. Carrière, Jean-Claude/Eco, Umberto (2010). Nu sperați că veți scăpa de cărți. Convorbiri moderate
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
grup (J. Dewey; H. Thelen); Teoria simulării (S. Boocock); Teoria grupului sinectic (W, Gordon; G. Prince); Teoria brainstormingului (A. Osborn; S. Parnes); Teoria investigației sociale prin proiecte (B. Massialas; B. Cocs; P. Campbell); Teoria învățării prin gândire laterală (E. De Bono); Teoria inteligenței multiple (R.E. Gardner) ; Teoria învățării prin descoperire (L. Schulman E. Keisler; D. Wittrock). • Paradigma intervențiilor și terapiilor convenționale și nonconvenționale: Teoria psihodinamică a terapiei ca învățare (S. Freud; E. Erikson); Teoria învățării prin relaxare (J. Wolpe); Teoria învățării
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
participarea sa la o conspirație politică, și de ce împăratul n-a pedepsit pe Decimus Iunius Silanus, mult mai vinovat decît Ovidiu? MOTIVE RELIGIOASE. Relevăm, mai întâi, ipoteza lui Leo Hermann 10, anume că Ovidiu ar fi participat la ritualul zeiței Bona Dea11, interzis bărbaților. Festivitatea avea loc la 1 mai și femeile care participau la această solemnitate erau, cum spune Propertiu (4, 9, 37-60), nude. Amintim că, în anul 62 a. Chr., ritualul zeiței se desfășurase în casa lui Caesar și
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
în casa lui Caesar și că acesta, deghizat, asistase la ceremonii. Această aventură s-a terminat printr-un scandal divorțul lui Caesar de soția sa Pompeia, fiica lui Quintus Pompeius, nepotul lui Sylla (vezi Suetonius, Caesar, 6). La ceremonia zeiței Bona Dea, poetul ar fi văzut-o pe împărăteasa Livia goală. Ipoteza e neverosimilă, căci Livia avea peste șaizeci și șase de ani și nu mai putea ispiti pe Ovidiu, iar edictul relegării, inopinat, a fost dat în decembrie, după mai
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Iuliei. 9 Tacitus, Annales, 3, 24. 10 L. Herrmann, "La faute secrète d'Ovide" în RBPhH, 17, 1938, p. 695, și "Nouvelles recherches sur la faute secrète d'Ovide", ibidem, 43, 1965, pp. 40-52. 11 După R. Ellis, ceremoniile pentru Bona Dea, interzise bărbaților, erau dedicate zeiței Isis (cf. "Intoduction" la ediția poemului In Ibin). 12 G. Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
40-52. 11 După R. Ellis, ceremoniile pentru Bona Dea, interzise bărbaților, erau dedicate zeiței Isis (cf. "Intoduction" la ediția poemului In Ibin). 12 G. Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de stat, strict feminin. Vezi și Macrobius, Saturnalia I, 12, 24; Ovidiu, Fasti 5, 148; A Greifenhalgen, "Bona Dea" în Röm. Mitt., 1937, p. 227. 13 S. Reinach, "Les compagnos et l'exil d
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Dumezil (La religion romaine archaique, Paris, Payot, 1966, p. 344) notează că Fauna (sub numele de Bona Dea) primește în decembrie un cult de stat, strict feminin. Vezi și Macrobius, Saturnalia I, 12, 24; Ovidiu, Fasti 5, 148; A Greifenhalgen, "Bona Dea" în Röm. Mitt., 1937, p. 227. 13 S. Reinach, "Les compagnos et l'exil d'Ovide" în Revue de Philologie, 34 (1910), pp. 342-349. Contra acestei opinii vezi S. C. Owen, Introduction la Tristia II, Oxford, 1924, p. 35. 14
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]