1,654 matches
-
de la cheie; rătez dezvăluirea custodiei pentru sedări sinistre; nu doarme timpul durerii, nici desconcentrarea somnului în noapte. Fiecare secundă deschide respirația acesta invizibil, umbră fără frontieră și fără lege. Aproape de corp, mâinile terorii cu încheietura de foc și venin. Aproape de buric, amor, ceața fosforica a pălăriei sau a umbrelei, traversând floarea de mâner, foarfecele zgârceniei face ce vrea și lasă să cadă picătură valului, pana divinizează îndepărtarea.) Toate unghiurile infinitului sunt guri ce scot porți și ochi și le lasă reci
ERRÁTICAS, RATATE, POEZIE DE ANDRÉ CRUCHAGA, TRADUSĂ DIN LIMBA SPANIOLĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ DE ELENA BULDUM de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343271_a_344600]
-
oficialitățile țării. Așa-zisele lor lămuriri pe chestiune sunt extrem de puerile și desigur fără nici un fundament. Ce fac academicienii, lingviștii, oamenii de știință, psihologii sociologii, filozofii și toată crema intelectuală a noastră? Răspuns: se străduiesc a învăța să dea din buric după cretinoidele creații de penitenciar ale analfabeților maneliști. În limbajul nucleului de cultură al țării, deja s-au înlocuit cuvinte elevate și nu numai,cu „neologisme” din inexistenta limbă țigănească. Vezi Cărtărăscu,poet Gheorghe Alu Gheorghe, și mulți, foarte mulți
VIITORUL RROM-ANIEI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/343451_a_344780]
-
dar înțeleg că trei dintre ele s-au dezumflat și înăuntru au pătruns furnicile cele roșii. Cât despre gust, cred că l-am consumat pe tot ultima dată când ți-am ronțăit lobii urechilor și ți-am mursecat pielea din jurul buricului. Cel mai bine aș putea spune căstau cu atingerea. Ea pare să reziste tuturor atacurilor... ce-i drept, a fost distribuită cam peste tot: în scaune, în schimbătorul de viteze, în plafoniere, în centurile de siguranță - de frână de mână
ÎN ADÂNCURI de RAUL BAZ în ediţia nr. 1298 din 21 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343496_a_344825]
-
cu limba lui neliniștită, iar căușul palmei îi masa cu delicatețe sânul nervos și în continuă întărire. Mugurul începea să-i străpungă tricoul subțire tinzând să-i iasă din cupa sutienului. La acest lucru contribui Ștefan, care-l prinse între buricele degetelor și-l alinta creând posesoarei lui gemete de plăcere. Dalia simțea cum se umezește din ce în ce mai mult. Era un fenomen pe care-l trăia pentru prima dată. Se abandonă în brațele bărbatului ce pusese stăpânire peste voința și corpul ei
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
Acasa > Poeme > Antologie > DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ți-atârnă stelele de sâni buricul fulgeră cu miere iubita mea eu mă închin te mângâi dulce cu putere Buricul fulgeră cu miere pe buze se aprind văpăi îți dau și viața de ai cere să mă înalț din ochii tăi Pe buze se aprind văpăi
DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377404_a_378733]
-
Antologie > DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2241 din 18 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Ți-atârnă stelele de sâni buricul fulgeră cu miere iubita mea eu mă închin te mângâi dulce cu putere Buricul fulgeră cu miere pe buze se aprind văpăi îți dau și viața de ai cere să mă înalț din ochii tăi Pe buze se aprind văpăi iubita mea când mă închin se văd icoane dulci în tei ți-atârnă stelele
DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377404_a_378733]
-
miere pe buze se aprind văpăi îți dau și viața de ai cere să mă înalț din ochii tăi Pe buze se aprind văpăi iubita mea când mă închin se văd icoane dulci în tei ți-atârnă stelele de sâni Buricul fulgeră cu miere luceafăr tandru în cădere Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2241, Anul VII, 18 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Costel Zăgan : Toate
DRAGOSTEA-I CA UN LUCEAFĂR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377404_a_378733]
-
fi pregătită atunci vei fi a mea. -Ești sigur că se va întâmpla asta? -Lăzărica simțea că nu mai are forță să continuie discuția, tot trupul îi tremura, un fior aproape uitat a pornit din zona sânilor, a trecut pe lângă buric și s-a oprit undeva mai jos. Sfârcurile țâțelor împingeau cu putere în cămașa subțire din batist,sânii tari voiau să evadeze, să iasă la lumină, să fie mângâiați, sărutați, pipăiți și masați; se revoltau, își cereau drepturile ancestrale, uitate
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377407_a_378736]
-
