1,209 matches
-
să vadă ce și cum, au luat-o la picior care și cum au putut, lăsând toate-n pământ, numai ca să scape măcar cu sufletul; oamenii lui Ștefan arătau că nu-s mămăligi, căci pe care cum îl ajungeau cu buzduganul, nu mai vedea soarele. Hărțuiala i-a ținut patru-cinci săptămâni pe valea Berheciului, bătăliile dându-se la Măldărăști, Tomozia și Dealu Perjului, unde și astăzi se mai pot vedea șanțurile de refugiu ale oștenilor lui Ștefan. În vremea asta, Dumnezeu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de cărți, reviste și ziare, cronică teatrală, studii critice literare semnează colaboratori precum: C. Mândru, Gh. Preda, Petru T. Gâdei, Gr. Veja, I. Manta‐Roșie, George Ponetti, Virgil N. Duiculescu, Const Crișan, C.D. Mitrescu, Kostel Dimitriu, G. Tuto veanu, Cornelia Buzdugan, Gh. Bujoreanu, Gh. Dimofte ș.a.‐ profesori și foști elevi ai acestora de la Liceul „Codreanu”. * Învinovățirea că Freamătul Literar ar fi o preluare a celuilalt „Freamătul” de la 1911 - 1912 nu‐i luată în seamă, nefiind esențială. Costel Dimitriu, se pare, că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
redacție), Zoe G. Frasin, G.M. Vlădescu, Toma Chiricuță, Ion Palodă, Victor Ion Popa, Const. Găvan, Grigore Veja, Traian Condoiu, D. Nanu, I. Valerian, Ciprian Doicescu, Const. Crișan, Iuliu și Virgil Nițulescu, G. Tașcă, Pamfil Șeicaru, Tud or Pamfile, C.Z. Buzdugan, V. Voiculescu, Aron Cotruș, George Ba covia. Nu trebuie omiși nici mai tinerii George Nedelea, Vasile Damaschin, Mircea Pavelescu, Ștefan Cosma, G.G. Ursu, Gh. Ioniță și alții. * Tot în „Discuții literare” dar în nr. 2 din „Scrisul nostru” G. Tutoveanu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
a pretins imperios lui Carol Caraiman ca „Duduia” să nu fie adusă și ea în țară. Frustrat de orgolii, fruntașul național-țărănist căuta să profite de impasul în care ajunsese Regența prin decesul unuia din membri ei (e vorba de Gh. Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație) ca să ajungă la același rol în politica românească pe care l-a avut Ionel I. C. Brătianu pe lângă fostul rege Ferdinand Întregitorul și Loialul. După ce a primit însemnele regale, primele măsuri luate de Carol al II
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
evidențiază, autorul menționează alte opere ca cele referitoare la comunele Ipatele (M. Ciobotaru), Puiești (Dan Răvaru), la care se adaugă cele despre Vutcani (Ion Diaconu), Vulturești (M.Ciobotaru), Ciocani (Cicerone Medeleanu), Dolhești (Vicu Merlan), Pogănești (Ștefan Plugaru), Tanacu (Gheorghe Grigore Buzdugan), Tăcuta (Ștefan C. Ciudin), Priponești (Ioan V. Tasie), Valea Bohotinului și Valea Moșnei (Vicu Merlan) etc. Credem și noi că adevărații intelectuali, del oc a fectați de postmodernismul molipsitor la care am făcut trimitere, nu-și vor cruța timpul și
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
I la Concursul internațional de desen „N. N. Tonitzaʺ din Bârlad. ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ: Activitatea de cercetare * 1971 2008 - A efectuat nenumărate cercetări de te ren și cercetări arheologice sistematice în z ona Horincea-ElanPrut, alături de mari specialiști în domeniu: Ghenuță Coman, Costică Buzdugan, Ruxandra Alaiba, Ioan Mitrea și Dan Gh. Teodor; * 1975-2008 - A participat cu interesante comunicări la numeroase Sesiuni științifice - organizate de muzeele din Bârlad, Vaslui, Bacău, Iași și Galați; * 2003 - înființează Asociația Culturală „Academia rurală ELANULʺ, în colaborare cu prof. Gheorghe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
