1,121 matches
-
conștiință că din pricina lui este în starea asta, îi luau aerul. Nu-și putea ierta faptul că a lăsat-o singură în cameră... singură, singurică. Simți că inima i se desface în mii de bucăți. Gândul să se mute la Butea, să-i fie mai aproape, deveni tot mai stăruitor. ”- Am ajuns!” îl auzi, ca prin somn, pe Avel oprind motorul. Erau în fața blocului, acasă la Iași... Iorgu se simți, cu totul deznădăjduit. ”- Da!... Trebuie să mă mult la Butea!” murmură
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
la Butea, să-i fie mai aproape, deveni tot mai stăruitor. ”- Am ajuns!” îl auzi, ca prin somn, pe Avel oprind motorul. Erau în fața blocului, acasă la Iași... Iorgu se simți, cu totul deznădăjduit. ”- Da!... Trebuie să mă mult la Butea!” murmură el. Avel făcu ochii mari, rămânând fără glas. Iarna s-a dus... a venit primăvara. Odată cu trezirea la viață a cerului, a păsărilor, a plantelor și a oamenilor, sărbătorile primăverii au sosit și ele, simbol al reînoirii forțelor cosmice
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și se întorcea către ele cu înfrigurare, ca spre niște fotografii foarte vechi pe care, i-ar fi fost teamă să nu le găsească degradate, mâncate de timp... Se împlinea un an de când Vasilica s-a stins din viață, la Butea. Bătrânul Iorgu, cu lacrimi în ochi, memoră un an de atunci. -... Era în noapte înspre Sânziene...! își zise el cu tremur în glas. Camera cu nr. 4, întreaga Casă de bătrâni de la Butea, zăcea învăluită în pânza întunericului. Vasilica așezată
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Vasilica s-a stins din viață, la Butea. Bătrânul Iorgu, cu lacrimi în ochi, memoră un an de atunci. -... Era în noapte înspre Sânziene...! își zise el cu tremur în glas. Camera cu nr. 4, întreaga Casă de bătrâni de la Butea, zăcea învăluită în pânza întunericului. Vasilica așezată decuseară în pat, înțepenită într-o poziție de cremene, în piept parcă i se căsca la fiecare răsuflare ca o prăpastie/ Doar, forța ei vitală, neasemuită, o făcea să-și mai mențină cunoștința
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
trebuind să se întoarcă acolo Sus... de unde a venit. Sunase ceasul umbrelor la hotarul vieții... Ce vedea acum, ea, acolo nu era în puterea nimănui să vadă. Ciocârlia zbură în lumină, pe Dealul copilăriei din Bârlad. Clopotul de la Biserica din Butea bătea rar, într-o dungă, bătea adânc, parcă număra clipele. Maica Superioară se lăsă în genunchi, la marginea patului, iar palma ei moale și caldă, i-a atins ușor obrazul, care acum era neted și rece. Câteva lacrimi i s-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
care se născuseră încet-încet, în umbra vieții lui, si pe care le purta într-ânsul ca pe niste germeni ai unei boli ascunse. ... Într-un rând, îsi aminti Iorgu, nu mai avu răbdare să astepte până duminică si se duse la Butea, la Vasilica, în mijlocul săptămânii. Se simțea chemat... Tot drumul, până la Butea, moara de tocat gânduri nu s-a oprit o clipă. Doamne, dă-i măcar vorbirea înapoi, atât te rog, Doamne. Să-i pot cere iertare pentru tot ce i-
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
le purta într-ânsul ca pe niste germeni ai unei boli ascunse. ... Într-un rând, îsi aminti Iorgu, nu mai avu răbdare să astepte până duminică si se duse la Butea, la Vasilica, în mijlocul săptămânii. Se simțea chemat... Tot drumul, până la Butea, moara de tocat gânduri nu s-a oprit o clipă. Doamne, dă-i măcar vorbirea înapoi, atât te rog, Doamne. Să-i pot cere iertare pentru tot ce i-am gresit, în toți acesti ani!... De ce nu vorbeste Fata mea
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
