678 matches
-
Ca pânzele alcoolului, în ceașcă. Pe butură, nebunul tău cu scufă Ochi inegali grozav de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele, / Solemne, îngrozitor de triste. Longfellow (Sclavul cântând la miezul nopții) (engl.). Scări, unghiuri, porți! În prag
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de triști rotea, Și mâna ți-a sucit, cum storci o rufă, Și-a rupt și gâtul păsării, care bătea. PARALEL ROMANTIC Numisem nunții noastre-un burg, Slăvit cu ape-abia de curg - Ca un dulău trântit pe-o labă, Vechi burg de-amurg, în țara șvabă. Pentru că tonurile erau, pe rând, vesele, / Solemne, îngrozitor de triste. Longfellow (Sclavul cântând la miezul nopții) (engl.). Scări, unghiuri, porți! În prag de ușe. O troli domoli, o troli cu gușe, La ce vărsări, ca de
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mare imn august. Și-ntregi în trâmbițarea de dincolo de vreme Și năzuind înalte și albe biruinți Ne vom zvârli prin larma asaltelor fierbinți Mai sus de noi... în largul destinelor supreme... LUNTREA Teorbele sonore și cântecele toate Au adormit în burgul târziei noastre nunți; Și în stăruitorul declin, chiar tu renunți Să întîrzii pe culmea posomorâtă. Poate El doar să mai rămână... el, somptuosul crin Al formei care urcă și se desprinde, parcă. De malul apei unde tot gândul tău se
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
miazăzi, Și sub un pâlc de arbori stufoși, în fapt de seară, Cărarea mea, surprinsă de umbră, se opri. Sub acel pâlc de arbori sălbateci, în amurg Mi-ai apărut - sub chipuri necunoscute mie, Cum nu erai acolo, în frigurosul burg, Tu, muzică a formei în zbor, Euritmie! Sub înfloriții arbori, sub ochiul meu uimit, Te-ai resorbit în sunet, în linie, culoare, Te-ai revărsat în lucruri, cum în eternul mit Se revărsa divinul în luturi pieritoare. O, cum întregul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trei simboluri ale lui: fluviul, barca și lampa, compune un vast ritual. Moréas, cel din Syrte, începuse să versifice folosind acest material. Dar cât de stîngaci! Iată motivul lunei, în bucata Ottilie: "Cu necromanții, luna, fidelă - stă cunună Sus, peste burg, filtrând prin crengi argint pe-o rază Ca fâlfâiri de-aripi vibrează cîte-o strună De harfă,-n sala-n care armurile visează." (tr. R. V.) Versurile nu sunt lipsite de virtuozitate. Dar și ce mai talmeș-balmeș! Tot calabalâcul simbolist e
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oricât de-alinător, Excludă-acest fatal : Contract Cu răul Negustor. * IDEI III Când ore libere Sună Din vechi acordeon, De-a zilelor bravade... Relativ, Pardon. Când ore libere Sună Uitări și abandon, De-a lumii baricade... Relativ, Pardon. * ARMINDENI Profil de burg gigant Și atmosferă, rară, Amar parfum de liliac Și bonduri de ghitară. Plăceri De-o zi de sărbătoare, Voioase, vechi moravuri... Spre câmp se duce Și dumbrave Eroua lume muncitoare. Și după altă zi, Post festum - Îndemânări de cruci Pe
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
ei de contribuție la discursul lui Vladimir. Lucrarea lui Cantemir a fost publicată tot în buletinul Academiei din Berlin. Dar nu-mi mai amintesc în ce an... Măi să fie! se minunase Vladimir, dar atunci tu știi unde e situat burgul Königsberg?! Ei și tu,Vlady! Sigur că știu: în Germania. Ce? Poate nu e așa? Uite, că nu e așa! A fost nemțesc, până l-a luat Uniunea Sovietică, botezându-l Kaliningrad... După un moment de tăcere, pe sub teii și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
spre soarele păsărilor de sus. Dincolo de merii de când lumea, spre margine, alunecând peste pietrele verzi, un pârâu curgea atât de liniștit, încât părea că ascultă, iar apa saluta ținutul ca și cum s-ar fi închinat celei mai frumoase femei dintr-un burg. Era o libertate strălucitoare în grădina frumoasă doar prin sălbăticia ei pură. Noii stăpâni ai pământului s-au gândit că trebuie făcută ordine acolo, că trebuie o mână de om, un grădinar, ei nu au nici timp și nici chef
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
dă, măi, omule, banii ăia înapoi și o să te simți mai bine... I-a fost, probabil, rușine. Mai bine îi dădea banii decât să se chinuie așa. A dus-o la doctor, a luat-o în mașina lui și, prin burgul ăsta mic, să-i vadă toată lumea, să scrie despre ei la jurnale, că ăștia atâta așteaptă, Maestrul cu putoarea aia, la Profesor Doctor Costică C. Codrescu, prietenul lui vechi. Mi-a povestit, că nu se poate abține niciodată, îmi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