A publicat numeroase studii și articole în prestigioase reviste din țară: „Studii și cercetări de istorie veche și arheologieʺ, „Thraco Dacicaʺ, „Revista Muzeelorʺ, „Carpicaʺ, „Memoria Antiqvitatisʺ,„Cronica Episcopiei Hușilorʺ, „Acta Moldaviae Meridionalisʺ, „ Zargidava ʺ etc. * 1997 - Antichitățile Elanului, coautor: Costachi Buzdugan, Vaslui, Inspectoratul pentru Cultur ă; * 1998 - A fondat și conduce revista de cultură „Ela nulʺ, ajunsă la nr. 80; * - Comuna Banca. Pagini de monografie, coa utor : Gheorghe Gherghe, Bârlad, Editura Sfera; * 2003 - Ghenuță Coman. O viață dedicată arheologiei, coautor: Gheorghe
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
a rdoa re înăbușită de câțiva scriitori din localitate, ca G. Costandache, I.Manta Roșie, I.Șușnea, cărora li s-a adăugat cultivatul avocat C. Dornescu. La București s-au reîntâlnit câțiva dintre membri fondatori: Toma Chiricuță, V.Voiculescu, Ion Buzdugan, Virgil Nitzulescu, Dimitrie Iov și tinerii de altădată ai Academiei Bârlădene, acum oameni maturi, G.G. Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V.Damaschin, G. Damaschin, Paul Visco cil, Florica Ionescu - Tutoveanu, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Rem ulus Boteanu ș.a. Lor li
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
detaliază: „La Bârlad G. Tutoveanu își menține amintirea, înconjurat de scriitorii din localitate - G. Costandache, I. Manta Roșie, I. Șușnea (și eu îl adaug și pe G.Nedelea), iar la București prin prezența fondatorilor ei - Toma Chiricuță, Vasile Voiculescu, Ion Buzdugan, Virgil Nizulescu, Dimitrie Iov, la care se adaugă mai tinerii G.G.Ursu, Romulus Dianu, Ion Ioniță, V. Damaschin, G. Damaschin, Emil Tudor, Cicerone Mucenic, Romulus Boteanu” - cel care, în 1984 avea să realizeze la Bârlad, menținând și promovând spiritul Academiei
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
exte din cărțile și publicistica lui G.G.Ursu, tipărită la Bârlad . La cele spuse mai sus adaug o listă a celor c are ar trebui să aibă loc în Dicționarul-Literar, Vaslui, ediția viitoare: de la Bârlad: G.V.Botez, Ion Băilă, I.Buzdugan, Lazăr Beneș, D.Cotoranu, Petre Ciolan, Șt. Cosma, I.G.Ciorescu, Panaite Chenciu, Isidor Cremer, G.Damaschin, C.Dinu, Mihail Dragomirescu, George Dumitrescu, Stelian Dumb ravă, Nicolae Dorin, Corneliu I.Droc, Ion Gane, Const. Georgiade, Const. Goran, Dumitru Gusti, Aron Grünspan
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
niciodată acasă de la muncă, să vorbească de sentimente și lucruri fine cu nevasta. Să îi povestească ce zi grea a avut și să întrebe ce mai face zmeulețul cel mic. El are un obicei bărbătesc, bine stabilit, aruncă doar cu buzduganul în poartă, cu o oră înainte, să știe aia, de-acasă, ca să pună masa și să-și facă un duș. Și unde mai pui, că zmeul nici nu are nevoie de cal. Ce cal dom'le, în epoca zmeilor se
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și nici nu doresc nicidecum libertatea. Cu atât mai mult, cu cât reiese din povești, că zmeul este plecat mai tot timpul în deplasare, departe hăt, pe la mama naibii. Și este extrem de grijuliu cu liniștea sa familială, fiindcă prin aruncarea buzduganului, anunță cu cel puțin o oră înainte că vine acasă, iar prințesa să șteargă toate urmele vreunei vizite clandestine, pentru a nu fi nevoită să ascundă eventualii musafiri prin dulap. Deci credeți-mă, dacă mi s-ar da de ales
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