noaptea din gurița ei. Apoi, blonda sirenă îl ia la dans printre valurile ce clipocesc, spărgându-se de stânci. Trache se dovedește un dansator excelent, confirmat și de aplauzele petrecăreților din separeu. În plin extaz, după ce îngenunche și sărută gingaș buricul peștoaicei, scoase o bancnotă albastră pe care o strecură elegant sub buricul acesteia. Așa văzuse la barosan. Adică, ce? El nu este patron? Face ce vrea cu banii lui. Blonda sirenă îl îmbrățișă și-l duse-n vârtejul dansului până în
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
valurile ce clipocesc, spărgându-se de stânci. Trache se dovedește un dansator excelent, confirmat și de aplauzele petrecăreților din separeu. În plin extaz, după ce îngenunche și sărută gingaș buricul peștoaicei, scoase o bancnotă albastră pe care o strecură elegant sub buricul acesteia. Așa văzuse la barosan. Adică, ce? El nu este patron? Face ce vrea cu banii lui. Blonda sirenă îl îmbrățișă și-l duse-n vârtejul dansului până în separeu, plantându-l pe un scaun, în uralele chefliilor. --Uraa,uraa,să
TRANDAFIRUL SIRENEI-8 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377495_a_378824]
-
a marca. Mă regăseam în avionul care zbura de la Timișoara la București, mergeam la o conferință legată de literatură la care participau majoritatea conducătorilor de cenacluri literare din țară și care se ținea în capitală, dar trecusem mai întâi prin „buricul Banatului” pentru a-mi vizita un bun prieten. M-am ridicat de pe scaun și - zâmbind la rândul meu - m-am apropiat de femeia care continua să-mi arunce priviri languroase, dar și puțin temătoare, M-am așezat lângă ea fără
SUSPICIUNILE RAŢIUNII PURE ÎN PAŞI UŞORI DE AMOR AFLAT ÎN DEGRADEU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378504_a_379833]
-
o cale mult mai ușoară, ca și mulți alții... E mai ușor să faci un partid și să aștepți compania electorală , decât să convingi pe cineva alde tine să renunțe o funcție principală pe una secundară, când fiecare se socoate buricul... Așa, cum au procedat și grupul lui Ion Hadârcă, Ana Guțu, Andrei Năstase, Maia Sandu nu e bine, fiindcă au mers pe aceiași cale ușoară, de constituire a partiduțelor în loc să lucreze, să lupte pentru unificarea acelor partide proeuropene și româno-
UN PĂGÂN AL NEAMULUI de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380438_a_381767]
-
de ce de-abia acum nu s-a votat legea amnistiei și grațierii. Când ești pustie. Până acum, erai plină. În Piața Prefecturii, în Piața Universității, în Piața Teatrului, în Piața Guvernului, în toate piețele de desfacere și tăiere. A tuturor buricelor. De atâta infracționaliate pe piață, nu mai avem economie. Nici măcar de locuri de muncă. Avem nevoie de: aer, apă, mâncare, sănătate, învățământ, cultdragoste, sport, meșteșuguri, creație omenească și recreații - gratuite. Și de muncit relaxat pentru ele. Se tot spune că
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
de ce de-abia acum nu s-a votat legea amnistiei și grațierii. Când ești pustie.Până acum, erai plină. În Piața Prefecturii, în Piața Universității, în Piața Teatrului, în Piața Guvernului, în toate piețele de desfacere și tăiere. A tuturor buricelor.De atâta infracționaliate pe piață, nu mai avem economie. Nici măcar de locuri de muncă. Avem nevoie de: aer, apă, mâncare, sănătate, învățământ, cultdragoste, sport, meșteșuguri, creație omenească și recreații - gratuite. Și de muncit relaxat pentru ele.Se tot spune că
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
-ți fie leacul! Nu trebuie să fii atentă la ce vorbesc cei mari, că ei uneori mai spun prostii. Uite! Beți amândoi din cana asta de trei ori și după aia, apropiați-vă să vă dau cu apă descântată pe la buric, în capul pieptului și pe frunte, ca să vă treacă! Ne zise ea privindu-ne cu drag. Noi ne apropiam cu cămășuțele ridicate. Ea după ce ne-a dat să bem din apa descântată cu cărbuni stinși , a luat între degetele un
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
cămășuțele ridicate. Ea după ce ne-a dat să bem din apa descântată cu cărbuni stinși , a luat între degetele un cărbune și puțină apă și ne-a făcut o cruce pe frunte, ne-a udat în capul pieptului și la buric, tot descântându-ne șoptit și căscând într-una, semn că eram deocheați. După puțin timp ne-a trecut, parcă ne luase răul cu mâna. Era o adevărată năzdrăvană bunica, însă noi după ce am aflat despre strigoi, nu ne-am resemnat
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe frunte și la buric. Bunica îi spunea mamii, că strigoii se întorc înapoi de pe lumea cealaltă când mor, să ia alți oameni cu ei. Noi atunci ne-am gândit, că strigoii trebuie să știe o potecă secretă pe unde pot să treacă așa ușor
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
