3,109 matches
-
trase un buștean ce zăcea aruncat pe mal, se sui pe el și, vâslind cu o creangă, porni către casa de piatră. Minunat de istețimea fetei care ocolea astfel vraja aruncată în apa lacului, regele își căută și el un buștean cu care se apropie de casă de pe celălalt mal al lacului. O pisică neagră îl întâmpină înainte să atingă treptele care coborau în apă. O alungă și se ridică pe pasarela care înconjura casa în spirală. O bufniță cu ochi
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
se ațintiră pe bietul rege. - Of, nu avem timp de povești! Aprindeți luminile și căutați prin toate camerele. În timp ce toate cele trei vrăjitoare porniră ca nălucile să întoarcă casa pe dos, Regele Pădurilor ieși pe treptele de piatră în căutarea bușteanului cu care o văzuse pe fată plutind pe lac. Îl găsi în apropierea treptelor, priponit cu o funie de unul dintre stâlpii de piatră. El avea să aștepte acolo, pentru că alt mod de a pleca din casă fata misterioasă nu
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
Sub ochii lor, bătrâna începu să tremure ușor, brațele și picioarele i se scurtară, părul încâlcit i se ridică ca o pălărie uriașă deasupra capului și, încet-încet, vrăjitoarea se transformă într-o ciupercă, iar mătura ei deveni pe loc un buștean acoperit de mușchi. Misterioasa fată căzu la pământ plângând. Regele Pădurilor se apropie de ea ușor ca să nu o sperie. - Nu mai plânge, frumoasa mea! Fata vânătorului sări în picioare speriată. Recunoscându-l pe Regele Pădurilor porni să plângă și
LACUL VRĂJIT de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368730_a_370059]
-
în urmă despre denumirea de „Valea Jepilor” și cum de purta acest nume. Știa, pentru că vorbise cu mai mulți bătrâni despre felul cum erau denumite văile de moșii care au trăit odinioară pe aceste locuri,cei care făceau comerț cu bușteni, cu produse din lemn, în jurul anilor 1800. Spuneau că plecând de la Sinaia spre Predeal, la intrarea în Poiana Țapului, prima era „Valea Babii”, apoi „Valea Seacă” urmând „Valea Iepii”, Valea Albă” , „Valea Cerbului” și pe partea dreaptă spre Azuga, „Valea
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
așeză comod lăsându-se pradă odihnei. Închise ochii. Mii de steluțe apăreau de câte ori clipea, iar răsuflarea devenise mai greoaie . Cum a ajuns acolo în poienița pe care o știa din copilărie, situată pe drumul ce cobora din Valea Albă spre Bușteni? Gândurile se învălmășau în aducerea aminte... Mergea pe potecă și senzația că avea dreptate în disputa cu adversarii, nu-i dădea liniște. Oare la începuturile turismului în Bucegi, prin societățile de origine germană, prin grafia în care litera „I” românesc
O ÎNTÂMPLARE ... de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369100_a_370429]
-
de transpirație rece. - Zic, că ... minți! Scri'toru' e om cu cruce întreagă și nu o femeiușcă fără vlagă! Că și la noi, la chiristigii era unu', bun scriitor. Îi zicea, cum îi zicea ... Florică, așa, bre! Florică! El scria buștenii-n registru, îi socotea în cubici. Niciodat' nu a greșit. Bărbații e deștepți, bre! Pă mine degeaba mă pui să socotesc cât face o țigară cu un băț de chibrit ... Tu, fato, bre, ești d'a noastră; hartistă maaaree ... mare
FRAGMENT DE ROMAN, FEMEIE IN FATA LUI DUMNEZEU de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370866_a_372195]
-
exploatarea rezervelor de minerale si gaze ale țării prin metode agresive pentru mediu. 5. Mai solicităm, în baza drepturilor cetățenești prevăzute și garantate prin Constituție, să se interzică tăierea ilegală și irațională a pădurilor, exportul lemnului neprelucrat, sub formă de bușteni sau cherestea, din avuția Țării. Este necesară obligarea tuturor agenților economici care taie arbori să împădurească o suprafață dublă din același sortiment de arbori. 6. Introducerea în programa școlară, alături de studierea Holocaustului, și studierea persecuțiilor economice, sociale sau politice la
COMUNICAT DE PRESĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370991_a_372320]
-
al poeziei și zborul ei de taină e lumină. Aceasta a fost senzația pe care mi-a dat-o lectura unor poezii venite din toate zările patriei spre un loc ce te atrage prin lumină: Casa memorială Cezar Petrescu din Bușteni. Acolo s-au întâlnit copiii din țară prin scrierile lor iar cei binecuvântați să le citim am fost noi, un mănunchi de scriitori chemați anume la Festivalul Național de Literatură pentru Copii și Tineret „Cezar Petrescu” organizat în a V-
EVALUĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371005_a_372334]
-
concurs e un mare eveniment pentru oricine participă: profesori, elevi, scriitori, toți emoționați deopotrivă. Au venit la concurs lucrări în proză sau în versuri din Timișoara, Galați, Jidvei, Ploiești, Comarnic, Sinaia, Vatra Dornei, Dorohoi, Azuga, Rm. Vâlcea, Vrancea și bineînțeles Bușteni, (iar lista ar putea să continue), cu teme libere sau date de profesor la clasă ori la cenaclu, toate încercându-le imaginația, chiar dacă tema se repeta. Așa am remarcat leit-motivul „nasturele”. Astfel, Răzvan Oprea ia nota maximă a juriului pentru
EVALUĂRI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371005_a_372334]
-
ai adus! Ca să mănânci ceva,trebuie întâi ca să produci . Asta e regula! A trecut cu greu și ziua asta, dar a trecut până la urmă. Și era totuși bine că seara primeam plata pentru orele muncite. În seara aia am adormit buștean. A doua zi iar de la capăt. Însă de data asta acum aveam și eu ceva mâncare cumpărată cu banii munciți de mine. Și iar roabă,bolovani,încarcă,descarcă,transpiră ,înjură și îndură.... Numai că la un moment dat când am
NEGRUL STRĂLUCITOR AL AURULUI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369831_a_371160]
-
Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1.Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1.Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1.Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2.Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3.Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4.Emil Druncea (Fetești, Ialomița) - Insula de cuvinte; 5.Gheorghe
– „EXILAT ÎN MINE ÎNSUMI” (ROMAN) DE EMANOIL TOMA (PLOIEŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369937_a_371266]
-
1565 din 14 aprilie 2015. Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat. Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
crengi ce ... Citește mai mult Toate dicționarele consultate compară rom. copac cu alb. kopaç, lăsând să se înțeleagă că este un împrumut de la skipetari (albanez) sau, mai curând, că este moștenit din substrat.Dar în albaneză kopaç înseamnă „ciot, buturuga, buștean, trunchi de arbore“. Cei ce-1 consideră autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
Noaptea următoare am petrecut-o la mine acasă. Mai întâi ne-am plimbat pe malul mării, sub luminile multicolore ale falezei din Saturn și am servit cina într-o grădină-restaurant, amenajată printre copaci, în spatele hotelului Cupidon , cu mese rustice, din bușteni despicați, cu fețe de mese brodate cu motive naționale și servețele din hârtie colorată în roșu-carmin. Ne-am delectat cu melodiile, atât în limba română, cât și din repertoriul internațional ale lui Gil Dobrică , am dansat pe ritmul lor, apoi
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
sau să aducă valută prin export. Exportul banilor ca atare sau al materiilor prime cum ar fi lemnul, produsele petroliere, chiar și sarea. Nimeni pe lume în secolul nostru nu mai vinde pădurile seculare pe picior sau sub formă de bușteni cu excepția țării noastre. Si aceasta deoarece politicienii, în goana lor după venit imediat, nu au decât 4 ani pentru îmbogățire. Banii astfel realizați unt negrii și trebuie spălați. Sunt astfel ascunși printre buștenii furați și pleacă odată cu ei în paradisurile
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
seculare pe picior sau sub formă de bușteni cu excepția țării noastre. Si aceasta deoarece politicienii, în goana lor după venit imediat, nu au decât 4 ani pentru îmbogățire. Banii astfel realizați unt negrii și trebuie spălați. Sunt astfel ascunși printre buștenii furați și pleacă odată cu ei în paradisurile fiscale unde pot fi tezaurizați neimpozabil. Ce fac bogătașii noștri de carton cu acești bani obținuți ilegal?. Chefuri, lux, iahturi și avioane sau vile în toate colțurile lumii în afara României. Este evident o
BANI MULŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370620_a_371949]
-
întreaga atmosferă. Îmi va fi mie greu... Cum să văd munții aceia frumoși din care s-a hrănit iubirea mea și să nu țip de durere acum? Cum să văd străzile pe care ne-am plimbat la Sinaia și la Bușteni? NU! Asta nu se va întâmpla. Nu voi reuși să suport... Voi căuta să obțin bilete în alte zone muntoase... Mai la nord, mai la vest, mai la apus... Undeva..., pe Valea Oltului, la Herculane ori în Apuseni... Ba nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369568_a_370897]
-