autohtonă și de import, Răcătău Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Urnă carpică; Fibulă carpică, Dămienești; Tipar cu simboluri paleocreștine, sec. VI, Traian; Tezaur de ducați venețieni, sec. XVI-XVII, Gutinaș-Ștefan cel Mare Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Buzdugan (sec. XV, Rădeni-Vaslui; Săgeți (sec. XV, Borzești-Bacăuă; Armură (sec. XVI, Gâdinți, com. Sagna, jud. Neamț; Cahlă (Tg. Trotuș; Act de danie din perioada lui Petru Rareș Piese din colecțiile Secției de istorie arheologie: Hanger turcesc (sec. XVIII, Costișa Neamță; Sabie
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
occidentalilor însemna întrucâtva un gest prevăzător de supraviețuire 141. Așadar, nu trebuie să ne mire că această realitate istorică a reprezentat esența testamentului politic al lui Ștefan cel Mare. Se luptase aproape o domnie întreagă cu turcii, sub al cărui buzdugan i-a zdrobit adesea. Dar când și-a simțit sfârșitul aproape, și-a povățuit fiul, Bogdan cel Orb, să supună Moldova otomanilor. Decizia s-a dovedit una salvatoare pentru această provincie greu încercată de istorie. Supunerea de bunăvoie s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Catrina, este dezamăgit și se îmbolnăvește. Din rațiuni politice, Duca o căsătorește pe Catrina cu Ștefan Beizade. Înainte de cununie, Alecu Ruset îl răpește pe Ștefan Beizade, care va fi eliberat de oastea lui Duca, iar răpitorul va fi ucis de buzduganul domnitorului. Cartea are 33 de capitole, în care se povestesc întâmplări din Moldova, de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Motivul principal este motivul străinului, în romanul sadovenian, abatele de Marenne. Inspirându-se din Cronica lui Neculce, M. Sadoveanu adaugă și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
deosebită, manifestă înțelegere și vrea să-l ajute, prezentându-l în mod elogios Padișahului. În timp ce Duca-Vodă plănuia nunta fetei, Alecu Ruset pune la cale răpirea mirelui, dar planurile îi sunt dejucate, este prins, dus în fața domnitorului, care îl lovi cu buzduganul, încât tânărul "sub năvala sângelui", "se abătu într-o parte; după aceea înainte; și căzu cu fața în jos, lovind cu fruntea lespezile". O iubire scurtă și nefericită se sfârși sub ochii încremeniți ai miresei. Acest personaj corespunde canoanelor esteticii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
a avut o moarte pe măsura spiritului său aventuros. Caracterizarea lui Giorgie Duca-Vodă Duca-Vodă, domnitorul Moldovei, la sfârșitul secolului al XVII-lea, este hain, tiran, crud, despot, lacom într-o țară săracă ; mărea birurile, confisca averile boierilor, "îi izbea cu buzduganul de moarte". Având o fire închisă, ducea o viață izolată, era necruțător, suspicios, ursuz, neînduplecat, impasibil la suferințele oamenilor, stăpânea arta disimulării în relație cu boierii pe care-i pedepsea, deoarece voiau să iasă de sub tiranie. Era iute la mânie
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
va urma să atârne o sabie, până ce Dumnezeu va hotărî să nu-mi fie de folos și să te pot deplin ierta". Auzind că a fost prins Alecu Ruset, "Domnul avu un râs silnic", "simți înfiorarea bucuriei" și își pregăti buzduganul cel mic pentru a-l ucide pe beizade. El este "un despot de tip turcesc, machiavelic prin natură și tradiție" (N. Manolescu). De-atâta teroare și prefăcătorie, domnitorul nu este iubit nici de oamenii simpli, nici de boieri. Într-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dar încercarea le-a fost zadarnică. El a fost închis în turnul Goliei și ea urma să fie trimisă la mănăstirea Agapia. Anticipând judecata lui Vodă, Costea Căruntu, slujitor la agie, se grăbea să afirme: "Sfârșitul lui are să fie sub buzdugan, așa după cum înțelege orice om cu scaun la cap". Dar, protagonistul evadează din turn, pune la cale împreună cu Ancuța cea de demult, eliberarea Varvarei. Planul lor s-a bucurat de succes. Portretul fizic: Todiriță Cătană era "întru adevăr om nalt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
