874 matches
-
prin care părinții își exprimau mulțumirea față de Divinitate la nașterea unui copil cerut și mult așteptat 386; rolul pe care îl joacă bătrânul în text este unul anamnetic, de trezire a memoriei foștilor săi elevi, care "stau prost cu memorizarea" (Borza, Darvari) sau, dimpotrivă, au avut o memorie prodigioasă care trebuie trezită (Lixandru). Bătrânul însuși are o memorie extraordinară. Sensul acestui nume, pe lângă acela al lipsei de însemnătate pe care vrea Eliade să-l acrediteze (vezi în acest sens, Încercarea labirintului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cunoaște copilăria - v. În curte la Dionis: "Și câte altele n-am fi înțeles dacă am fi aflat ceva precis despre familia ei, despre copilăria ei"393), iar scopul lui Fărâmă este enunțat de la bun început: l-a căutat pe Borza ca să mai vorbească despre copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru. (Nu trebuie uitat un element cardinal din exegeza consacrată lui Eliade, funcția salvatoare a narațiunii - Eliade însuși o enunțase de mai multe ori; la un
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Asta trebuie să fie: am sărit brusc din pat și m-a luat cu frig"400) pe care le servește celorlalți pe aceeași treaptă ca importanță cu poveștile despre Oana, Iozi, Lixandru etc., intervine în coeziunea ierarhiei acestei lumi tehnocrate (Borza este demascat ca impostor, Economu se sinucide, Anca Vogel își pierde funcția etc.). Politicos și șters ca aspect (figura ștearsă, ochii fără expresie, hainele decolorate, foarte largi, parcă n-ar fi fost ale lui, pălăria veche de paie, iar spre
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
mod de inserție a naratorului într-o societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să i se sustragă și pe care încearcă să-l manipuleze, fără
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
societate activă în care acesta, altfel, nu poate pătrunde" și că "actul narațiunii nu este niciodată inocent" (s.a.) 409, deoarece Fărâmă, cu proverbiala-i memorie nu se poate înșela cu privire la fostul său elev, Borza, care nu este același cu maiorul Borza. Din acest punct de vedere, ceea ce vizează romanul este strategia de care uzează un intelectual într-un sistem totalitar, căruia încearcă să i se sustragă și pe care încearcă să-l manipuleze, fără a se lăsa manipulat, pentru a-și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
îl aude prima dată, anchetatorul Dumitrescu tresare, "parcă s-ar fi trezit din somn"446 (poate pentru că Dumitrescu și Lixandru sunt una și aceeași persoană, dar, ca multe alte personaje eliadești, este victimă a amneziei, a somnului). Fărâmă vine la Borza ca să-i amintească de copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru - în text apare subliniată această intenție a lui Fărâmă, descifrată de către Dumitrescu - pentru că lui Borza nu-i "plăcea deloc memorizarea"447. Să vedem comportamentul anchetatorului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
eliadești, este victimă a amneziei, a somnului). Fărâmă vine la Borza ca să-i amintească de copilărie și să-l întrebe dacă mai știe ceva de Lixandru - în text apare subliniată această intenție a lui Fărâmă, descifrată de către Dumitrescu - pentru că lui Borza nu-i "plăcea deloc memorizarea"447. Să vedem comportamentul anchetatorului Dumitrescu: de la prima întâlnire îl cataloghează "suspect" (trei ocurențe în text) pe Fărâmă ("ăsta știe ceva, ăsta urmărește ceva" - două ocurențe). La a doua întâlnire, când aude numele lui Lixandru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ca să ajungă la ceea ce îl interesează: "Eu v-am văzut de la început că aveți inimă bună. Semănați cu un bun prieten al meu, unul Dorobanțu"449). Din acest moment toată narațiunea se concentrează în jurul anamnezei. Într-o replică adresată lui Borza, Dumitrescu afirmă: "Atunci ești amnezic. Ți-ai pierdut memoria"450, iar despre Fărâmă spune că "are o memorie extraordinară"451). La a treia întâlnire, Dumitrescu îi cere ferm să-și mărginească povestirile la Darvari ("Întoarce-te la Lixandru și la