mamă singură, nu am nicio valoare în sine, sunt precum Luna, reflect frumusețea Soarelui! Un astfel de raspuns aduce furtună în capul meu, stârnește un uragan capabil să mature pământul, să smulgă copacii din rădăcini, să învârtă nisipul, să zboare bușteni și frunze și pietre! Din fericire, oamenii din jurul meu, sunt oameni de bine și au liniștit coșmarul în care m-a adus omul ce a jurat în fața părinților mei, a prietenilor mei, la primărie și în biserică că va fi
DEMNITATEA UNEI FEMEI de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369693_a_371022]
-
era pentru pădurarul satului. Acum, după ce căzură zăpezile, oamenii din sat văzură că zăpada s-a mai așezat pe drum și că e rost de adus lemne din pădure. Pădurarul Niculescu știa că țăranii vor pleca prin păduri să taie bușteni de fag, pentru foc. Ei, țăranii, știau și ei bine că nu e voie de tăiat lemne din pădure dacă n-au bonuri de tăiere aprobate de la Ocolul Silvic. Dar ei tot mai încearcă, poate le-o merge, poate pădurarul
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
cultural-artistice, programe de educație muzeală, vivariu, închirieri de săli, shop-ul unde se vor vinde cópii după obiecte muzeale etc). De altfel, conform proiectului realizat din 2007, apreciat pozitiv la simpozioanele de muzeologie (Conferința națională dedicată patrimoniului etnologic din România, Bușteni, 2-4 octombrie 2008; Conferința europeană a muzeelor de istoria naturală, Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, București, 9-12 noiembrie 2008), este limpede că am gândit și din perspectivă economică oferta muzeală, pe măsura atractivității lor probate la alte muzee
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
Judecata de Apoi. Tehnica de lucru este tempera cu ou, cu foiță de aur sau de bronz. Rama icoanelor este din lemn de brad, băițuită și ceruită. A participat la numeroase expoziții la Muzeul Satului, Muzeul Cultural Român, Centrul Cultural Bușteni, Institutul Francez, Primăria Capitalei și la toate târgurile și expozițiile de la Muzeul Țăranului Român. Păstrează tradiția picturii pe sticlă, abordează modelele vechi. Vara participă ca profesor instructor la Tabăra de creație „Vara pe uliță” de la Muzeul Satului din București. O
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
Litovoi Ce-și apăra hotarul la vreme de război. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Și Basarab și Mircea cu-ale lor legende vii Rămân peste meleaguri eterne mărturii. Plutașii de pe Lotru duceau bușteni la vale La lacul de plutire Novac le ieșea-n cale. Cu munții și pădurea, cu ape curgătoare Moșnenii brezoieni se află-n sărbătoare! Au avut moșnenii o floare în grădină O societate forestieră numită Carpatină. Se-auzea mocănița, un
DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353553_a_354882]
-
plutea în cameră,se apropie de șemineu și aplecandu-se reuși cu greu să aprindă focul apoi reveni în fotoliu și după ce își înveli picioarele cu o pătură pufoasa,se lasă pe spătarul fotoliului și privi hora focului ce devora buștenii din șemineu. Simțind nevoia unui fum,își lua pipa de pe masa de alături și o umplu cu tutun apoi o aprinse pufăind cu plăcere și privind cu atenție vălătuci de fum și ofta resimțind o profundă stare de singurătate. Din
STAND DE VORBĂ CU TĂCEREA.... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352773_a_354102]
-
mică provincie orientala, îl putem numi Manelemburg, în care se zbenguie politruci mediocri. “ Dr. Elis Râpeanu: „Prin acest festival Liceul „Grigore Tocilescu” transforma un fost târg, azi oraș, în capitala umorului românesc, a epigramei scrise în limba lui Eminescu. Stațiunea Bușteni, cu „Salonul umorului” și Mizilul cu „Romeo și Julieta la Mizil ”, țin sus, la ora actuală, drapelul istețimii prahovene. Mihai Stănescu: „Vă mulțumesc pentru invitație! Mi-a făcut mare plăcere.” Corneliu Leu: "[...]Țin să subliniez că eu mă simt angajat
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
cel mult 2-3 lei bucata. Uneori nu găseam deșeurile căutate și pierdeam vremea prin combinat. Într-o astfel de zi ne-am urcat să ne odihnim într-o cabina de frână a unei platforme de cale ferată îngustă ce aducea buștenii din munți. Între timp platforma a fost cuplată la locomotivă căci se formase garnitura care pleca la munte. Când ne-am dat seama ce se întâmpla, trenul ieșise din combinat și plecase după un nou transport. Am rămas astfel ostaticii
BELDIE; AVENTURI CU LINTE. FABRICA DE TERACOTĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352924_a_354253]