888 matches
-
Kogălniceanu" Constanța; - Aeroportul Internațional "Traian Vuia" Timișoara; - Ecluza Cernavodă; - Ecluza Năvodari; - Podul rutier Giurgeni - Vadu Oii. 4. Alte obiective - Societatea comercială "Turbomecanica" - S.A. București IV. OBIECTIVE DE IMPORTANȚĂ DEOSEBITĂ PENTRU ȘTIINȚĂ, CULTURĂ ȘI ARTĂ 1. Ministerul Culturii și Cultelor - Ansamblul Brâncovenesc de la Mogoșoaia - Muzeul Național al Satului, "Dimitrie Gusti" - Academia Română și Biblioteca Academiei Române 2. Alte obiective - Sediul Societății Comerciale "Institutul de Studii și Proiectări Energetice" - S.A. București - Cimitirul Eroilor Tineri V. OBIECTIVE DIN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR - 11 sucursale județene ale Băncii Naționale a României VI
HOTĂRÂRE nr. 1.486 din 24 noiembrie 2005 (*actualizată*) privind asigurarea pazei şi protecţiei obiectivelor, bunurilor şi valorilor cu efective de jandarmi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261926_a_263255]
-
60. Spitalul Orășenesc Moreni; 61. Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie "V. Babeș" Craiova; 62. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna; 63. Spitalul Municipal Calafat; 64. Spitalul Municipal Băilești; 65. Spitalul Filișanilor Filiași; 66. Spitalul Orășenesc Segarcea; 67. Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dăbuleni; 68. Spitalul de Pneumoftiziologie Galați; 69. Spitalul de Pneumoftiziologie Izvoru; 70. Spitalul Județean de Urgență Giurgiu; 71. Spitalul Orășenesc Bolintin Vale; 72. Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu; 73. Spitalul de Pneumoftiziologie "T. Vladimirescu" Runcu; 74. Spitalul Orășenesc de
NORME TEHNICE din 31 martie 2015 (*actualizate*) de realizare a programelor naţionale de sănătate publică pentru anii 2015 şi 2016**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278145_a_279474]
-
Victor Babeș" Craiova Consiliul Local Craiova 150. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Consiliul Local Craiova 151. Spitalul Municipal Băilești Consiliul Local Băilești 152. Spitalul Municipal Calafat Consiliul Local Calafat 153. Spitalul Orășenesc Segarcea Consiliul Local Segarcea 154. Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dăbuleni Consiliul Județean Dolj 155. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna Consiliul Județean Dolj 156. Spitalul Orășenesc Filiași Consiliul Local Filiași Județul Galați (9 unități sanitare) 157. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Consiliul Județean Galați 158. Spitalul Clinic de
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Victor Babeș" Craiova Consiliul Local Craiova 150. Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie Craiova Consiliul Local Craiova 151. Spitalul Municipal Băilești Consiliul Local Băilești 152. Spitalul Municipal Calafat Consiliul Local Calafat 153. Spitalul Orășenesc Segarcea Consiliul Local Segarcea 154. Spitalul Orășenesc "Așezămintele Brâncovenești" Dăbuleni Consiliul Județean Dolj 155. Spitalul de Pneumoftiziologie Leamna Consiliul Județean Dolj 156. Spitalul Orășenesc Filiași Consiliul Local Filiași Județul Galați (9 unități sanitare) 157. Spitalul Clinic Județean de Urgență "Sf. Apostol Andrei" Consiliul Județean Galați 158. Spitalul Clinic de
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
rotundă, interiorul Casei Sfatului), la baroc (casele secolului XVIII, în special fațada Casei Sfatului și stucaturile locuințelor din Șchei; Biserica romano-catolică Sf. Petru), rococo vienez, neo-renaștere, neo-baroc (secolul XIX; toate palatele din Brașov sunt construite în acest stil), Art Nouveau, brâncovenesc (Biblioteca Județeană, casele din Șchei care au aparținut familiilor domnitoare din Țara Românească) și modern (construcțiile de după 1980). În acest oraș a fost confecționată și instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinității poporului român. În ultima vreme
Brașov () [Corola-website/Science/296936_a_298265]
-
