3,562 matches
-
El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
prin toată America Latină și Spania. Dar să revenim la a treia călătorie: fiind concurs cu portughezii, 6 nave pleacă la momentul nepotrivit, în perioada căldurilor ecuatoriale, cănd niciun vânt nu bate. Opt zile stau pe loc și fierb, ascultă pocnetul butoaielor cu apă și vin care plesnesc, grâul se înfierbânta, carnea sărată se strică. Da, știu, post și rugăciune. Și deodată, începe să bată vântul când nu era sezonul lui și Columb debarca pe Trinidad (Sfântă Treime), insula care se poate
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367497_a_368826]
-
cu privire la identitatea ei. Din nefericire, ea nu se poate desprinde definitiv de lumea ei acvatică de care aparține prin origine. Poate călători prin apă și înfrunta valurile cele mai năprasnice, discută cu duhurile acvatice, poruncește norilor, aduce din valuri un butoi cu vin, are un unchi care le face tot felul de șotii și pe care îl închide într-o fântână de la castel pentru a-i anihila puterea. Rudele nu încetează să vegheze asupra ei și dacă soțul ei ar fi
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
ani de agoniseală, pe șantierele de la oraș” pentru un clopot de suflet; „Vaca Vioara care mă fugărea pe pășune când o pășunam dimpreună cu ceilalți copii de seama mea, în vacanța de vară”; „Vor sărbători în curând, călare pe un butoi autohton, cu horincă de prună curată”; Vara, fata lui badea Văsălie dormea pe prispă - de unde a și fost furată; Veneau, după câteva manevre magice, feciorii la fetele adunate în casa Cârnei; Vinerea „se ținea ca de sărbătoare, ca să nu bată
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
maja la morun 9 perperi și 2 juveți și de postav, vilar de Yprin 1 fertun și de Leubia 1 perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați. Și de la maja de ceară 12 ducați și de la butoiul de vin 6 ducați și de la vita cornută 3 ducați și de la un porc 2 ducați și de la burduf de brânză 1 ducat și de maja cergă 1 ducat și de piei de animale sălbatice 1 ducat ... și de la marfa
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
ușor cu banii primiți de la C.A.P., mai puțini ca ai lui Mircea din învățământ. Apă curentă avea și ea la gazdă, însă duș prefera să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
ea la gazdă, însă duș prefera să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru mine? Sau poate locuim
PARTEA A II A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366997_a_368326]
-
armată, pentru marile puteri, și nu este exclus ca scenariul să se repete în Republica Moldova, România sau Serbia? Plus că Ucraina are destule litigii și contencioase de diferite tipuri, „înghețate”, nerezolvate de zeci de ani, inclusiv cu România... Redevin Balcanii „butoiul cu pulbere” al Europei? Ioan SCURTU: Occidentul își urmărește propriile interese, ceea ce este firesc. Numai Saakashvili a crezut că SUA va veni în ajutorul Georgiei, intrând în război cu Federația Rusă. Situația se repetă în cazul Ucrainei. Marile puteri se
INTERVIU CU ISTORICUL IOAN SCURTU LA ANIVERSAREA CELOR 75 DE ANI DE VIAŢĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368470_a_369799]
-
dracu cu buza lui, mie să-mi facă bani! Tudor nu dădu ochii-n gene toată noaptea. Se gândea ce să facă mai întâi cu banii. Va pune cârciumă pentru fată, se va duce la Drăgășani cu căruța cu două butoaie să ia vin, va urca și la munte după rachiu... Când va auzi notarul că fata lui are cârciumă...Și așa îi da el ocol Leftericăi, dar acum...Ce, e de vise rele să aibă un ginere notar? Adormi greu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler[7]. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
ușor cu banii primiți de la C.A.P., mai puțini ca ai lui Mircea din învățământ. Apă curentă avea și ea la gazdă, însă duș prefera să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
ea la gazdă, însă duș prefera să facă la serviciu înainte de plecare spre casă. Vara era mai simplu. Gazdele montase un butoi din tablă de două sute litri pe bucătăria de vară din curte și cu o pâlnie de stropitoare sub butoi, îl utilizau ca duș. Se încălzea apa de la soare și așa se mai spăla când nu mergea la serviciu sau se răcorea când căldura de afară devenea insuportabilă. - Nu mai are o cameră bătrâna și pentru mine? Sau poate locuim
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
Gabi a fost total nemulțumită, îi alunecau picioarele în toate direcțiile, protesta de zor: - Vreau la patinoarul meu din Predeal ! Monica i-a angajat un monitor timp de o oră. Acesta i-a arătat câteva mișcări, i-a dat un butoi pe care trebuia să-l împingă pe gheață, dar nu a ajutat prea mult, Gabi rămânea în continuare țeapănă. Lipsa de curaj era evidentă. În schimb a ajutat ambiția. Când au sosit pe gheață alte câteva fetițe de vârsta ei
ŞAIA PIPENU de DAN NOREA în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349485_a_350814]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Artistic > BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? - PARTEA A II-A Autor: Zaharia Bonte Publicat în: Ediția nr. 79 din 20 martie 2011 Toate Articolele Autorului Ziua de duminică 20 februarie am petrecut-o cu niște prieteni, am vorbit despre multe, inclusiv despre
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
unde ne-am rugat și pentru pacea în Belgia și pentru binecuvântare în România și pentru liniște socială si vremuri mai bune în lume. La ieșire câțiva creștini au ținut să-mi mulțumească pentru articolul despre Belgia, despre pulbere, despre butoi și pulberea din el... Între ei pastorul baptist Nicolae R, ale cărui vorbe le-am reținut spre știința tuturor Sunt interesat în mare măsură de politică ; de cea europeană, de cea românească și bineînțeles belgiană, așa că mă întreb ce s-
