1,132 matches
-
pe cap, ornate cu pene de cocoș, cu un băț în mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
un amurg târziu/ Strânge făptura stinsă într-o raclă/ Un pumn de oase mirosind a har/ Ioan de lemn groparul îl îngroapă!..." Apoi sunt nunțile: "din când în când/ Vin chemători frumoși cu clopote pe sate/ și cu năfrămi pe bote de stejar/ Încinși cruciș cu prime colorate..." Apoi botezul. Se naște câte-un prunc/ și iarăși se adună neamurile toate/ și vin cu daruri câte un miel sugaci/ în zori pe cei departe de pe sate... și zilele și nopțile la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cineva și duce la răspîntii, căci atunci se risipește casa căsătoriților. Molidul de aceea îi noduros, că ar fi fost blăstămat de Hristos, fiindcă cuiele bătute în mînile și picioarele lui să fi fost de molid. Să nu bați cu bote* de brad, că te îmbolnăvești ori tu, ori bătutul. Brîncă Dacă nu dai un purcel de pomană cînd îți fată scroafa, îți vor muri porcii de brîncă*, pînă la anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drag cînd e însărcinată, aceluia îi va sămăna copilul. Cînd încep durerile nașterii, bărbatul împlîntă două topoare cruciș în unul din stîlpii acoperemîntului casei. înainte de a naște femeia, se pun lîngă pat o furcă de tors, un topor și o botă, zicînd: „De va fi fată, să iasă la furcă, 232 de va fi fecior, să iasă la topor.“ Nevasta care se visează încinsă cu bete a purces îngreunată. Femeia doritoare să aibă copii taie capetele buricului de la purceii unei scroafe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de rață boghet - gulerat bojie - bozie, varietate de soc bolfă - umflătură bolînd - smintit bolohan - bolovan boltă - pivniță boncălui (a) - a boloncăi, a boncăi, a rage prelung bondolan - greu de cap borăncăitură - urmă borti (a) - a găuri boșorog - bolnav de hernie botă - bîtă, măciucă bou de hăis - bou înjugat la stînga boul-lui-Dumnezeu - rădașcă brabete - vrabie bradoș - colac brecir - brăcinar breza (a) - a (te) unge pe frunte pentru a deveni mai breaz brîncă - boală la porci, erizipel la oameni bubat - vărsat, variolă buburuză
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Editura Paralela 45, Pitești, 2001. Bogdan-Duică, Gh., Mihai Eminescu. Studii și articole, Editura Junimea, Iași, 1978. Boldea, Iulian, Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2000. Bot, Ioana, Eminescu și lirica românească azi, Editura Dacia, Cluj, 1990. Bote, Lidia, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966. Braga, C., Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. Bucur, Marian (coord.), Literatura română contemporană, Editura Academiei, București, 1980. Bulgăr, Gheorghe, De la cuvânt la metaforă în variantele liricii eminesciene, Editura Junimea, Iași, 1975
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar participă alături de enoriașii lor la toate celelalte practici populare pe care mitropolitul, bun cunoscător al dogmei creștine, le poate considera păgâne. Preotul din secolul al XVIII-lea este foarte aproape de enoriașii săi. Chiar dacă nu cunoaște Sfânta Liturghie sau celebrarea bote zului în confor mitate cu canoanele conciliare, el se bucură de respectul și încrederea enoriașilor. Este, totodată, singurul învestit cu putere spirituală de către Dumnezeu, numai el poate oficia anumite taine, tot el mediază conflictele cu cei mari sau pe cele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
150/1999, publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 341 din 19 iulie 1999. ART. 4 Prezentul ordin va fi publicat În Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, Marius Sorin Ovidiu Bota, ANEXĂ 1 NORME pentru stabilirea condițiilor de obținere a atestatului profesional de către conducătorii auto care efectuează transport rutier de marfuri cu vehicule a caror masă maximă autorizată este mai mare de 7,5 tone, transport rutier public de persoane și
Ghidul tranSportatorului rutier by Petrea Marcu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1280_a_2211]
-
apare în urma unor antrenamente sau activități fizice prelungite, poate fi depășită prin mobilizarea proceselor psihice și fizice, prin efort de voință, prin pauze scurte, însă mișcările care îi succed vor fi executate ”neeconomic, prin scăderea gradului de coordonare” (Dragnea, A., Bota, A).În afara oboselii latente, apare în activitatea noastră, atunci când efortul nu este dozat corect și pauzele de refacere nu sunt suficiente de la o zi la alta, oboseala manifestă. Aceasta se caracterizează ”prin scăderea capacității de efort, fiind însoțită de refuzul