mică parte a supraviețuit. Școala primară a urmat-o la Bacău iar liceul (Sfântul Sava) și facultatea (Medicină) la București. Devine doctor în medicină și chirurgie în anul 1905. Activitatea și-o desfășoară la Sanatoriul Olchovschi, Spitalul Eforiei și Spitalul Brâncovenesc, iar după anul 1912 ajunge la Spitalul din Călărași unde va rămâne până la pensionare (1939). La Spitalul din Călărași ocupă funcțiile de director onorific (1933 - 1937) și apoi de director (1937 - 1939). Medic apreciat pentru domeniul medical, a fost și
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Reghin, unde se retrăsese din motive de sănătate. Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localități. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni (cunoscut și ca "Felfălău", "Felfalu", "Pränzdorf" sau "Oberdorf"), localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncovenești (cunoscută și ca "Ieciu", "Wetsch" sau "Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12km de Reghin. De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută și ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Construit la 1830, găzduiește Colegiul Național Costache Negri (Liceul Pedagogic), edificiu impunător aflat pe Bulevardul Brăilei, lângă Poliția Județeană. Situată pe Strada
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
ortodoxă din lume din afara Rusiei. Luând în considerare Rusia și Georgia, Catedrala din Timișoara ocupă locul opt în lume. În perioada interbelică se construiesc și noi cartiere de vile în jurul centrului, unde se resimte influența stilului modern interbelic, a stilului brâncovenesc sau chiar francez. Aleea personalităților este alcătuită din 24 de busturi de bronz: de la Carol Robert de Anjou, care și-a stabilit capitala la Timișoara, la comandanți de oști, primari, precum și medici, ingineri, scriitori, muzicieni și artiști, care au contribuit
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
în care ferestrele sunt așezate astfel încât să descrie forma crucii. Tamburările pe care se sprijină cupola centrală și cele patru cupole ale turnurilor sunt străbătute de ferestre semicirculare cu arcul susținut de coloane mici și robuste, având sorgintea în stilul brâncovenesc. Comunitatea ortodoxă, având cel mai mulți credincioși, deține un șir de biserici în aproape toate cartierele din oraș, între care se numără și Bisericile Bob și Buna Vestire. Amândouă lăcașurile de cult au fost date în folosința Bisericii Ortodoxe Române
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Doicești este o comună în județul Dâmbovița, Muntenia, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. În Parcul Mateiaș se află ruinele curții brâncovenești. În imediata apropiere se află și Biserica Nașterea Maicii Domnului din Doicești ctitorită în 1706 de voievodul Țării Românești Constantin Brâncoveanu. Comuna se află în zona de deal din cursul mijlociu al râului Ialomița, aflată la 8 km nord de
Doicești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301167_a_302496]
-
populație de 2482 locuitori. Aici funcționau două biserici, o moară cu aburi și o școală mixtă. Potlogi Urbani era o comună urbană (oraș) în decădere, având doar 309 locuitori și 3 străzi, ea fiind locul unde se aflau ruinele palatului brâncovenesc. Comuna Românești avea în compunere doar satul de reședință cu 1500 de locuitori, o școală și o biserică. Comuna Văcăreștii de Răstoacă avea în satele Pitaru, Strâmbeanu și Moara Crovului, 800 de locuitori, două biserici, o școală și o moară
Comuna Potlogi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301185_a_302514]
-
este considerat un erou, un mare poet și o victimă a regimului de atunci. Albert Wass făcea parte din cercul literar Helikon fondat la inițiativa contelui János Kemény în 1926 care a invitat în mod regulat în castelul său din Brâncovenești 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România. La reuniuni au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa și mulți alții. Poezii
Albert Wass () [Corola-website/Science/300035_a_301364]
-
semicilindrică la interior și poligonală la exterior. Cornișa bisericii și a clopotniței este alcătuită din trei șiruri de cărămidă dispusă pe colț. La exterior monumentul este înconjurat de un brâu median. Pictura murală a acestei biserici cu caracteristici artistice post brâncovenești, datează din anul 1724. Sub acest strat de pictură, mai apare o decorație pe suport de var, imitând cărămida.