distrusă în timpul războaielor religioase, apoi a fost transformată într-o filatură, o închisoare și mai apoi într-o instituție de educație supravegheată. Astăzi este obiectul unui program ambițios de restaurare după planurile inițiale. Este în același timp centrul unui încântător burg medieval, renumit pentru vinurile sale. Mă impresionează străzile înguste și liniștite, pisicile, persoanele ce fac curățenie prin fața locuinței și discută între ele ca și cum ar face parte din aceeași familie. Mi-ar place să mă opresc mai mult pe aici, dar
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
era scriitoarea sărăciei egale din Sardinia. Cu Zina ajunsesem deci, căutând un cizmar, pe bulevardul cu fântâni, în capul căruia Casa Poporului îți dă iluzia că artera e mult mai scurtă decât în realitate. Pașii sună dur ca într-un burg transilvănean, pe piatra albicioasă peste fosta groapă comună a victimelor ciumei lui Caragea (cea care „sparsă orașul, de să duseră care încotro le-au văzut ochii. Încotro ascultai aceasta să auzia: «păziți la o parte, că vin cioclii cu morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
am rămas păstori, țărani, târgoveți, într-o Europă a cărei istorie a fost decisă în "orașe". Orice recapitulare ar putea-o dovedi. Civilizația greacă era o civilizație a "cetăților". Creștinismul s-a impus în catacombele Romei. Goticul a înflorit în burguri. Renașterea e opera Florenței și a Veneției. Demența nazistă a început într-o berărie din München. Cea comunistă, în cel mai european oraș al Rusiei. Fitilul primului război mondial a fost aprins la Sarajevo. Al celui de-al doilea război
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
douăzeci sau treizeci de inși. Terenul însuși avea, probabil, înălțimea a trei etaje. O sută de dolari ora? Două sute? Trei? — Cine sunt ăia de acolo? am întrebat. — Chiar acum au venit și se uită. Îl vezi pe puștiul ăla? Jo’burg din Texas. Computerul l-a scos al unsprezecelea. E cercetat de ATP. Cere garanții financiare pentru a participa la turnee de mâna a doua. Mită. E ilegal, dar, practic, toți cei treizeci aflați în vârf sunt tripli câștigători. În vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
i-o ațâțaseră tomurile și infoliile rev. Marques Pimentel - se întrecea cu emoțiile sale religioase, încurajate de apropierea Catedralei și cu amintirile romantice pe care i le iscodeau necontenit în minte numele și imaginile din Santa Comba. Vizeu e un burg medieval, prins între dealuri împădurite. Stejarul-plută, gorunul, bradul coboară astăzi până aproape de campo dos ioirros, de curând construit. Casele au fațadele din toate nuanțele roșului, iar acoperișurile de olane îmbătrînite de vreme aduc o anumită solemnitate granitică, prin tonurile lor
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
nenorocire, se menține de nepătruns. Secole de-a rândul ați fost capul țării și mândria națiunii, secole de-a rândul, când în momente de criză națională, de suferință colectivă, poporul nostru s-a obișnuit să-și întoarcă privirea către acest burg, către aceste coline, știind că de aici le va veni soluția, vorba consolatoare, drumul drept către viitor. Ați trădat memoria strămoșilor voștri, iată adevărul dur care va chinui pentru totdeauna conștiința voastră, ei au ridicat, piatră cu piatră, altarul patriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
chiar și când se plimbă la braț cu o altă fată drăguță, nu poate să nu-și amintească de cea lângă care a trăit cele mai frumoase clipe din viață și pe care a pierdut-o pentru totdeauna. Născut în burg, crescut sub felinar și cu trotuar în fața casei, cu pantofii lustruiți și pantalonii călcați la dungă, cu tradiții și obiceiuri specifice vieții de oraș moștenite de la înaintași, a căror origine citadină mai lungă de cel puțin două veacuri nu putea
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
