885 matches
-
și pictat, doi ani mai târziu, de Iosif și Ion, schitul Sfântul Ștefan, fiul Voievodului (a fost ridicat în anul 1703 și i-a avut ca zugravi pe Ionache, Istrate și Hranite) și schitul Sfântul Ioan. Purtătoare exemplară a stilului brâncovenesc, Mănăstirea Hurezi „exprimă tocmai tendința spre clasicism, nevoia de echilibru și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și coerență, poate tocmai din pricină că, monument domnesc, [ea] dă glas pe plan artistic nevoii de unitate și omogenitate a culturii naționale” 11. Barocul european, vădit în înclinația sa către un decorativism frenetic și somptuos, deslușit ici și colo în stilul brâncovenesc (ușor eclectic aici, în interpretarea zugravilor de la Hurezi), apare modificat în această alcătuire periferică, coabitând „cu sugestii ale picturii post bizantine de ambianță cretană”12 (de unde era Constantinos) și acceptând ideea de ordine (precumpănitor autohtonă) care în mod obișnuit îi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
adus unele îmbunătățiri bisericii de la Curtea Veche, înălțată de Mircea Ciobanul [mormântul lui se află, desigur, în partea dreaptă a pronaosului], „omițându-l”, însă, măcar pe Constantin Brâncoveanu, deși „bogatul portal vestic [pe care îl adaugă] [este] decorat în barocului brâncovenesc” 47 - din temelia ei iaste zidită de bătrânul Mircea Vodă și în urmă de fiiu-său Pătrașcu vodă cu frații săi, Radul și Mircea cel Tânăr, o au înfrumusețat și au zugrăvit. Iară când au fost acum în zilele bl(a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fi de folos multora: „făcând-o ca în veci bună pomenire stremoșilor, moșilor și părinților lor să râmâe și al lor nemortŭ nume...”. Unii dintre ei (cu o presiune importantă în compunerea inscripției din 1696; datarea este ca la ctitoriile brâncovenești și în cronica lui Radu Coreceanu: „isprăvind-o la al optulea anŭ alŭ domniii lor...”) sunt prezenți și în tablourile voative: „Bunul și creștinul Ioan Costandin Băsărabŭ voevod i g(o)sp(o)žda ego Mariia; Ioanŭ Antonie voevod; jupan
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
III-lea, Petru Șchiopul (care era nepot de frate al Ruxandrei, fiind fiu al lui Mircea pretendentul) devine și nepot prin alianță al lui Bogdan al III-lea. Despre însoțirile între rude (e drept, de grade îndepărtate) produse de căsătoriile brâncovenești - pilde ale dificultăților de care se loveau „grupurile de schimb”, vezi Ștefan S. Gorovei-Mihai Sorin Rădulescu, Constantin Basarab Brâncoveanu. Strămoșii, înrudirile și calea spre tron, extras din „ Anuarul Institutului de Istorie «A. D. Xenopolț”, XXVII, 1990, p. 232-234. 233. Pericolele „amestecului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
au făcut gătire de nunta fii-sa Stancăi, care au dat-o după Radul beizadea, fecior lui Ilieaș vodă, carele mai nainte au fost domn la Moldova, fiind neam bătrân de domn, carele să trăgea din Pătru vodă Rareș” - Anonimul Brâncovenesc), având fie relații însemnate la împărăție („Și fiind dragomanul [Alexandru Scherletoglu] rudă Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trăgea din Pătru vodă Rareș” - Anonimul Brâncovenesc), având fie relații însemnate la împărăție („Și fiind dragomanul [Alexandru Scherletoglu] rudă Radului beizadea, însă prea de aproape și viind, cu mare dragoste și cu mare cinste l-au priimit Costandin vodă...” - Anonimul Brâncovenesc), fie putința (valorificabilă imediat) de a fi propulsați în fruntea ierarhiei („[...] și au mers la caimacanul, prietenul lui Vergo [un grec folosit de Constantin Brâncoveanu pentru diverse misiuni la Istanbul] și dându-i în știre, dând și rugăciunea domnului în
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
trimis turc, agă, de au luat pă fecioru lu Cantemir vodă, pă Dumitrașco, de-l duseră la Poartă, unde era și frate-său Antiohie beizadea și au îmbrăcat pii fecioru Ducăi vodă cu caftan, dându-i domniea la Moldova” - Anonimul Brâncovenesc) sau descendenți ai unor înalți și influenți funcționari de la Poarta turcească („Atuncea dar, pre câșlegi, având Măriia sa și nuntă a face a fiicăi Mării sale, doamnei Ilinca cu Scarlatache, cuconul lui Alexandru dragomanul cel mare împărătesc, cinstit-au întâi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
constatăm existența unor deosebiri în relatarea faptelor. Aș începe cu acea „Cuvântare adresată - de Voievod - fiilor săi înainte de moarte” (secvență pe care C. Giurescu o identifică drept adaos original în feluritele texte în care apare). Este limpede că aceste discursuri brâncovenești - cuvântarea evocată și cea adresată boierilor și lui Ștefan Cantacuzino înaintea plecării spre Istanbul - se aflau în circulație, într-o formă deja constituită. Altfel nu s-ar putea explica similitudinile evidente dintre versiunea prezentă atât în Istoria Bălăcenească (redactată după