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
de autorii respectivi (unii dintre aceștia au expus în lucrările lor material, privitor la metodele aici în discuție, preluat de la alți autori și doar i-au citat pe aceștia din urmă, aportul lor personal fiind modest). După Dragnea, A., și Bota Aura, trebuie făcută următoarea precizare în ceea ce privește metodologia de dezvoltare a coordonării: “capacitatea coordinativă este o componentă al cărei nivel este în mare măsură determinat genetic și, ca atare, gradul său de „antrenabilitate” este redus”. În alegerea metodelor de dezvoltare, este
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
același grad de coordonare în mișcări.Din punct de vedere al numărului segmentelor implicate în mișcare, cu cât mișcarea este mai complexă, cu atât ea solicită un număr mai mare de părți ale corpului, idee susținută și de Dragnea, A., Bota Aura: “cu cât numărul segmentelor corpului implicate în mișcare este mai mare, cu atât procesele de reglare și coordonare devin mai complexe. Pentru a realiza o mișcare coordonată, subiectul trebuie să organizeze gradele de libertate, să le stăpânească, obligând musculatura
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
-se într un sistem cu grade de libertate mai reduse”.Referitor la vârsta la care este optim să se acționeze, majoritatea specialiștilor din domeniul sportului evidențiază intervalul 7-10 ani, când “capacitățile cognitive și motrice se sprijină reciproc” (Dragnea, A., și Bota Aura). După Harghidan, V., citată de Tudor, V., “unele aptitudini psihomotrice cum ar fi coordonarea kinestezic motorie, coordonarea vestibular-motorie și coordonarea generală, deși au o evoluție ascendentă între 6 și 16 ani, cele mai intense acumulări au loc între 6
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
la toate nivelele. În aceasta perioada copilul este foarte sensibil atât la stimulii motori, cât și la lipsa de exercițiu (S. Israel, M. Buhl, 1990, apud. C.Gevat, 2002)18. Etapa pubertară reprezintă, în opinia lui A. Dragnea și A.Bota (1999), un interval optim pentru învățarea majorității deprinderilor motrice specifice ramurilor de sport, precum și pentru dezvoltarea capacității de rezistență (n.n. direct interesată pentru subiectul acestei lucrări). Acum ar fi etapa optimă pentru inițierea copiilor în practicarea unor eforturi sportive specifice
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
construirea imaginii de sine a sportivilor de performanță, Editura Semne, București; 30. Dombovy, M.L., & al. (1987), Exercise performance and ventilatory response in the menstrual cycle, în revista „Medicine Science and Sports Exercise”, volum 19, pp.111-117; 31. Dragnea, A., C., Bota, A., (1999), Teoria activităților motrice, Editura Didactică și Pedagogică, București; 32. Drăgan, I., Demeter, A., (1990), Sport și sănătate, Editura SportTurism, București; 33. Drăgan, I., (2002), Medicină sportivă, Editura Medicală, București; 34. Drăgan, I., (1994), Medicină sportivă aplicată, Editura Editis
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
lăsa sub țol ... / Hop, hop, găină hop! Darurile la masă puteau fi și un vițel, câțiva stupi, doitrei purcei, ori câțiva cârlani. Multe din jocurile de acum un veac au fost date uitării: boiereasca, de-a lungul, varvigeanca, lăzasca peste botă, rața, țărănește, roata stelelor și altele. Mai dăinuie Învârtita, roata, hora, ștraierele și alte câteva. Valsurile și tangoul, cu timpul au luat locul jocurilor tradiționale. Ștraierele se jucau numai În Subcetate, Sărmaș, Gălăuțaș și Toplița. Proveniența lor se pare că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
specifice ca formă și conținut, care se referă la manevrarea mingii, la deplasările jucătorilor În vederea acestor manevrări și care se desfășoară după legile activității nervoase superioare și ale biomecanicii, În scopul realizării randamentului maxim În joc”. e. Colibaba -Evuleț D., Bota I. (1998) definesc tehnica ca fiind sistemul de mișcări integrate sau o Înlănțuire de mișcări parțiale (acte, gesturi, priceperi, deprinderi) specializate și automatizate cu ajutorul cărora se rezolvă scopul și sarcinile de atac și de apărare ale jocului; În esență tehnica
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