La 20 iulie 1927 a murit Ferdinand I. A fost proclamat rege nepotul sau Mihai, care, fiind minor, a domnit sub o regență formată din principele Nicolae, fiul mai mic al regelui Ferdinad I, Miron Cristea, patriarhul României și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Justiție și Casație. Ultimul membru a fost înlocuit, după moartea sa în octombrie 1929, cu Constantin Sărățeanu, consilier la Înalta Curte . Însă la 6 iunie 1930, fostul prinț moștenitor Carol s-a întors în mod clandestin
Drepturile omului reflectate în Constituţiile României din 1923 şi 1938 by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1672_a_3044]
-
Dănilă îl leagă pe drac la ochi și la urechi, pasă-mi-te să nu asurzească, și-l lovește cu o drughineață de stejar până când fuge în iaz. Un alt drac îi cere lui Dănilă să se întreacă în aruncarea buzduganelor, dar acesta îi spune că el ar putea arunca buzduganul până în lună, unde se află frații lui care au mare nevoie de fier. Ultima încercare ar fi să se întreacă în blesteme. Dănilă spune că nu are la el blestemurile
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
pasă-mi-te să nu asurzească, și-l lovește cu o drughineață de stejar până când fuge în iaz. Un alt drac îi cere lui Dănilă să se întreacă în aruncarea buzduganelor, dar acesta îi spune că el ar putea arunca buzduganul până în lună, unde se află frații lui care au mare nevoie de fier. Ultima încercare ar fi să se întreacă în blesteme. Dănilă spune că nu are la el blestemurile părintești și-l obligă pe diavol să-i ducă acasă
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Veveriță se ridică spre a-i închina o urare lui Lăpușneanu, rostind câteva cuvinte lingușitoare. Cuvintele aburite de băutură ale acestuia sunt interpretate (firește, tendențios) drept o ofensă adusă autorității domnești de către armaș, care-l izbește pe nefericitul boier cu buzduganul. Agresiunea, gratuită în ochii înfricoșați ai audienței banchetului, marchează începutul masacrului, redat cu răceală limpede, chirurgicală de narator: "toți slujitorii de pe la spatele boierilor, scoțând junghiurile, îi loviră; și alți ostași, aduși de căpitanul de lefecii, intrară și năpustiră cu săbiile
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
următoarea formație: președinte - Averescu Grigore; secretar - Rubin Schulimsohn. Membrii: Savin Stelian, Cicerone Rotaru, Elena Zelinescu (subl.ns.), Aristide Chifan, Ghertler Leopold, Baciu Gheorghe, Bogos Constantin, Darie Ion, Milu Steinberg, Clara Imberg, Băbăscu Maria, Frunză Vasile, Grădinaru Vasile, Toader Maria, Măndița Buzdugan, Donea Ion și Ispir I.”. Față de primul comitet de conducere ce a fost instalat la data de 4 noiembrie 1944, actuala echipă era aproape în totalitate alta, mai rezistând numai Rubin Schulimsohn și Elena Zelinescu care, iată, nu fusese dată
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe care o construim”. După document, era vorba de str. Gheorghe Racoviță (astăzi dispărută prin sistematizare) dar și de strada Mihail Kogălniceanu, străzi care atunci fuseseră proaspăt pavate cu bolovani de râu. Printre convocați se numărau următorii: David Steinberg, Alexandru Buzdugan (în a cărui casă a funcționat clubul tineretului, apoi primul sediu al organizației UTC Vaslui, transformat după 1990 în fief al unor privatizați n.n.), Ițic Glixman ș.a. În anul 1942, aproape de terminarea mandatului de primar, Ion Rășcanu a obținut toate
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]