2,036 matches
-
Ciprian Porumbescu (parțial publicată postum, în 1986), tratatul Stilistica românească și cartea de însemnări Drumuri oltene. Un amplu memorial intitulat Viață, rămas neîncheiat, a fost tipărit în 2001 de Liviu Papuc, care a mai reeditat și alte scrieri ale cărturarului bucovinean, precum Hoinar (2001) și Eminescu. Note pentru o monografie (2001). Format în climatul luptei pentru păstrarea identității culturale românești a provinciei ocupate de Imperiul Habsburgic, M. își consacră și el toate puterile acestei sarcini. Ca atare, la început se orientează
MORARIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
douăzeci de ani. Îndemnată de fratele mai mare, Ion Nandriș (ultimul președinte al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina între 1942-1944), își așterne pe hârtie memoriile, care vor apărea postum, cu titlul 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean (1991; Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române). Povestea acestei supraviețuiri, scrisă cu un instinct ce uimește, „nu-i o operă de ficțiune, nu-i nici o carte deocumentară în sensul strict al fenomenului. Este o confesiune care, prin autenticitatea și savoarea limbajului
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
savoarea limbajului, se impune ca un excepțional roman indirect” (Eugen Simion). Valoros document istoric despre calvarul multor români bucovineni în gulagurile staliniste, scrierea este totodată un jurnal literar caligrafiat într-un stil sobru. SCRIERI: 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București, 1991. Repere bibliografice: Șt. Hostiuc, O țărancă din nordul Bucovinei premiată de Academia Română, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Simion, Fragmente, IV, 338-342; Manolescu, Enciclopedia, 518. G.B.
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
un jurnal literar caligrafiat într-un stil sobru. SCRIERI: 20 de ani în Siberia. Destin bucovinean, București, 1991. Repere bibliografice: Șt. Hostiuc, O țărancă din nordul Bucovinei premiată de Academia Română, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Simion, Fragmente, IV, 338-342; Manolescu, Enciclopedia, 518. G.B.
NANDRIS–CUDLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288350_a_289679]
-
Iroaie, Grigore Nandriș, cărturarul rectitudinii, „Revista scriitorilor români”, 1969, 8; Emil Turdeanu, Grigore Nandriș (1895-1968), „Revue des études roumaines”, 1969, 188-190; S.S. [Sanda Stolojan], Umanismul creștin în picturile murale din Europa de Est, „Ethos”, 1982, 454-455; Nicolae Corlăteanu, Nandrișii. Povestea unui neam bucovinean, Chișinău, 1998; Mircea Popa, Grigore Nandriș - memorialist și epistolier, ALA, 2002, 621; Manolescu, Enciclopedia, 517-520. I.O.
NANDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288351_a_289680]
-
Luni, condus de Nicolae Manolescu. Debutează cu poezie în „Amfiteatru” (1978), iar prima carte, Aide-mémoire, îi apare în 1989. Colaborează și la „România literară”, „Timpul”, „Interval”, „Convorbiri literare”, „Vatra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Astra”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tineretul liber”, „Pagini bucovinene”, „Bucovina literară”, „Arca”, „Hyperion”, „Euphorion”, „Poesis”, „Apostrof”, „Contrapunct”, „Familia” ș.a. Din 1997 susține câțiva ani cronica literară în cotidianul „Bună ziua, Brașov”. Poezia lui P. cultivă o anume delicatețe ce răzbate din banalul cotidian, relevată cu umor bonom într-o notație
PISCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288826_a_290155]
-
lunară apărută în comuna Borșani - Putna, din septembrie până în 18 decembrie 1932 și în martie și aprilie 1935. Director fondator: Gh.N. Trandafir. Având o orientare neosămănătoristă, revista publică versuri semnate de Ionel Hagiu, D.T. Rețeanu, culegeri de folclor basarabean și bucovinean, sfaturi casnice și medicale, anecdote. Sunt de reținut o scrisoare inedită de la Vasile Militaru, prin care directorul revistei era autorizat să îi reproducă fabulele, ca și articolul Ce vrea bolșevismul?, unde acestui „curent social”, considerat „o boală molipsitoare, care, pe
PLAIURI MOLDOVENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288837_a_290166]
-
la Plaiul Cosminului (județul Cernăuți), lunar, din martie până în mai 1934, avându-i ca redactori pe Aspazia Munte și pe Neculai Pavel. Ca publicație a Editurii Iconar, al cărei inițiator și conducător era Mircea Streinul, P. încearcă să promoveze literatura bucovineană. Poeziile sunt semnate de Iulian Vesper, George Drumur, N. Tcaciuc-Albu, Aspazia Munte ș.a. Mircea Streinul este prezent cu Însemnări și „răspunde pentru articolele și notele nesemnate”. În numărul al doilea este inserat un amplu interviu luat lui Mircea Streinul de
PLAI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288835_a_290164]
-
include în sumar Secvențe de la Podul de conștiință „Mihai Eminescu”, adică fragmente din discursurile unor scriitori - Ioan Alexandru, Ion Vatamanu, Vasile Levițchi, Grigore Bostan -, rostite cu prilejul dezvelirii bustului poetului în fața casei lui Aron Pumnul din Cernăuți. La rubrica „Scriitori bucovineni” se publică versuri de Mircea Lutic, Grigore Bostan, Simion Gociu, Ilie Motrescu, Constantin Hrehor, Ion Beldeanu, Ion Cozmei ș.a. O rubrică, „N-oi uita vreodată, dulce Bucovină”, prezintă medalioane și profiluri de scriitori, savanți, oameni de artă, politicieni originari din
PLAI ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288834_a_290163]
-
și Gh. Bezviconi. În câteva numere Elena Alistar semnează un eseu despre mișcarea feministă din Basarabia. Rubrici: „Vitrina cărții basarabene”, „Profiluri literare”, „Eșarfe”, „Sub semnul spiritului”, „Portrete în cărbune”, „Opinii, efigii, chenare...”, „Muguri”, „Colțul feminin”, „Din literatura străină”, „Poeți tineri bucovineni”. Din decembrie 1938 până în iunie 1940 redactorii de aici își vor continua activitatea la revista „Itinerar”. L.Cr.
POETUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288867_a_290196]
-
Universității de Stat Chico (California, SUA), având strânse legături cu comunitatea românească de aici. Colaborează la „Clopotul cultural artistic” Botoșani, „România literară”, „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, Viața românească”, „Orizont”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Clopotul”, „Crai nou”, „Hyperion”, „Amfitrion”, „Pagini bucovinene”, „Caiete botoșănene”, „Confluențe”, „Orient latin”, „Porto-Franco”, „Tibiscus”, „Glasul națiunii” (Chișinău), „Literatură și artă” (Chișinău), „Glasul Bucovinei” (Cernăuți-București), „Lumina” (Pancevo), „New York Magazin”, „Lumină lină”. „Gracious Light” (New York), „Luceafărul românesc” (Canada) ș.a. Debutează cu versuri în revista „Lumina” a liceului din Rădăuți
OLARU-NENATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288520_a_289849]
-
între limitele esteticului, în schimb atitudinea colaboratorilor este mai puțin consecventă. Se întâlnesc, astfel, aici Nina Cassian, influențată încă de avangardă, Eugen Jebeleanu, autor ce oficiază pe un ton vindicativ, sentențios, dar și un Eusebiu Camilar ce abandonează nostalgia satului bucovinean exprimată cu mijloacele expresionismului pentru o lirică sensibil edulcorată. Extremele sunt reprezentate de versificația lipsită de virtuți artistice a tinerei Veronica Porumbacu, de grandilocvența vidă a lui Mihu Dragomir, pe de o parte, iar pe de alta, de timbrul inconfundabil
ORIZONT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288579_a_289908]
-
publicației sunt expuse în articolul-program Început, semnat de Octav Rusu: „Nevoia de a închina începătorilor o tribună care să fie cât mai aproape de inima lor și exclusiv pentru a lansa adevărata literatură nouă”. O. își propune să încurajeze creativitatea tinerimii bucovinene și să reprezinte expresia efervescenței culturale a acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
acesteia: „Sunt, în Bucovina aceasta de biruinți voievodale, atâtea talente necunoscute, atâția tineri merituoși care, înmănunchiați, ar da o bogată eflorescență. Totdeauna au fost începători și publicațiuni care să-i încurajeze.” Patronul spiritual este Mircea Streinul (animator al vieții culturale bucovinene, întemeietor al mișcării și revistei „Iconar”, cu un prestigiu literar în plină ascensiune), căruia i se dedică o pagină chiar în primul număr și care salută nașterea noii publicații dând povețe redactorilor: „Evitând violențele polemice, cultivând poezia înaltelor noastre ceruri
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
legionare, soldată cu arestări). Cu toate acestea, atitudinea naționalistă a unor colaboratori capătă adesea accente xenofobe. Aceștia provin din diferite zone politice, de la extremismul lui Leon Țopa la liberalismul lui Traian Chelariu. Diversitatea ideologică poate fi corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției culturale a provinciei, apariția O. coincizând cu reluarea activității Societății Scriitorilor Bucovineni. Rubrici mai importante: „Cronica literară”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Reviste”, „Mozaic”. Înscriindu-se în perimetrul specificului literaturii bucovinene tinere, poezia îmbină exultanța
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
zone politice, de la extremismul lui Leon Țopa la liberalismul lui Traian Chelariu. Diversitatea ideologică poate fi corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției culturale a provinciei, apariția O. coincizând cu reluarea activității Societății Scriitorilor Bucovineni. Rubrici mai importante: „Cronica literară”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Reviste”, „Mozaic”. Înscriindu-se în perimetrul specificului literaturii bucovinene tinere, poezia îmbină exultanța de sorginte trăiristă, vitalismul și elanurile mistice cu cel mai cuminte tradiționalism. Semnează versuri Nicolae Tăutu, George Ionașcu, Dragoș Vicol
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