fiecare dată va ieși un alt jucător la intercepție. Ex. 6. Jocul " Cine ține mingea mai mult" este foarte indicat și pentru exersarea ieșirii la intercepție. Capitolul III. Portarul III.1. Tehnica portarului În cadrul procesului instructiv-educativ se vor urmări (I. Bota, B. Macovei, 1983): * Învățarea poziției fundamentale În centrul porții (accent pe Însușirea corectă a acesteia, poziția picioarelor, brațelor și a trunchiului); * Învățarea deplasării În poartă, În funcție de locul unde se află mingea, menținând poziția fundamentală; * Învățarea prinderii și pasării mingii de pe
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
interpretarea și aplicarea unitară a aceluiași stil de joc și a aceleiași concepții de pregătire - generalizate la un număr foarte mare de echipe de pe un teritoriu, ca rezultat al experienței și al tradițiilor sportive. Sistematizarea tacticii D. Evuleț-Colibaba și I. Bota (1998) consideră că cel mai important criteriu de sistematizare a tacticii de joc este cel care-i desemnează structura și funcționalitatea În joc, pregătind-o pentru a fi preluată de procesul de instruire; În acest sens elementele importante sunt: compartimentele
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
CID, Bacău Albu, C. (1977). Educația fizică la clasele V - VIII, Editura SportTurism, București Badiu, T., Mereuță, C. (1998). Teoria și metodica educației fizice și sportului, Galați Bíró, F., Roman, C., Dragoș, P. (2002). Handbal - inițiere, Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
SportTurism, București Badiu, T., Mereuță, C. (1998). Teoria și metodica educației fizice și sportului, Galați Bíró, F., Roman, C., Dragoș, P. (2002). Handbal - inițiere, Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500 de exerciții pentru Învățarea jocului, Editura Sport - Turism, București Cârstea, Gh. (1999
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Badiu, T., Mereuță, C. (1998). Teoria și metodica educației fizice și sportului, Galați Bíró, F., Roman, C., Dragoș, P. (2002). Handbal - inițiere, Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500 de exerciții pentru Învățarea jocului, Editura Sport - Turism, București Cârstea, Gh. (1999). Educația fizică
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
educației fizice și sportului, Galați Bíró, F., Roman, C., Dragoș, P. (2002). Handbal - inițiere, Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500 de exerciții pentru Învățarea jocului, Editura Sport - Turism, București Cârstea, Gh. (1999). Educația fizică - fundamente teoretice și metodice, Casa de editură Petru
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Handbal - inițiere, Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500 de exerciții pentru Învățarea jocului, Editura Sport - Turism, București Cârstea, Gh. (1999). Educația fizică - fundamente teoretice și metodice, Casa de editură Petru Maior, București Cercel,P. (1975). Calitățile motrice În handbal, Editura Sport-Turism, București
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
Editura Universității din Oradea Bota, I. (1984). Handbal - modele de joc și pregătire, Editura SportTurism, București Bota, M., Bota, I. (1987). Handbal, Editura Sport - Turism, București Bota, I., Macovei, B. (1983). Handbal - antrenamentul portarului, Editura Sport - Turism, București Bota, M., Bota, I. (1990). Handbal - 500 de exerciții pentru Învățarea jocului, Editura Sport - Turism, București Cârstea, Gh. (1999). Educația fizică - fundamente teoretice și metodice, Casa de editură Petru Maior, București Cercel,P. (1975). Calitățile motrice În handbal, Editura Sport-Turism, București Cercel, P.
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]
-
I. Cuza” Iași Chirilă, M., Pavelescu, D., Rusu, D., Rancea, A., Popovici, I., Abalașei, B., Rusu, O., Știrbu, C. (2003). Compendiu de regulamente la jocurile sportive adaptate condițiilor din școlile din România (gimnaziu), Editura Fundației „Altius Academy”, Iași Colibaba-Evuleț D., Bota I. (1998). Jocuri sportive. Teorie și metodică, Editura Aldin, București Csüdor, G. (1986). Handbal - instruirea echipelor școlare, Editura Sport-Turism, București Csüdor, M., Csüdor, G. (1989). Handbal - combinații tactice, Editura Sport-Turism, București Curelli, J.J., Landuré, P. (1996). Le Handball - Les Règles
Handbalul în şcoală by Ileana Popovici () [Corola-publishinghouse/Science/1151_a_1942]