Geoagiu de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300243_a_301572]
-
despre locuirea teritoriului satului. Se presupune că în epoca romană Unirea a fost o așezare importantă, căci aici se încrucișau drumurile romane care veneau de la Apullum (Alba Iulia) spre Potaissa] (Turda) cu cel care urca pe Mureș către cetatea de la Brâncovenești. La 1219 apar deja menționate Vințul (Unirea de azi), Ciugudu de Jos, Dumbrava și Măhăceni. Numele acestor sate nu apar dintr-o dată, ele suferind modificări multiple. Astfel, în 1219 apare denumirea "villa Wynchy", în 1221 "Oronos Winch". În 1291 regele
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
cu scene din Vechiul și Noul Testament. Pe exterior, de jur-împrejur, sub streșinile acoperișului, sunt pictați profeții din Vechiul Testament și apostolii din Noul Testament( Proorocii Daniel Samuel, Isaia, Anania, Apostolii Pavel Ion, Andrei, Iacob și Arhanghelul Mihai).De la intrare te frapează pridvorul brâncovenesc deschis cu 6 stâlpi și 5 arce, care susțin 2 calote sferice. Într-o scenă pictată aici, Eva este înfățișata că o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
Brâncovenești (mai demult "Ieciu, Delavrancea", în , în ) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
România. Localitatea este situată pe malul râului Mureș, pe drumul național DN15 Târgu-Mureș - Reghin - Toplița. Satul Ieciu este atestat documentar în anul 1228. În urma apariției legii nr.59 din 1974 privind sistematizarea teritoriului, numele satului Ieciu a fost schimbat în Brâncovenești. Pe teritoriul satului există izvoare de apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
apă sărată. Castelul este deschis pentru public din anul 2014 30 septembrie, de cand sa dat inapoi pentru Familia Kemény Deshcis zilnic intre orele 10-18 in afara de luni! Persoana de contact este Nagy Kemény Géza Telefon: 0741225141 Fortificația romană din Brâncovenești a fost construită pe o terasă înaltă deasupra râului Mureș, în apropierea castelului actual. Lângă acest castru ("castrum romanum") era o localitate romană unde trăia populația care a făcut parte din deservirea armatei. Potrivit cercetărilor recente fortificația a fost de
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
același nume ca și strămoșul său János Kemény, în 1926 a invitat în castelul său 28 dintre cele mai proeminente personaje literare maghiare din România, dar care au decis să nu participe și au acceptat soarta minoritară. La castelul de la Brâncovenești a fost fondată asociația culturală Helikon, la reuniunile căreia au participat Áprily Lajos, Berde Mária, Jenő Dsida, Jékely Zoltán, Károly Kós, Aladár Kuncz, József Nyírő , Sándor Reményik, Szemlér Ferenc, Tamási Áron, László Tompa, Albert Wass și mulți alții. Castelul are
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
în memoria lui Aladár Kuncz, de arhitectul și scriitorul Károly Kós, membru și el al Cercului Helikon. În jurul mesei din grădină erau ținute în fiecare vară evenimentule cercului Helikon. Se poate citi următorul: ""...masa de piatră de la castelul Kemeny din Brâncovenești, unde se întâlneau între cele două războaie cei de la Revista Erdelyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi și origini culturale diferite."" O parte din cenușa scriitorului maghiar din Transilvania, care a trăit ultima parte a vieții în
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
cei de la Revista Erdelyi Helikon, tocmai propagând ideea unei literaturi ardelene de limbi și origini culturale diferite."" O parte din cenușa scriitorului maghiar din Transilvania, care a trăit ultima parte a vieții în emigrație în Statele Unite, au fost aduse la Brâncovenești și așezate cu acordul familiei Kemény în parcul castelului aproape de Masa Helikon într-o piatră imensă cu inscripția "A kő marad!" (în ). Biserica reformată actuală se datează din 1727. Moara, retrocedată familiei Kemény, este una din cele puține din zonă
Brâncovenești, Mureș () [Corola-website/Science/300572_a_301901]
-
paviment în formă de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba de o ulița îngustă formată pe vremea castrului român de la Brâncovenești,unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de factură română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului derivă de la drumul român" ,însă în denumirea lui slavă. Deci fiind aici un turn de pază avansată a castrului de la Brâncovenești,e aproape sigur că în jurul lui,a luat ființă satul sau așezarea umană compactă,care avea încredere și siguranța în turnul de pază,iar locuitorii liniștiți își puteau vedea de îndeletnicirea lor care a fost păstoritul sau agricultură,făcută în
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
intre în contact cu cei sănătoși. O parte din locuitorii satului se refugiază într-o pădure din apropiere, pădurea Rogina, până la dispariția epidemiei. Locuitorii satului Maiorești, iobagi, ca și ceilalți locuitori ai satelor învecinate se aflau sub stăpânirea baronilor de la Brâncovenești. Datorită muncilor grele la care erau supuși, precum și dărilor împovărătoare, mulți din locuitorii satului s-au refugiat în Moldova. Mai tarziu, în 1848, oamenii boronului l-au obligat și pe preotul satului, N. Handrea să ia calea Moldovei. Datorită aceluiași
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]