3,270 matches
-
forța și salvarea proletarilor. Ei i se datorează toate victoriile lor", scria Blanqui (unul dintre cei care au facilitat trecerea ideii din '89 către Comună). Practica abstracțiunii este abc-ul uceniciei militante. Pentru început, fiindcă noțiunile de proletariat și de burghezie, ca și cele de forță de muncă, plusvaloare, raporturi de producție etc., care le subîntind în varianta marxistă, nu au realitate sensibilă: ele nu se văd și nu se aud, și de asta nu putem spune niciodată că "am pus
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
fiindcă atestă și asigură mediația activa a unei idei a Omului printre oamenii concreți; bătaie lungă pe termen scurt. Punctul de trecere de la o istorie concepută la o istorie înțeleasă. Ziarul-ziar (cel al textului de presă, făcut de profesioniști, de "burghezie") este, sau se vrea a fi, ca o cutie neagră în care intră evenimente și iese informație. Un ziar de clasă (de partid sau de ligă) transformă o concepție asupra lumii în monedă de schimb, un sistem filosofic, în cuvinte
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
odinioară că schimbă terenul cînd dau hegemonia aspră pe dulcegăria consensului. Gramsci nu a inventat cuvîntul. El a preluat conceptul din tradiția social-democrată rusă (Plehanov, Axelrod, Lenin), unde acesta desemna rolul conducător alocat proletariatului în alianțele cu țărănimea și cu burghezia liberală împotriva aristocrației țariste. Gramsci 1-a făcut să alunece către Vest, din domeniul alianțelor sociale ale proletariatului către cel al structurilor puterii burgheze.62 Progres mai mult notabil decît negativ. Un prim merit: sublinierea a tot ceea ce comportă o
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu conține principiul explicativ al schimbărilor de hegemonii la care se asistă în aceeași societate, se înțelege de ce discursul așa-zis materialist multiplica imperativele și restricțiile frazeologie fără conținut, cerințe fără mijloace de aplicare. "Trebuie" să opui revoluția pasivă a burgheziei revoluției active a socialismului, cea care ridică societatea civilă la rang de societate politică. "Trebuie" ca o clasă muncitoare să funcționeze ca o clasă hegemonică, nu doar corporativă, purtătoare "a unei direcții intelectuale și morale" pentru toată societatea; dar care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
face, mai tîrziu, din iluzia politică noua religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care își are propria traducere socială. Tipăritura precipita ascensiunea burgheziei de robă și declinul burgheziei de spadă. Electronul precipită declinul moștenitorilor magistraturii (profesiuni liberale și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura a Cărții ce
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
politică noua religie a cetățeanului cititor. Deznodînd legătura politică, electronul reînnoadă legătura economică transformînd iluzia economică în noua religie a consumatorului de imagini. Mișcare de balansoar care își are propria traducere socială. Tipăritura precipita ascensiunea burgheziei de robă și declinul burgheziei de spadă. Electronul precipită declinul moștenitorilor magistraturii (profesiuni liberale și intelectuale) și ascensiunea moștenitorilor magazinului (managerii și micii întreprinzători). Dominantele se schimbă. La fel și sacralitățile simbolice. Tipografia accelerează transferul acelei aura a Cărții ce conține Adevăr în cărțile conținătoare
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
media, astăzi Denys Cuche, Noțiunea de cultură în științele sociale Robert A. Dahl, Despre democrație Marcel Mauss, Manual de etnografie Emil Stan, Spațiul public și educația la vechii greci Mircea Agabrian, Sociologie generală Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot, Călătorie în marea burghezie Flaviu Călin Rus, Relații publice și publicitate. Metode și instrumente John Wilson, Să înțelegem jurnalismul Andrew Goodwin, Garry Whannel, Televiziunea pe înțelesul tuturor Ticu Constantin, Memoria autobiografică Jean-Michel Adam, Marc Bonhomme, Argumentarea publicitară. Retorica elogiului și a persuasiunii Corcuff Philippe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
-și pierde securitatea, cei mulți sunt forțați să fie liberi plătind la fel de forțat prețul pentru aceasta insecuritatea. Insecuritatea legată de viața cotidiană, de traiul zilnic, de asigurarea pe termen lung. Procesul dual de (mburghezire a proletariatului, respectiv de proletarizare a burgheziei are relevanța sa în explicarea acestor aspecte. Toate acestea se unesc în zona activității productive, a activităților economice în general. Plecând de la loialitățile de factură comunitară, Bauman consideră că la un moment dat a fost pornită o adevărată luptă împotriva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