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nepoți), responsabilitățile ei sporiseră enorm. Contextul politic, complet nefavorabil (înfrângeri în serie), i-a obligat pe turci să pună capăt prizonieratului urmașilor lui Constantin Brâncoveanu. Istoricii vorbesc și despre amestecul Mavrocordaților (Nicolae și Ioan erau frații lui Scarlat, fostul ginere brâncovenesc), astfel că, în luna mai 1717 (circulă mai multe date „ale sosirii”), Doamna Marica Brâncoveanu se găsea în capitala țării Românești („la pământul nostru în țară”, „mântuită” - va scrie ea într-un act peste doar o lună, act publicat de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sale foarte repede, „în câteva luni”, un palat, care, deși „mic” - pentru el Vodă luase un colț din grădina ce cobora din fața palatului mare spre Dâmbovița - era, cu cele opt camere ale sale, „frumos” și în armonie cu celelalte construcții brâncovenești ale Curții) cronicarul Radu Popescu îi face loc în rândul obedienților: „[...] și mai vârtos că era ghenecolatri, asculta întru céle mai multe pă doamna sa, cât să deschiseră poarta mare despre doamnă-să, ci care mergea despre poarta aceia să folosiia
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau - spun călătorii străini - și „grădinile frumoase” ale lui Vasile Lupu, cu deosebire grădina interioară, „grădina între ziduri” (unde-și petrecea, poate, clipele de răgaz și Ecaterina Doamna) care se conforma modei italienești. Anton Maria del Chiaro vedea la palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia o grădină „pătrată, în stil italian” și tot după un model familiar lui i se înfățișa și grădina - desenată, se zice, de un arhitect străin, numit Pecena Levin, și îngrijită de specialiști italieni - a palatului domnesc de la București
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
educației fiilor - completarea instrucției lui Radu Popescu. Din pribegie se va întoarce un Radu Popescu cultivat, cu lecturi temeinice de istorie și geografie, știutor al câtorva limbi străine - latina, greaca, turca (că „era învățat în limba latinească”, ne asigura Anonimul Brâncovenesc, că știa bine turcește și îi frecventase pe geografii turci și arabi ne arată limpede textul cronicii sale). Brâncoveanu - deși îi cunoștea capacitatea, căci îl trimite cu o solie importantă în Transilvania, la generalul Heissler, în 1689 - îl va privi
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ochi veghetor) pălea, firește, în fața violenței sexuale practicate în vremea „răzmerițelor”, adică în timpul campaniilor militare. Văduvele se numărau atunci printre victimele din prima linie ale violenței sexuale. Turcii erau primii între excesivi și autorii de letopisețe le consemnează faptele. Anonimul Brâncovenesc îi urmărește pe „nemții” care prădau în Ardeal, constatând că luau „muierile de să culca cu dânsele”. De la Miron Costin aflăm că ucrainenii comandați de Timuș Hmelnițki, năvălind în Mănăstirea Dragomirna, s-au dedat la jafuri „[...] rușinând căzacii femei și
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu le ardeau în foc pe vrăjitoare, dar și dincoace de Carpați manipulatoarelor de farmece li se putea întâmpla moarte. Astfel, au fost spânzurate - spune Anonimul Brâncovenesc - din porunca lui Ștefan Cantacuzino două călugărițe de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
l-au prins; dar le-au scăpat și au fugit în țara Ungurească. Ci așa să auzea că va să-i omoare, dar Dabijoae, soacra Ducăi vodă și doamnă-sa au stătut tare pentru dânșăi și i-au slobozit”- Anonimul Brâncovenesc. Relația era de notorietate (măcar aulică) și istoricii de mai târziu o vor blama pe Doamnă, căci „această faptă la Valahia nu puțină necinste este” (Mihai Cantacuzino, Ghenealoghia Cantacuzinilor, ed. N. Iorga, București, 1902, p. 252). 407. Vezi Nicolae Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ed. cit., p. 269. 538. în antologia citată supra, p. 768. 539. Antologia citată, p. 503 540. Grigore Ureche, Letopisețul țării Moldovei până la Aron Vodă, (1359-1595), ediție de Const. Giurescu, București, Socec, 1916, p. 215. 541. Vezi Ștefan Ionescu, Epoca brâncovenească. Dimensiuni politice. Finalitate culturală, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981, pp. 129 și urm.; Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, pp. 166-170. 542. în Călători străini..., vol. III, pp. 127-128. 543. Deși Anton Maria del Chiaro găsea de cuviință să-i
