2,180 matches
-
limba privilegiului, atât de asimilat, încât devine inocent și uituc. Și este și limba unei psihologii răsfățate, care pune neliniștile unui narcis mic-burghez în centrul universului, fără să mai lase loc și pentru altceva. Fundalul este cel al unui Napoli burghez și cult (biblioteci, cafenele, teatre, editori, golful văzut prin ochii „alienați” ai unui aloglot). Se simte puternic și acel parfum exotic ce deosebește cultura burgheză napolitană de cultura burgheză italiană: un internaționalism istoric al său, relațiile directe cu Franța și
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Germania etc. Sunt suficiente cele câteva citări rafinate pe care Siciliano le face din poezia lui Di Giacomo în prefața sa, ca să te determine s-o citești într-o lumină nouă. Adevărata „structură primară” a acestei poezii este relația dintre burghezul Di Giacomo și cultura populară napolitană, cultă în stratul său cel mai de sus, singurul loc în care era posibil conflictul, aparent erotic, de clasă. Ingenuitatea și puritatea lui Di Giacomo sunt uimitor de mimetice: dar ele imită un model
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
putut să aibă o asemenea vitalitate și un asemenea prestigiu, încât să se prezinte de-a dreptul ca o alternativă îngrozitoare: chiar și astăzi, când alternativa este monopolizată de „conștiința de clasă” proletară, ce detestă lumpenproletariatele și deci, la modul burghez, „culturile populare”, față de care nu a adoptat niciodată o politică decentă. Față de vremurile lui De Blasio, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. E suficient să mergi la Napoli. (Sau măcar să citești frumosul documentar despre Napoli scris acum câțiva ani
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
dintre multele forme de eliberare a cărei analiză și acceptare formează în general orgoliul unui intelectual modern. Cine și-a exprimat - fie și într-o situație de urgență - propria homosexualitate (ajutat de un curaj cu siguranță mai mult popular decât burghez: de aici conotația clasică a urii împotriva homosexualității) nu va mai fi, măcar în acest domeniu, rasist și persecutor. În experiența sa omenească va exista un element de „reală” toleranță în plus, care înainte nu era. Și, în cel mai
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lipsa de ostilitate față de heterosexualul care acceptă relația sexuală dintr-o simplă descărcare sau din interes: lucru care garantează, într-adevăr, heterosexualitatea sa). Ca un unic dat politic ce contează, Daniel și Baudry pomenesc faptul că nu doar bogații și burghezii sunt homosexuali, ci și muncitorii, și săracii. Homosexualitatea ar asigura așadar un fel de ecumenism între clasele sociale. Lucru nu lipsit de importanță, deoarece face din homosexualitate o problemă universală din punctul de vedere al clasei și deci inevitabilă. Marxismul
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
echivocuri. Din cauza vieții mele personale, a alegerii pe care am făcut-o cu privire la felul de a-mi petrece zilele și de a mă sluji de vitalitatea și de sentimentele mele, încă de când eram un băiețandru, am trădat stilul de viață burghez (căruia îi eram predestinat). Am încălcat orice normă și orice limită, ceea ce m-a făcut să trăiesc experiența - o experiență concretă, reală și dramatică - a universului care se întinde fără limite sub nivelul culturii burgheze. A universului țărănesc (din care
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
doar la suprafață. Există, într-adevăr, o poezie și o pictură populare (la rândul lor, produse ale unor contaminări ce au avut loc în epoci precedente); iar reprezentările acestora sunt cele care prevalează și în opera celui mai fidel gustului burghez dintre artiștii „naivi”. Să luăm cartea Aventuri în vreme de război și de pace de Francesco De Gaetano. Sunt memoriile (esențiale: 66 de pagini) ale unui țăran din provincia Benevento, privitoare mai ales la participarea sa la două războaie burgheze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
despre motivele psihologice care îi fac pe intelectuali să se intereseze de problemele politice, Casalegno nu poate cunoaște operele acelor intelectuali; nu le poate cunoaște pentru că nu vrea să le cunoască și nu vrea să le cunoască pentru că este un burghez ce urăște intelectualii. Ar fi de ajuns să citească - în sfârșit, cu o oarecare „dragoste” față de cultură - două pagini scrise de mine, de Moravia sau de Parise, pentru a avea măcar oarece ezitări cu privire la propriul dispreț aprioric; b) (prin urmare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Magyari. Baier, art.cit., p. 436; Radosav, Donbas, ed.cit., p. 66. Baier, art.cit., p. 436. Deoarece etnicii germani au fost implicați În afaceri și comerț de-a lungul istoriei, dar și În agricultură, au fost automat clasificați drept burghezi capitaliști, inamici de clasă; vezi Kroner, op.cit., p. 56. Radosav, Donbas, ed.cit., p. 69. Interviu cu Maria Cocîrlă. Regine s-a căsătorit Înainte de deportare; Magyari nu a avut copii. Verdery, Transylvanian Villagers, p. 38. Ceaușescu a reușit să obțină