am știu că satul nu a intrat niciodată în lume" (Cioran, 1990: 88). Identificarea coordonatelor sufletului românesc este o întreprindere dificilă în condițiile în care trecutul nostru ne indică diferențe sociale accentuate. Între nobilime și țărănime nu s-a intercalat burghezia, cele două rămânând nu doar diferite, ci și în tensiune deschisă. Ar fi astfel două suflete, nu unul. În privința conceperii problemelor naționale, existau două curente la începutul secolului trecut în rândurile noii generații, deosebirea fiind una de natură metodologică. Un
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu privire la clasele sociale, Eminescu vedea o (ntocmire triadică (n care intrau clasa boierilor (apartenența la aceasta reclama deținerea unui titlu dar nu era (nsă dec(t o condiție necesară ce trebuia dublată de deținerea unor mari proprietăți funciare), cea a burgheziei ș( cea a țărănimii. (ntre interesele membrilor acestora există conflicte inerente care trebuie armonizate de conducători a căror legitimitate să (( țină deasupra luptelor politice, fiind (n măsură să conducă cu o m(nă de fier. Această legitimitate a cărei percepție
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
crucială. Fără a cere întoarcerea la formele vechi, românismul solicită continuitate în contextul contemporaneității, în noi forme instituționale care totuși să asigure consolidarea spiritului de autonomie a satului. Plecând de la constatarea că statul român era unul burghez în condițiile absenței burgheziei române, iar școala formează funcționari pentru orașe pe când nevoia noastră ar fi fost de producători agricoli la sate, românismul trebuia să se ocupe mai întâi de reorganizarea statului și școlii. Urmând logica democratică a reprezentării majoritare, se observă hiatul dintre
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de export. Proiectul avea lacune sensibile care se evidențiază de fiecare dată când gânditorul se îndreaptă către modalitățile practice de a schimba ceva în țară. Deși pleca deseori de la identificarea corectă a problemelor, soluțiile nu erau convingătoare. El arată că burghezia nu era capabilă să sesizeze imperativele timpului și să potențeze cele necesare împlinirii menirii noastre. Dar atunci cine? Soluția este utopică, balansând destul de nesigur pe muchia unor tendințe atât de prezente în epocă. Deși subliniază că nu metodele revoluționare sau
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cărți comandate reducerea este de 20 %; • pentru 5 cărți comandate reducerea este de 25 %; • peste 10 cărți comandate reducerea devine 30 %. În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mișcarea liberală în ultimul deceniu al secolului trecut. În mod oarecum paradoxal, cei nemulțumiți de legalismul PNL nu erau "bătrânii liberali", adepți ai restaurației istorice, ai reîntoarcerii României la anul 1947, ci "tinerii liberali", identificați în general cu exponenții noii burghezii românești. "Desprinderea PL-Aripa Tânără a însemnat tocmai conflictul dintre cei mai proaspeți întreprinzători români de succes, Dinu Patriciu și Viorel Cataramă și colegii lor, bătrânii "politiceni" specializați în intrigă politică"33. Cei dintâi au fost cei care, la nici două
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
stă nevoia de reușită (need for achievement) a indivizilor. Contribuțiile din sociologia românească ce trebuie amintite la teoria modernizării sunt (Larionescu, 2004): proiectul pașoptist ce își propunea schimbări structurale bazate pe valori sociale moderne; concepția lui Zeletin ce afirmă rolul burgheziei și al statului în modernizarea societății românești; concepția lui C. Dobrogeanu-Gherea asupra neoiobăgiei ca "invariant structural al societății românești după 1864". Studiile de teren mai recente, efectuate comparativ pe mai multe țări (vezi Inglehart) au impus câteva concluzii în raport cu problema
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Suma maximă (RON) Reducere (%) 0 20 5 20 50 10 50 100 15 100 150 20 150 200 25 200 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
împiedicarea introducerii în universitate a specializărilor tehnice, care au fost predate în școli tehnice specializate (Technische Hochschulen). Max Weber a demonstrat că, în timp ce universitățile tradiționale transmiteau atributele de status - diplomă și stil de viață - pentru tinerii din aristocrație și marea burghezie, școlile tehnice, marginalizate o perioadă îndelungată de universități, ofereau șansa ascensiunii sociale prin profesionalizare pentru tinerii din clasa mijlocie inferioară și din clasa muncitoare (Weber, 1947). Cu toate acestea, universitățile germane au contribuit semnificativ la avansarea Germaniei la rangul de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele formulate de către Louis Althusser (1918-1990) (1977), care a considerat școala ca aparatul ideologic de stat numărul unu al burgheziei. Ce face aceasta? Pe de o parte, transmite ideologia dominantă - tradusă în moduri de a face (savoir faire) - într-o formă mascată sub veșmântul anumitor discipline de învățământ aparent neutre, cum ar fi științele „pozitive”, sau într-o formă directă