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să ne apucăm să muncim temeinic încă de aici și de acum, asigurîndu-ne astfel un viitor. Căci prea mult am trăit, într-o dezordine redutabilă, la marginea istoriei, la periferia Cosmosului. Avem nevoie de mai multă demnit ate și onoare brîncovenească. Avem nevoie să stăm mai drepți atît în Biserică, cît și în fața dușmanului, sau a șefului. Să prezentăm faptele noastre, fără prea multe plecăciuni și obediențe inutile. Pe Dumnezeu nu-l putem linguși. Nu putem fura și mîntuirea. 3.16
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
și de pace. Domnitorul a inițiat o amplă activitate de construcții religioase și laice, Îmbinând armonios În arhitectură, pictură murala și sculptură tradiția autohtonă, stilul neo- bizantin și ideile novatoare ale renascentismului italian Într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc. Constantin Brâncoveanu și-a asumat rolul de protector al tiparului și școlilor din Țară Românească, dar și din Transilvania, numele sau fiind Întâlnit Între cele ale donatorilor de la școala românească din Șcheii Brașovului. S-a Înconjurat de personalități de cultură
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Geta Marcu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92313]
-
deși încă rudimentară: poporul român cată să se facă națiune. În acest sens este de semnalat că deși autorul este la curent cu tot ce se întâmplă mai însemnat pentru țară pe plan internațional, nimic din aspectul cosmopolit al curții brâncovenești nu transpare în cronică. Avem de-a face cu glasul unui "conservator" și "neaoșist" care încă nu și-a ideologizat mesajul. Cu același profil politic apare și cel aproape idolatrizat de autor - domnitorul Constantin Brâncoveanu. Evident, Principatele se aflau "pe
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
poată înțelege de ce atât de nevinovate cuvinte au putut părea cenzurii comuniste subversive și cititorului român incendiare. Unele cuvinte erau explicate prin mici povestiri ale unor întâmplări reale sau doar circulând în folclorul bucureștean (cuvântul pisici pus în legătură cu demolarea Spitalului Brâncovenesc, Cântarea României cu o adevărată definire a fenomenului), altele erau descrierea unor cutume ținând de istoria comunismului (întâmplări la aeroport, stegulețe, portrete cunoscute, lupta popoarelor pentru pace) sau a vieții cotidiene în comunism (cozi la făină, mașini cu butelii, țigănci
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
Crișan Andreescu Câteva mii de credincioși s-au îmbulzit, luni, la procesiunea de la Potlogi, unde moaștele lui Constantin Brâncoveanu au fost aduse de la Biserica Sfântului Gheorghe cel Nou la resfințirea bisericii din vecinătatea Palatului Brâncovenesc din localitate. Credincioșii din Dâmbovița au fost duși cu autocarele la procesiunea de la Potlogi, ca urmare a unui ordin dat de Arhiepiscopia din Târgoviște. Preoții de la Protoieria Titu au fost obligați prin SMS să aducă cât mai mulți enoriași; Aveți
Pelerinaj la Potlogi. Preoții, obligați să se prezinte cu liste la procesiune by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24752_a_26077]
-
185 1.832 5. C.S.V. Bălăușeri Bălăușeri, Str. 36.886 255 2.902 Principala nr. 10 6. C.S.V. Bichis Bichis, Str. 36.889 217 1.283 Principala nr. 132 7. C.S.V. Bogată Bogată 36.888 356 8.589 8. C.S.V. Brâncovenești, Str. 36.891; 171 1.627 Brâncovenești Gării nr. 55 36.892 9. C.S.V. Chetani Chetani, Str. 36.897 403 1.066 Principala nr. 135 10. C.S.V. Chiheru Chiheru de Jos 36.895 97 1.170 de Jos 11. C.S.V.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
Str. 36.886 255 2.902 Principala nr. 10 6. C.S.V. Bichis Bichis, Str. 36.889 217 1.283 Principala nr. 132 7. C.S.V. Bogată Bogată 36.888 356 8.589 8. C.S.V. Brâncovenești, Str. 36.891; 171 1.627 Brâncovenești Gării nr. 55 36.892 9. C.S.V. Chetani Chetani, Str. 36.897 403 1.066 Principala nr. 135 10. C.S.V. Chiheru Chiheru de Jos 36.895 97 1.170 de Jos 11. C.S.V. Coroisanmartin, Str. 36.896 140 1.160
EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
fost primul director de scenă al teatrului. Cînd ați avut și dumneavoastră de-a face cu regimul comunist, în mod direct și brutal? Am fost scoasă din teatru în 1959. Fratele meu, doctorul G. Plăcinteanu, medic primar ortoped la Spitalul Brâncovenesc, fusese arestat pe 13 august 1959, exact în ziua cînd făcuse una dintre cele mai importante operații pe coloana vertebrală care se efectuase la noi în țară și, se pare, care era unicat și în Europa. Pe 15 august m-
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]