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
elaborat Între 1803 și 1807, ar fi eliminat aproape toate drepturile tradiționale (cum ar fi pășunea comună și traversarea liberă a proprietății altuia) și ar fi modificat radical relațiile de proprietate din mediul rural În virtutea drepturilor de proprietate de tip burghez și a libertății contractuale. Deși această propunere prefigura anumite practici din Franța modernă, mulți revoluționari au respins-o pentru că se temeau că liberalismul neintervenționist de care dădea dovadă ar permite marilor proprietari să recreeze ierarhia feudală sub o nouă mască
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
inițierii timpurii a acestui tip de comerț cu pământuri și pentru că fiecare speculant care investea În drenarea pământului cu ajutorul morilor de vânt voia să știe dinainte ce parte din noul teren Îi va reveni. Hărțile erau deosebit de importante și pentru burghezii deveniți proprietari funciari, deoarece le permiteau să evalueze un teritoriu Întins dintr-o singură privire. Miniaturizarea era utilă fiindcă funcționa ca un aide-mémoire atunci când proprietatea era alcătuită din multe parcele mici sau când proprietarul nu era foarte bine familiarizat cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Sfântul Pavel din Tars nu a putut fi arestat În perioada cât a stat Într-o mahala, iar cuvintele predicilor sale s-au răspândit cu iuțeala focului de la un om la altul”. În caz că ar fi avut vreo Îndoială, potențialii susținători burghezi ai lui Le Corbusier și reprezentanții lor erau asigurați că orașul geometric și lizibil ar facilita munca polițiștilor. Acolo unde Haussmann reușise să remodeleze orașul baroc al absolutismului, Le Corbusier propunea demolarea completă și Înlocuirea centrului construit de baron cu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
avea o ierarhie centralizată este pierderea creativității și inițiativei venite de jos: „«Disciplinaș la care se referă Lenin nu se aplică nicidecum proletariatului doar prin intermediul fabricii, ci și prin intermediul cazărmilor, al birocrației moderne și al Întreg mecanismului aparatului de stat burghez centralizat... Ultracentrismul susținut de Lenin este marcat, În Însăși esența sa, de spiritul steril al paznicului de noapte (Nachtwachtergeist), nu de un spirit pozitiv și creator. El s-a concentrat mai mult asupra controlării partidului, nu asupra Îmbogățirii lui, asupra
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
doar o duzină de capete luminate șliderii de partidț, iar o elită a clasei muncitoare este invitată să le aplaude discursurile și să aprobe cu unanimitate rezoluțiile - În cele din urmă, totul devine afacerea unei clici... o dictatură În sens burghez”. Alexandra Kollontai și opoziția muncitorilor față de Lenin După revoluție, Alexandra Kollontai a fost, de fapt, vocea criticii Rosei Luxemburg printre bolșevici. Activistă revoluționară, șefă a grupării femeilor din cadrul Comitetului Central (Jenotdel) și, la Începutul anului 1921, colaboratoare apropiată a Opoziției
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
urmare a desființării raialelor de pe Dunăre și a recunoașterii libertății comerțului prin Pacea de la Adrianopol (1829), orașele-port dunărene, Galații, Brăila, Giurgiu, cunosc o dezvoltare accelerată, fapt care, împreună cu statutul de porto franco (1836), atrage un masiv aflux de negustori și burghezi greci 1. Emigrația greacă, deși orientată spre zonele de tranzit comercial, nu s-a rezumat doar la orașele porturi. Dacă elementul elen găsește un teren prielnic în capitala Moldovei lui Mihail Sturdza, motiv de profundă nemulțumire pentru Constantin Sion2, după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gladcovschi, decanul Centrului de îndrumare Curtea de Argeș, afirma că acestea aveau o dublă misiune: ideologică și practică. Dimensiunea ideologică ar fi trebuit să ajute la reconsiderarea „în mintea și în inima fiecărui preot“ a întregii culturi dobândite și asimilate sub regimul „burghez“, iar dimensiunea practică trebuia să înnoiască și să fortifice vocația sacerdotală pentru ca preotul să poată sluji după absolvirea acestor cursuri atât „altarului“ cât și „poporului“73. • Ibidem, p. 539. • Ibidem, Anul LXX (1952), nr. 1-3, ianuarie-martie, p. 51. • Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
liceul la Chișinău. A fost executat în 1937 (Luptători pentru fericirea poporului, p. 102-104). • Născut în 1884 în satul Cornești (Bălți) (Luptători pentru fericirea poporului, p. 67-68). • G. I. Kotovskii: născut în Hâncești (Chișinău). Provenea dintr-o familie de mici burghezi din Balta (Transnistria). În 1900 a absolvit o școală agricolă. M. V. Frunze: născut în 1885 în Pișpek (Turkestan), ulterior Frunze - capitala RSS Kirgize. Descindea dintr-o familie de țărani din județul Tiraspol. A studiat la Facultatea de Economie a Universității