corelată cu străduința scriitorilor bucovineni de a depăși barierele politice în vederea resuscitării tradiției culturale a provinciei, apariția O. coincizând cu reluarea activității Societății Scriitorilor Bucovineni. Rubrici mai importante: „Cronica literară”, „Gânduri”, „Însemnări”, „Reviste”, „Mozaic”. Înscriindu-se în perimetrul specificului literaturii bucovinene tinere, poezia îmbină exultanța de sorginte trăiristă, vitalismul și elanurile mistice cu cel mai cuminte tradiționalism. Semnează versuri Nicolae Tăutu, George Ionașcu, Dragoș Vicol, Neculai Roșca, Victor Săhleanu ș.a. Sunt prezenți cu proză Mircea Streinul, Mihail Ghiga ș.a. În numărul
ORIZONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288581_a_289910]
-
din scrierile lui Nicolae Breban, Mircea Streinul, Teodor T. Burada, Leca Morariu, Ion I. Nistor, Costache Conachi, Ioan Artemie Anderco. Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a. Mai semnează Liviu P. Morariu, Olivian Radovici. Volumul Frânturi de cultură bucovineană (1997) include
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a. Mai semnează Liviu P. Morariu, Olivian Radovici. Volumul Frânturi de cultură bucovineană (1997) include studii despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului lui Eminescu - și câteva portrete, dintre care se remarcă acelea ale lui Constantin Hurmuzachi, Ion Grămadă, Lascar Luția
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
junimist, ca și capitolul special dedicat lui P. P. Carp, atât de cunoscut ca maestru al oratoriei politice și atât de puțin ca, de pildă, traducător din Shakespeare, „aparițiune neobișnuit de interesantă” și pentru elita apuseană. Dacă Frânturi de cultură bucovineană, ce are meritul de a constitui un document cultural solid în slujba ideii de românism dincolo de granițele politice, este oarecum grevat de fragmentarism, Marginalii junimiste, volum dezvăluind aceeași răbdătoare pasiune de cercetător, se bucură, în schimb, de o perspectivă integratoare
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
aceea de cercetător literar și de publicist. SCRIERI: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă), Iași, 1989; Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (în colaborare cu Constantin Mălinaș), Oradea, 1989; Frânturi de cultură bucovineană, Iași, 1997; Marginalii junimiste, Iași, 2003. Traduceri: Francis Scott Fitzgerald, Visuri de iarnă și alte povestiri, Iași, 1992; Edgar Wallace, Conturi lichidate, Iași, 1994; Iris Johansen, Un colț de paradis, Iași, 1994; Alfred de Musset, Gamiani sau Noaptea plăcerilor, Iași
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
fost Dimitrie Bucevschi (14 iulie 1897 - 1 mai 1898) și Erast Levescu (4 mai 1898 - 4 mai 1900). Redactorul era însă transilvăneanul Valeriu Braniște, fost director al „Tribunei”. În cei trei ani de apariție, publicația a sprijinit, urmând pilda ziarelor bucovinene anterioare (continua, de altfel, „Gazeta Bucovinei”), viața culturală și literară a regiunii. Cultura, în opinia redactorilor de la P., era un mijloc de acțiune în planul mai general al confruntărilor politico-naționale. Gazeta își propune să ofere cititorului posibilitatea unor lecturi literare
PATRIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288715_a_290044]
-
1919, având subtitlul „Literatură, artă și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să deschidă fraților bucovineni comorile literare ale României” (Cuvântul nostru). M. l. are meritul de a fi mobilizat forțele locale în vederea realizării programului renașterii culturale după Marea Unire. Poezie publică G. Rotică, I.D. Protopopescu, Vladimir Nicoară. Se include în sumar proză de Mihail Sadoveanu
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
al Dalmației (din 1880). Este membru al Dietei din Bucovina și deputat în Parlamentul din Viena. Figură centrală a vieții bisericești din Bucovina, M.-A. a considerat activitatea culturală o prioritate, interesat să mențină, prin ea, conștiința națională a românilor bucovineni. Scrie și editează manuale mult folosite în școlile sătești (Elementariu spre întrebuințare în școalele poporene, Carte de cetire sau Legendariu românesc ș.a.), dă numeroase cărți de cult (în limbile română și germană), înființează o tipografie, inițiază o revistă pentru preoți
MORARIU-ANDRIEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288243_a_289572]