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
învață lumea să vadă Zeița în sculptura Oanei și îl învață pe Darvari "să nu se mai lase vrăjit de aparențe" (episodul în care Marina i se arată, pe rând, de douăzeci și de șaizeci de ani). Grupul Vasile I. Borza - Vasile Economu - Lixandru V. Gheorghiță - Anca Vogel constituie o unitate prin prezența grafemului V; în primele două, prezența numelui Vasile (basileus "rege, conducător", basileios "regal", v. supra) marchează apartenența în structurile de conducere a acestor reprezentanți ai "puterii și suspiciunii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
nume ca factor declanșator al întregii aventuri (cu sensul pe care îl dă Eliade, de "risc existențial"): utilizată în Ghicitor în pietre, cu scopul descoperirii identității (proba ghicirii fetei) este reluată în Pe strada Mântuleasa, unde bătrânul îl "confundă" pe Borza pentru a-l găsi pe cel care și-a uitat numele; uitarea numelui echivalează cu uitarea mesajului (În curte la Dionis). Desemnarea contingentă cu rol în ocultarea sacrului este întâlnită în Domnișoara Christina, prin utilizarea în lanțuri referențiale în care
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
răstignirea pe hârdăul cu excremente. Juberian afirmă că acestea au fost ultimele bătăi, după care majoritatea celor rămași în închisoare au fost adunați la camera 4-spital: Țurcanu, Mărtinuș, Gheorghieș, Mătase, Stănescu, Leonida, Păvăloaie, Măgirescu, Blejescu, Mărculescu, Drăgoescu, Calciu, Mandinescu, Comănici, Borza, Cornel Pop, Iliescu, Gorbatei. Aceștia, dar și alții, pe care Juberian nu și-i amintește, au stat în camera 4-spital între iunie și august 1951. Într-adevăr, toate indiciile și mărturiile arată că bătăile s-au oprit în penitenciarul de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre anchetă, dar Juberian afirmă că a continuat să ia atitudine împotriva celor care nu erau de acord cu acțiunea până în iulie 1953. El spune că i-a pedepsit cu ajutorul administrației pe Nicolae Purcărea, Mihai Timaru, Adrian Herlea și Nicolae Borza. De asemenea, i-ar fi favorizat și promovat în posturi organizatorice pe cei care l-au aprobat. În ceea ce privește motivele pentru care a acționat în acest fel, susține că urmărea condiții mai bune în închisoare și eliberarea înainte de termen. Anchetarea lui
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
despre dvs. și locuri. Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la schimbul de articole asupra personalit. lui C. Porumbescu, ați publicat strădaniile d-lui Enea Borza?... Am rămas cu regretul scurtimii de timp a rapidei vizite și cu dorul de a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți transmit toate salutările afective
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
profesor (1990). În 1992 a ieșit la pensie și a devenit profesor consultant. A obținut titlul de doctor în Științe Biologice în anul 1973, cu teza Flora și vegetația Colinelor Tutovei, având conducător științific pe renumitul academician profesor doctor Al. Borza. Prof. univ. dr. Constantin Bârcă este considerat fondatorul disciplinei de Botanică Farmaceutică din Cadrul Facultății de Farmacie din Iași. În perioada 1951-1957 a fost asistent la disciplina de Botanică Sistematică. În anul 1957 a devenit șef de lucrări la disciplina de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
folclorist maramureșean: Alexandru Țiplea, CRC, 1985, 27; Dumitru Pop, Cărturarul patriot Alexandru Țiplea, ST, 1985, 8; Liviu Petrina, O evocare a folcloristului și istoricului Alexandru Țiplea, FLC, 1985, 41; Ion Cuceu, Alexandru Țiplea (1885-1938), AAF, 1987; Țepelea, Rememorări, 144-146; Alexandru Borza, Prietenul meu Alexandru Ciplea, folclorist, AAF, 1994-1996; Datcu, Dicț. etnolog., ÎI, 258-259; Otilia Marinescu, Lăură Temian, Ana-Maria Brezovski, Autori maramureșeni. Dicționar biobibliografic, Baia Mare, 2000, 139-140. I. D.
ŢIPLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290194_a_291523]
-
În brigăzile absolut voluntare de muncă pe șantierele patriei socialiste, astfel că și eu m-am Înscris Într-o astfel de brigadă, ca să nu pierd bursa. În brigada asta, de la Facultatea de Litere, țin să amintesc că era și Pius Borza, care era pianist, și trebuia să se lupte cu lopata și târnăcopul acolo, săracul... Acolo am stat cinci săptămâni și abia venisem acasă, când am fost arestat din comuna mea. De acasă ați fost arestat? Nu de-acasă, eram la
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Bogdanovici Alexandru 61, 173, 214, 239 Bogdănescu Ion 217 Bogos Constantin 240-241 Bohotici Ioan 32 Boian Georgică 334 Boilă Elena (Nana) 263 Boilă Zaharia 263 Bolbea Ion 338 Bolyai (frați) 199 Bonea (deținut) 166 Borcea Liviu 136 Borcea Petru 143 Borza Pius 31 Boșneag Atzo 333 Boștog (deținut) 368, 370 Botez Sorin 134-135, 187 Botgros 341 Botlung Teofil 187 Brânda (deținut) 52 Brânda Ghiță 174 Brandabur Costel 52 Brăileanu Traian 244 Brătianu (familia) 358 Brătianu Gheorghe I. 213 Brendosu Vili 71
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
despre dvs. și locuri. Aș avea o primă Întrebare: ce și cum ai găsit acasă la reîntoarcere? Mă refer la starea sănătății rudei matale. Referitor la schimbul de articole asupra personalit. lui C. Porumbescu, ați publicat strădaniile d-lui Enea Borza?... Am rămas cu regretul scurtimii de timp a rapidei vizite și cu dorul de a ne Întâlni pașnic și fără grabă, așa cum ne-am furat timpul acordat după amiezii de la „Ciupercărie”. În Încheiere, trebuie să ți transmit toate salutările afective
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
bogățiile Carpaților, mai ales pe latura „vânătorească”. Rubricile principale ale revistei vor fi „Articole, schițe”, „Din munți și din câmpii”, „Cărți”, „Reviste”, „Redacționale”, „Din literatura străină”, „Diverse”. Rubrica de articole e întreținută de Mihail Sadoveanu, Ionel Pop, Mihail Moșandrei, Al. Borza, Marin Ciortea, Victor Stanciu, V. Liuția, Margareta Barcianu, Al. Melin, C. Rosetti-Bălănescu, Ieronim Stoichiția, Sabin Opreanu,Profira Sadoveanu, Emil Isac, Romulus Vuia, T. Onișor, A.M. Comșa. Proza revistei e reprezentată de Mihail Sadoveanu, care publică aici textele care vor fi
CARPAŢII-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286124_a_287453]
-
, publicație care apare la Budapesta, din 1983. Colectivul redacțional, compus din Lucia Borza, Anna Borbély și Maria Berényi, realizează o publicație bilingvă, informativă și de valorificare a unor texte literare sau culturale, elaborate de membrii Societății culturale a românilor din Budapesta, printre care se numără Maria Berényi, Emil Bodorca, Lucia Borza, Elena Kiss
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
din Lucia Borza, Anna Borbély și Maria Berényi, realizează o publicație bilingvă, informativă și de valorificare a unor texte literare sau culturale, elaborate de membrii Societății culturale a românilor din Budapesta, printre care se numără Maria Berényi, Emil Bodorca, Lucia Borza, Elena Kiss Fótos, Grósz György, Kalugyer Demeterné, Groza Virág, Ștefan Mureșan, Cornelia Tirnovan Nemeș, Petru Popuța ș.a. Sunt publicate o serie de date statistice despre românii din Ungaria, sunt menționate legăturile tradiționale cu retoromanii din Elveția (Ștefan Frătean). Despre trecutul
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Berényi, Anna Borbélyi, iar Eva Kozma Frătean își prezintă volumul Cântece populare românești din Ungaria, reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Cântece populare românești din Ungaria, reproducând o parte din aceste texte. Se mai pot citi texte din Eminescu și din Vlahuță și sunt inserate versuri originale de Maria Berényi, Lucia Borza, Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Ștefan Mureșan, precum și proză de Petru Popuța și Lucia Borza. Nu este neglijat nici folclorul local, prin colindele, strigăturile și chiuiturile din Apateu, Chitighaz, Vărșand, Jula. Se dau de asemenea informații despre activitatea Societății culturale a românilor din Budapesta. Lucia Borza traduce din Goga, iar Marosán István din Eminescu. M.Pp.
ALMANAH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285272_a_286601]
-
Andreas Schmidt din 22 martie 1945”, GARF, fond 9401 (Mapa Stalin), op. 2, dos. 94, ff. 216-217. Vezi și Perry Biddiscombe, art.cit., p. 208. ASRI, fond „D”, dos. 144, f. 269; ibidem, dos. 896, ff. 17 (f.v.), 58. Petru Borza și Cornel Dobrin, care urmaseră cursurile școlii de la Wiener-Neustadt, au fost parașutați pe 28 februarie 1945 cu misiunea aruncării `n aer a căilor ferate, fiind prinși pe teritoriul comunei Geoagiu-Hunedoara abia pe 20 iunie 1945 (ibidem, dos. 144, ff. 41
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]