generație. Ceilalți: prahovenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii, dau bir cu fugiții la prima tornadă. Fug în provincii și se împăunează că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură imperială pe care au fost nevoiți să le părăsească. Îmi aminteam de răfuiala cu miticii a comparatistului Ovidiu Drimba: unde ai văzut tu în Ardeal să se arunce lumea pe jos în biserică, să treacă preotul peste ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fii zeu, Într-o casă memorială, Urcuș în noapte, Gemini, Acolo de unde am plecat în ardere etc. O artă poetică este și Politețe, iar preceptele ei sunt împărtășite de un mentor de-al meu african, care viețuiește / printre zgârie-norii unui burg din Europa, Alemania, după cum îi prezintă poeta cartea de vizită, celui care mărturisește că s-a eliberat de drepturi, ca de orice povară: eu (un subiect oarecare) n-am niciun drept, / le-am predat celorlalți, din principiu, pe toate, păstrându
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
ea, acum, rezemîndu-se de stinghiile orizontale, alți tineri, fete, băieți; nici unul din aceștia nu și-ar fi Închipuit, văzîndu-mă cu tîmplele ușor albite, bărbat Între două vîrste, corect Îmbrăcat, scorțos, cu nelipsita cravată burgheză la gît - adică de om al burgului, al orașului zice-se - că În urmă cu cîteva decenii, tot tînăr ca ei, adolescent, m-am aflat pe aceeași bancă și că aici sub frunzișul aceluiași copac mi s-a Întîmplat cea mai fenomenală Întîlnire, din cîte revelații se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cum tot mă aflam la TÎrgul de Carte, am răsfoit puțin istoria orașului și am văzut că, de la prima lui menționare În cronici, În 794 se numea Gu des Francs , cam o dată pe secol, din diferite motive bine Întemeiate, locuitorii burgului Îi pedepseau pe evrei. De pildă, În 1349: persecuția evreilor În urma unei epidemii de ciumă. Pe urmă se naște Goethe, În 1749, și m-am dus la un film porno. Sala era plină fiindcă pe ecran o doamnă se dădea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Dr. Alex. Davila nr. 3A, jud. Brașov. (194/2004) 92. POTAP CĂTĂLIN, fiul lui Potap Mercuri și Paulina, născut la data de 21 aprilie 1969 în localitatea Crișan, județul Tulcea, România, cu domiciliul actual în Germania, 56821 Ellenz-Poltersdorf, Auf der Burg 16, cu ultimul domiciliu din România, în localitatea Galați, str. Micro 13 B, bl. C6, ap. 1, jud. Galați. (159/2004) 93. RAICU RADOVAN-MILAN, fiul lui Raicu Milan și Ivanca, născut la data de 3 august 1969 în localitatea Uivar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169102_a_170431]
-
Exemplele asemănătoare abundă: legiunile romane au părăsit Bretania, însă rasa s-a păstrat, populațiile romanizate din Alsacia au fugit în fața germanilor pentru a se refugia în păduri, în zone mlăștinoase, în munți, unde s-au acomodat cu noii stăpîni ai burgurilor. Ipoteza unei retrageri în pădurile și munții Daciei atrage. Logica argumentației este următoarea: dacă se admite un transfer masiv de populație din Dacia în sudul Dunării, cum se face că aceasta n-a lăsat mai multe urme? Cercetarea lui Brătianu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Or, minimalismul soft și literatura Amelie Poulain țintesc un segment de public conservator, rural, care respinge modernitatea și celebrează valorile locale și perene. Oferă și cere prea puțin. Totuși, așa după cum peisajul urban francez n-ar fi Întreg fără figura burgului provoncial, nici cel al literaturii franceze conteporane nu e complet fără aceste două curente literare „moi”. Eric Holder Printr-un fel de lege nescrisă, literatura franceză pierde capital simbolic pe măsură ce cîștigă În cantitate. Aș putea spune chiar că scade valoric
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de luptă sau drum./ Și du-ne, Stăpâne, de-acum unde vrei:/ Cu tine noi nu suntem oameni, ci zei!" Voievodul sau cavalerul este așteptat de domnițe în "cerdacuri sihastre" și ele spun "/ că-n țările de jos, în vechiul burg,/ încins cu holde arse de pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
amurg la care rănile fumegă lumină; "erou urlând în rana însorită". Universul bacovian pătrunde încet-încet în lumea lui Mircea Dinescu: "Grădini plutind, încerc melancolia/ acelei flori numită vag amurg/ din care-am risipit copilăria ca o zăpadă caldă pe un burg." După o lectură a volumului, rămâi plăcut impresionat de imagistică, de muzică, dar nu te reține decât candoarea tinereții, care începe să fie hârțuită de timp, de gândul iubirii și de moarte. "Eu care n-am fost nici copil minune
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]