l¬ai auzit, nu exisă pe lume un sunet mai înfricoșător!”. Gândurile lui erau un amestec ciudat de superstiție și bun simț. -Să mă rog să doarmă în pace... să mă rog să mă ierte!.. Cu trei zile înainte, la Butea în cămăruța cu nr. 4, Vasilica se stingea din viață... Moartea se simțea ca o umbră, ca o suflare rece, ca un duh, ca un fior negru... Venise s-o ia... Vasilica a auzit-o... Ori, poate, chiar a văzut
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
te uiți cum beau eu cu sfîntu Petre bere la metru!" Și s-au apucat, mînca-v-aș ochii, să pilească! Și parcă erau mai mulți și înșirau sticlele lîng-un zid. O sută, două sute, nu știu câte erau. Se făcuse sfîntu Petru cât o bute, da nu plesnea. Băga-n el și râdea la mine: "Ar mânca gura ta, Oacă, o corcoviță?" " Ar mânca, sfinte Petre!" i-am zis eu. "Da o aripă de găină ar mânca gura ta, Ciupitule?" Ar mânca, 164 sfinte Petre
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
casă era a mă espune pericolului vădit. Mă apropiai așadar de fereastră și privii înăuntru. Dar ce văzui, D-zeul meu! Casa plină cu oameni care de care mai beți și mai sălbateci cari ședeau râzând și chiuind înaintea unei buți de mărime mijlocie desfundată. În păretele din dreapta ferestrei pe care mă uitam era un oblon în fundul căruia era icoana de lemn a maicei Domnului, dinaintea căreia ardea o candelă mică, jumătate cu untdelemn, jumătate cu apă. Pe oblon și deasupra
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
De jur împrejur erau boltiri în muri în care erau statue de piatră... chipuri de cavaleri îmbrăcați în fier... ce se uitau cu ochii lor răci de piatră la el... O manta era spînzurată-ntr-un cui... într-un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ce se uitau cu ochii lor răci de piatră la el... O manta era spînzurată-ntr-un cui... într-un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un colț era o bute așezată pe tălpi, de mult putrezite, și o cupă de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
de argint alături cu ea... El scoase cepul de la bute... Nu curgea nimic... Desigur că camașa prinsă asupra vinului era foarte groasă. El băgă spada în bute și ținu cupa... Un vin ca chihlimbarul {EminescuOpVII 254} transparent... mirositor curse din bute... El o astupă, își apropie buzele de acel lichid vechi... și bău paharul întreg. 1 se cutremură corpul de plăcere... Părea că chipurile de piatră începeau a se legăna pe piedestalele lor balanțînd cu mînile, apoi el se culcă pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
O lac mărețe, adu - ți aminte Cu ce plăcere pluteam pe tine; Ce fericire! cugete sfinte Undele tale ațâță 'n mine, Grijă, necazuri le uităm toate Cu undița 'n mână, lângă păscari; Ș' adormind vesel pe cât se poate "Mă trezeam bute orb de țânțari ". Dragele mele nevinovate, Copile tinere de grații pline, De la voi iată, că plec departe De-acum în pace sînteți cu mine. Galant al vostru, gelos, fierbinte, Deși - alt nimica n-am câștigat, Dar totdeauna îmi vor fi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Ce avem de observat când cumpărăm cai? - Vârsta cailor - Cât timp poartă animalele agricole? Pomăritul: Părțile pomului - Prășirea pădureților de altoit - Despre altoire îndeobște - Surceii nobili - Ceara și rășina de altoit - Altoirea în despicătură - Copularea - Ocularea. Vieritul: Culesul strugurilor - Spălatul buților - Cum să fie pivnița? Stupăritul: Date statistice. Legumăritul: Cultura fragilor. Mătăsăritul: Păstrarea seminței - Schimbarea pielei - Omidăria - Nutrirea omizilor. Mijloace în contra unor primejdii grabnice la oameni. Varietăți ș. a. Agricultura, acest izvor însemnat al bogăției naționale, este aproape singura meserie a poporului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