în șase cartiere, dezvoltate pe cele 118 insule legate, cele mai multe, prin numai puțin de 354 poduri. Urmăm pod după pod, canal după canal, vizualizăm clădiri cu patina vizibilă a timpului, biserici, mici piețe și ajungem în frumoasa piață San Marco. Buricul târgului. Bazilica San Marco ne așteaptă având o datorie față de mine, când paznicul mi-a închis ușa în nas de nu am mai avut acces la scara spre cai. În față-dreapta, se ridică semeț campanila bazilicii. În dreapta se deschide priveliștea
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
de vară, strălucitor de albastră când deodată toți norii cei negrii au acoperit cerul și seninătatea acelei zile de duminică... Îmi amintesc cum m-am adăpostit sub castanul bătrân și stufos... Știi tu care... Cel de lângă singura mănăstire aflată în buricul târgului, străjuită de înfierbântata și nemiloasa cale ferată... Atunci ne-am cunoscut. Tremurai de frică sau poate tremurai de frig din cauza vântului care arunca cu gheață... Un tunet te-a adus în brațele mele sau poate te-a adus destinul
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
de vară, strălucitor de albastră când deodată toți norii cei negrii au acoperit cerul și seninătatea acelei zile de duminică... Îmi amintesc cum m-am adăpostit sub castanul bătrân și stufos... Știi tu care... Cel de lângă singura mănăstire aflată în buricul târgului, străjuită de înfierbântata și nemiloasa cale ferată... Atunci ne-am cunoscut. Tremurai de frică sau poate tremurai de frig din cauza vântului care arunca cu gheață... Un tunet te-a adus în brațele mele sau poate te-a adus destinul
EMILIAN ONICIUC [Corola-blog/BlogPost/371338_a_372667]
-
vânzare pentru cine avea ochi și noroc să o cumpere . Marfă, nu glumă, oferită de natură vieții umane de care să te bucuri cât mai mult cât trăiești pe planetă “Pământ” Loredana- Lorry, cum îi spuneau fetele, isi agățase de buric un inel de argint, în urechi avea prins un snop de cercei cu pietricica, înfipți unul lângă altul cât era urechea de lungă. Cu niste ochi când verzi, cănd albaștri sau maro îngălbeniți pe la colțuri, de o mărime neobișnuită , așezați
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPAŢIEI CAP. PRUNCII FLORILOR DE PRIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1784 din 19 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374994_a_376323]
-
facă?... Și el, cu afacerile! Tot pe la televiziuni, ziare, reviste...că s-a ajuns... Acum are și o trupă de secretare- crăciunițe, care se fâțâie pe sticlele televizoarelor oferind copiilor daruri de la diferite firme. Au picioare lungi, fuste ultrascurte și buric îmbelciugat. Zâmbesc tâmp, fâțâindu-se, spre deliciul tăticilor și furia mămicilor. Iar sacralitatea lui moș Crăciun... tradiția...obiceiurile... Care sacralitate?! Să fim serioși, domnilor! Afacerile sunt afaceri! Moș Crăciun nu se încurcă cu mofturi spirituale! Dacă le vreți, vi le
METAMORFOZELE LUI MOŞ CRĂCIUN-ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371770_a_373099]
-
Autorului STAȚIA DE TAXI Hoinărind printre amintiri, am căutat un loc din oraș, care să fi scăpat tendinței de schimbare post-decembriste - cu orice preț - tendință manifestată, în numeroase cazuri, doar de dragul schimbării. Am depistat un astfel de loc, chiar în buricul târgului, în Piața Avram Iancu, între Catedrala Mitropolitană Ortodoxă și Teatrul Național. Locul respectiv - ca un reper peste timp - și-a păstrat destinația inițială și - probabil - și-o va păstra și în vremurile viitoare, dacă nu cumva, vreo minte reformatoare
STAŢIA DE TAXI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371911_a_373240]
-
o vreme unul lipit de altul și nu se mișcau decât atunci când vânturile le aruncau pe țărm. Nici nu mai vorbim de mașini, ghiuluri, lanțuri de aur, ori de diamantele cât pumnul pe care toate grasele și le puseseră în buric pentru a fi sexi. Nu serveau la nimic nici palatele, nici catedralele mai mari decât stadioanele, nici măcar caleștile cu care unii snobi ieșiseră la agățat într-o perioadă... Totul era zădărnicie... Jale! Omenirea intră în depresie și își spuse că
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]
-
făcute din ziare vechi, la prețuri acceptabile. Cum de era posibil așa ceva?! se întreba nedumerit poporul... - Costeliiii, băi, Costeliii, scoală, bă, că vrea tușă-ta să vorbească cu tine! Bietul om, surprins și de această dată, își mușcă din nou buricul degetului. Pe ecran apăru balena, tot neagră, tot cu basma roșie și mustăcioară, însă de data asta la schi în Alpi. Bine, nu pe pârtie, ci la restaurant, îndopându-se cu varză călită, dar în Alpi nu la Maglavit, unde
PUNGA DE PLASTIC-EXTREMĂ URGENŢĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1057 din 22 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372331_a_373660]