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
mă întreb ce s-ar întâmpla și cum ar arăta ziarele și jurnalele de știri europene dacă România ar traversa o criză politică de asemenea amplitudine ? În fapt Belgia se înscrie în trendul european: Țara Bascilor, Irlanda de Nord, Nordul Italiei, toate butoaie cu pulbere... Situația, deși aparent calmă, este gravă, ați făcut bine să atrageți atenția: îmi pare rău că nu le am cu scrisul să vă pot ajuta, dar vă apreciez străduința și viziunea’’. Multumesc, domnule pastor, mă bizuiesc și pe
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
început de an 2011 există cam 30 de adunări ale fraților români din confesiunile evanghelice. Cine ne spune câte biserici ortodoxe să fie? Până acuma am știință de cinci. (n.a.) Zaharia BONTE Sombreffe, Belgia 20 martie 2011 Referință Bibliografică: BELGIA - BUTOIUL CU PULBERE AL EUROPEI ? - PARTEA A II-A / Zaharia Bonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 79, Anul I, 20 martie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Zaharia Bonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
PARTEA A II-A de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349672_a_351001]
-
vise de pe Râul Negel Money, money, money! Prezent din ce-a fost Viitor din ce este În orașul cu omizi se stropesc chimicale În anotimpul uscat se află mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane funebre doage-n rugină pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjonesc mototol, se adună aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri ; La tribune, învățații politici în brațe brașoave, plutesc peste muritorii fără scaune fixe martori la măririle celor aleși băsmuiesc planeta cu sfaturi în
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
vise chema pe Julia May În cadru după cadru la TV în orașul cu omizi unde se stropesc chimicale În anotimpul uscat se aflau mlaștini secate cu hârtii aruncate și cartoane murdare la orice mângâiere de aer doage ruginite pentru butoaie deșeuri menajere căzute din bloc se hârjoneau mototol, se adunau aruncate orfane de la ferestre triste lângă borduri se grămădeau atomi ca solzii pe ață - La tribune, învățații politici se mândreau în vorbe sau pluteau peste muritorii fără scaune fixe martori
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350287_a_351616]
-
înconjurate de grădini vaste cu mulți pomi fructiferi. Am sosit la casa miresei, o casă impozantă, înconjurată de o grădină mare, cu un cort imens în curte, unde erau puse multe mese și scaune, iar pe niște suporturi erau două butoaie uriașe, unul cu vin și celălalt cu țuică. Era și un cuptor mare, lângă care erau stivuite vreo 200 de pâini rumene. În bucătăria casei erau adunate o mulțime de femei care trebăluiau grăbite să termine ultimele feluri de mâncare
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
antreuri, fripturi de pasăre și porc, sarmale, deserturi variate și băutură la discreție. În afară de vinul și țuica care s-a servit la masă, o bună parte din nuntași se ridicau repetat de la masă pentru a gusta băutura din cele două butoaie din curte. La masă am avut marea surpriză de a fi așezat alături de PETRACHE LUPU. Mi-am dat seama că era un om deosebit, cu mult bun simț, care vorbea cu har, se comporta civilizat, povestea din activitatea lui și
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
de prună și o găleată de tablă zincată plină totdeauna cu apă și lângă ea, o cană de tablă smălțuită cam de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că primul kil de vin se dădea de la butoi, „nebotezat”. La al doilea se punea întâi o cană de apă apoi se umplea sticla până la semn cu vin din butoi. La al treilea se puneau două căni de apă, fiindcă țăranii erau „cuc și altă pasere” și nu-și
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
de o litră pusă pe un taburel de lemn. Regula era că primul kil de vin se dădea de la butoi, „nebotezat”. La al doilea se punea întâi o cană de apă apoi se umplea sticla până la semn cu vin din butoi. La al treilea se puneau două căni de apă, fiindcă țăranii erau „cuc și altă pasere” și nu-și mai dădeau seama că beau pișoarcă. Nea Gheorghe zicea că le face un bine că să nu se turlăcească prea din
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
se vor deștepta și se vot trezi din „somnul cel de moarte” în sfârșitul istoriei celei mai mari înșelătorii umane, pentru ca împreună cu celelalte 27 de state din UE să răsturnăm odată pentru totdeuna Căruța cu proști din Uniunea Europeană, să stingem butoiul cu pulbere din Balcani și să aprindem o altă flacără a revoluției, de data aceasta o flacără a Revoluției de conștiință solară, care să cuprindă toată Uniunea Europeană și în final întreagă lume liberă. sculptor, Constantin Milea Sandu PS: Iată și
SCRISOAREA NR.71. ROMÂNIA ÎNTRE SINUCIDERE ŞI ADEVĂR. TURNUL DE VEGHE AL ROMÂNIEI. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349105_a_350434]
-
luau micul dejun cu ouă ochiuri, slăninuță la grătar, brânză de vaci cu smântână de bivoliță, friptură de pui cu mujdei, vestiții de acum cârnați oltenești, pe care, mai ales Heimlich îi aprecia din cale afară, cu murături proaspete de la butoi, dar și cu o țuică înainte, plus un kil de vin care sfârâia în pahar, așaaa pentru digestie, dar numai simpatica Hildegarde (buna mea prietenă, cam proastă ea, da’ tare sufletistă, cum o prezenta Timona), pentru că soțul avea de șofat
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]