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se datora mai ales faptului că în Basarabia predomina populația rurală, constituită preponderent din vorbitori de limbă română, care nu cunoșteau și limba rusă. Pe de altă parte, țărănimea înstărită a fost percepută de către autoritățile sovietice ca bastion al „regimului burghez românesc“ și promotoare a politicii antisovietice la sate. Acestei pături sociale îi vor fi atribuite de la început epitete ca „lipitori“, „vampiri“ și „dușmani de clasă“, care trebuiau integrați noii ordini, inclusiv, sau mai ales, prin apelul la măsuri coercitive dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
the Coming of World War II, New York, Putnam’s Sons, 1981, p. 85-102. percepută diferențiat de Lenin și ceilalți conducători ai Revoluției*, revoluția mondială devine ea însăși un mit. Corelativ acestui mit, mai funcționează unul: cel care privește un Occident burghez, unit într-o manieră similară prin ideologie, organizat și înregimentat într-un înalt comandament capitalist 37. Pe această bază, internaționalismul proletar devine el însuși un mit. Toate aceste structuri decurg din maniera preluării puterii; a puterii folosite cu înverșunare pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mergând pe linia ambilor părinți până în secolul XVII, nu îi asigura prea multe perspective în Prusia post-napoleoniană. Dar acest neajuns explică doar în parte antisemitismul pe care Karl îl exprima cu orice prilej. În persoana lui se intersectau ura față de burghez și aversiunea față de evreitatea care îl hărăzea marginalizării și, mai ales, sărăciei. Străduindu-se să deteste evreul, Marx voia, poate, să se îndepărteze măcar mental de condiția ancilară a strămoșilor săi. În același timp, nu ura mai puțin situația socială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
situația socială pe care trebuia să și-o construiască, dar care pretindea, în prealabil, frustranta negare a sinelui evreiesc. Urii față de o identitate iudaică susceptibilă să îl livreze proscrierii sociale, el îi adăuga, din considerente livrești, ura de sine a burghezului. Burghezul care nu reușea să depășească micul lui interes, care se știa acuzat că distrusese ordinea aristocratică sub imperiul unor idealuri egalitare, abandonate ulterior în folosul unei societăți a concurenței fără scrupule, divizate în două tabere ostile: patricienii și plebeii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
socială pe care trebuia să și-o construiască, dar care pretindea, în prealabil, frustranta negare a sinelui evreiesc. Urii față de o identitate iudaică susceptibilă să îl livreze proscrierii sociale, el îi adăuga, din considerente livrești, ura de sine a burghezului. Burghezul care nu reușea să depășească micul lui interes, care se știa acuzat că distrusese ordinea aristocratică sub imperiul unor idealuri egalitare, abandonate ulterior în folosul unei societăți a concurenței fără scrupule, divizate în două tabere ostile: patricienii și plebeii 99
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de spus în șoaptă. Cândva i se imputa diferența, acum predispoziția la asimilare. I se reproșa evreului că, deși străin de cetate, e cel dintâi profitor de pe urma ei. Ubicuitatea lui îl desemna ca principiu dominator și negativ al Pământului. În burghez se ura individualismul, în evreu universalismul. Oricât de mult te revolta burghezul egoist trebuia să îți faci puțin timp și pentru evreu. Toate acestea denotau cultură, mentalitate, obișnuință, resentiment. Nu putem ști ce cotă-parte din fiecare își însușise Marx. Poate
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asimilare. I se reproșa evreului că, deși străin de cetate, e cel dintâi profitor de pe urma ei. Ubicuitatea lui îl desemna ca principiu dominator și negativ al Pământului. În burghez se ura individualismul, în evreu universalismul. Oricât de mult te revolta burghezul egoist trebuia să îți faci puțin timp și pentru evreu. Toate acestea denotau cultură, mentalitate, obișnuință, resentiment. Nu putem ști ce cotă-parte din fiecare își însușise Marx. Poate că, neiertând capitalismul, nu făcea decât să deplângă nenorocul lui, succesul altora
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
-o cu proiectul unei alte lumi, comunistă, cea mai bună cu putință. Totul părea aranjat, cărțile citite dându-i o mare încredere în previziunile sale. Marx a socotit că datoria lui nu era să mediteze asupra lumii - așa cum făcuseră savanții burghezi - ci să acționeze asupra ei. Își propunea, deci, să transforme filosofia istoriei într-o știință a fericirii. Dar cu toate că s-a făcut mare caz pe seama ei, teoria luptei de clasă nu îi aparținea lui Marx ci lui Francois Guizot, marele
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]