știu să facă câștiguri însemnate din poamele multe și bune ce produc, poporul nostru adese le cumpără de la precupeții străini cu prețuri piperate; pe când țăranii germani și francezi știu să estragă din poame vinuri prețioase cu zecile și sutele de buți, mulți din țăranii noștri aruncă poamele la porci sau le vând pe nimica sau le lasă de putrezesc, neștiind cum să le păstreze peste iarnă; pe când aiurea se folosește tot petecul de pământ, până și vizuinile, cărările și rozoarele pietroase
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame: Rachiul - Oleiul - Oțetul. Adaus: I. Cultura gardului viu: Foloasele - Prăsirea păduceilor - Pregătirea terenului - Plîntarea păduceilor - Croirea și tractarea - împletirea și tractarea mai departe. Autorul ni e cunoscut prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Borș, Dumitru P. Chirițoiu, Maria Burciu (născută Dănăilă, zis Scânteie), Vasile și Costache Manole, Marin Perjeru din satul Umbrărești-Vale; Vasile Gorgan II, Alexandru Hagiu, Pintilie Popa, Sandu Cucoaneș (poreclit Chitic), fiicele lui Gheorghe Perjeru din satul Salcia; Andrei Munteanu, Ghiță Bute, Trandafir Miron din Condrea; Vasile Stratulat (Bucur), Neculai Sava Milea (Vlaicu), Ilie Marincea din satul Siliștea; Gheorghe Mihalcea Trifan, Mihăiță Bulai, Culai Popa, Ileana Angheliu (născută Dănăilă), Constantin Marin (Cătina) din Umbrărești-Deal; Ion S. Ioniță, Gheorghe Agache, Sandu Marin din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1635 ca făcând parte și formând anterior o singură comunitate, obștea Umbrăreștilor. Identitatea numelor de locuitori din Torceștii aceștia din respectivul act cu nume de locuitori din satul răzeșesc Umbrărești (inclusiv Condrea, Salcia, Cătunași, toate răzeșești), nume precum Borș, Bute, Bulai, Căulea, Galalb, Cucoaneș, Druță, Hagiu, Hâncu, Ojoc, Perjeru, Tiron și multe altele, cuprinderea răzeșilor din satul Slobozia-Torcești în lucrările de hotărnicie și în planurile topografice în hotarul moșiei Umbrăreștilor-partea din jos, neseparați nicicând în hotare deosebite, constituie dovezi sigure
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Poiană, dintre codași”, toți dau mărturie despre un răzeș al lor, care și-a făcut casă la Condrea, „casă făcută de trei ani”, și la semnături au fost scrise numele celor trei, plus „eu, vornicul Chirvasi Bobocea” și „preot Andrei Bute”, adică exact componența din catagrafie ca responsabilitate, dar alte persoane, pentru că și satul este diferit, fiecare avându-și propria conducere. Mărturia pacinicilor din Condrea e din anul 1832, la un an după catagrafie. Recensământul din 1845 implică un număr mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
forța, printre altele: - 27 oi cu mieii lor și cu 6 berbeci; - 12 capre cu câte 2 iezi și 4 țapi; - un car mare legat în fier (o raritate în domeniu, căci atunci carele erau făcute exclusiv din lemn); - 5 buți (butoaie) și 6 antaluri (butoiașe); - 1 stog de fân „și altele care urmează multă polologhie de a le mai înșira prin jalobă”, își încheie soacra plângerea împotriva ginerelui. Dacă punem la socoteală ce-i va fi dat ca zestre, ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care, în 8 ianuarie 1900, lasă fiului prin act de vânzare „șapte prăjini loc pe care sunt construite una casă compusă din două odăi, acoperită cu stuf și o altă casă compusă din una odaie acoperită cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu tablă”, precum și Neculai Bute care, de asemenea, lasă fiului său tot prin act de vânzare „răzășie veche și o casă cu două odăi și o sală și un chiler, construcție de pământ, acoperită cu stuh”. Cum înaintașul acestui Neculai Bute fusese preot, iar fiul său, Gheorghe, dascăl, oameni considerați cu bună stare materială, înțelegem că învelirea caselor cu „stuh”, aflat din belșug în preajmă, nu era ceva înjositor, așa cum se considera în vremea copilăriei noastre. Mai avem o sumară prezentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]