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
să devină interpreți activi ai ideologiei dominante pentru a fi capabili să mențină dominația clasei lor. În rețeaua primară - profesională -, spre care sunt orientați, prin jocul niciodată inocent al eșecului școlar, copiii proletarilor, ideologia dominantă se impune sub forma micii burghezii, a unei culturi ieftine făcute să interzică dezvoltarea și exprimarea unei „ideologii proletare”. Considerată de mulți dintre exegeți de sorginte „conflictualistă”, teoria reproducerii formulată de către Pierre Bourdieu va face obiectul unei tratări separate în această lucrare. Rezumattc " Rezumat" • Dezamăgirea provocată
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
E. Borgatta și R. Montgomery (coord.), Encyclopedia of Sociology, Macmillan, New York, pp. 741-755. Zeldin, Shepherd, 2004, „Preventing Youth Violence through the Promotion of Community Engagement and Membership”, Journal of Community Psychology, vol. 32, nr. 5, pp. 623-641. Zeletin, Ștefan, 1991, Burghezia română, Editura Humanitas, București. Znaniecki, Florian, 1975, „Obiectul sociologiei educației”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 53-62. ***, 2002, PISA. Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
rațiunii umane, s-a conturat interesul crescând față de consecințele fundamentale ale acestor rezultate, în special în termenii stabilității sociale și politice. Nu cu mult înainte, un număr din ce în ce mai mare de oameni, aparținând în principal păturilor superioare ale clasei mijlocii și burgheziei, începuseră să pună la îndoială individualismul, presupusa lui spontaneitate și utilizarea nelimitată a științei. Fără îndoială că nu erau martori la mecanizarea eficientă a societății, prevăzută inițial în timpul revoluției industriale. Ritmul accelerat al schimbării și amenințările asociate ei s-au
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
vreme ideile sau produsele nu sunt validate, putem vorbi despre originalitate, dar nu despre creativitate. În prezent, toată lumea este de acord că picturile lui van Gogh dovedesc o mare creativitate. De asemenea, este la modă să ne batem joc de burghezii ignoranți din vremea lui, care nu i-au recunoscut geniul și l-au lăsat să moară singur și sărac. Implicația, desigur, este că noi suntem mult mai isteți și, dacă am fi fost în locul lor, am fi adorat picturile lui
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
este sau nu deschisă lucrurilor noi depinde, parțial, de organizarea ei socială. De exemplu, într-o societate de agricultori, cu o structură feudală stabilă, tradiția este mai importantă decât noul. Pe de altă parte, societățile bazate pe comerț, cu o burghezie care este puternică și care luptă să fie acceptată de aristocrație, sunt, de obicei, favorabile lucrurilor noi. Atunci când autoritatea centrală tinde spre absolutism, sunt mai puține șanse ca experimentele să fie încurajate (Therivel, 1995). Societatea chineză antică este un bun
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
o prioritate pe agenda nici unuia dintre partide. Interesul pentru sănătate și bunăstare socială În România a apărut și s-a manifestat diferit față de Anglia, Franța sau Germania, unde activitățile filantropice și de ajutor reciproc deveniseră parte a identității sociale a burgheziei și, din ce În ce mai mult, a claselor muncitoare. În Principatele Române, cultura carității a Început să se dezvolte abia la sfârșitul secolului al XIX-lea5. Chiar și atunci Însă, foarte puține persoane se implicau În activități de voluntariat, iar aceste activități se defășurau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cel mai Îndelung dezbătute de către intelectuali și de elita politică de-a lungul perioadei interbelice a fost problema definirii clasei de mijloc și stabilirea semnificației acesteia pentru dezvoltarea României moderne. Pe lângă unele texte bine cunoscute, precum lucrarea lui Ștefan Zeletin, Burghezia română, au existat multe alte eseuri și monografii de mult mai slabă notorietate care analizau acest subiect. Unele dintre ele au fost chiar publicate ca reacție la volumul lui Zeletin 2. Mult mai important Însă este faptul că aceste texte
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]