13,753 matches
-
sute de mii de preoți funcționari, din câteva zeci de mii de profesori, învățători, specialiști etc. în ale teologiei, din aproape două miliarde de așa-ziși creștini pe care iama istoriei i-a surprins cu un certificat de botez în buzunar, din sute de mii de clădiri bisericești în care aerul putrezește încet, dar sigur [...] din câteva armate cu "mii de oameni și religii" dar fără nici un Dumnezeu [...] Ceea ce inima îmi spune este cumplitul adevăr că și Biserica, Trupul isteric al
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
Mircea Mihăieș Fiecare nație cu nebunia ei: japonezii cu pokemonii - simpaticii monștri de buzunar - noi cu ungurii! Neavizatul care-a răsfoit presa românească de dinaintea meciului de fotbal cu Ungaria ar fi crezut că ne aflăm în preajma declanșării unui nou război mondial. Nu deschideai ziar fără să dai de tiluri ce aminteau că noi, și
Ungurii, pokemonii României by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15866_a_17191]
-
puzderie de comiții și comitete, împărțind altora premii, distincții și regala-i bunăvoință, împingîndu-se ca puricele, întotdeauna în frunte, la vedere, nedîndu-se în lături, pe ici, pe colo, de la mai mari sau mai mici pungășii prin care să-și burdușească buzunarele și așa ultra-pline: te crezi lumina secolului, deținător al pietrei filozofale, împărțitor de dreptate și făuritor de destine literare. Obsesia persoanei și gloriei tale factice, cumpărate cu monedă sunătoare și plecăciuni pe unde trebuie, revărsate în tripla-ți bărbie, în
Elogiul ipocriziei by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15872_a_17197]
-
li s-ar cere să includă în revendicările lor și unele privitoare la îmbunătățirea stării materiale a școlilor. Sindicatele consideră că asta e treaba Ministerului. Ministerul ridică din umeri arătînd cu degetul către administrațiile locale, iar administrațiile locale își întorc buzunarele pe dos și anunță că n-au bani. Totuși începerea anului școlar nu e o calamitate naturală, încît toți mînuitorii de fonduri bugetare din România care se plîng că nu au bani pentru școli pot fi întrebați dacă au prevăzut
Starea școlilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15928_a_17253]
-
fostului UTC, pe care nu-l interesează tinerii, ci propria sa supraviețuire. Conduse de foști tineri, aceste fundații trăiesc din discoteci sau din cîrciumi cu acces fără restricții de vîrstă în care tinerii de azi sînt storși de banii de buzunar. Excepțiile, cîte or fi, întăresc regula. Din nefericire nici măcar părinții acestor tineri nu sînt dornici să le încurajeze un real spirit de independență, chiar și în familiile bogate. Acestea produc copii de bani gata pe bandă rulantă, condamîndu-i la un
Ce vrea tineretul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15958_a_17283]
-
risipa în cheltuirea bunului public, care îmbuibă o clientelă nesătulă. Căci banii mulți care se duc, de pildă, către întreprinderi ale statului aflate într-o permanentă terapie intensivă, nu ajung la sindicaliștii care ies în stradă, ci se pierd în buzunarele căpușarzilor de tot felul, ale baronilor sindicali și în producția de dragul producției, mai păgubitoare decît falimentul. Un editorialist entuziast, profețea de curînd, că privatizarea Sidexului e semnul că România s-a îndreptat către adevăratul capitalism. Editorialistic asta sună bine, dar
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
că România s-a îndreptat către adevăratul capitalism. Editorialistic asta sună bine, dar potrivit unor informații lăturalnice, cu acest prilej, la Sidex a început marea prăduială finală. Nu m-aș mira dacă aceste magazine pentru săraci vor mai umple cîteva buzunare, din diferențele de prețuri subvenționate, în timp ce amărîții care nu-și merită soarta le vor da buimaci tîrcoale.
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
cu intenția înscrierii unei posturi mai curînd decorative, homo religiosus apare înghiontit, hărțuit de dubiul stenic al unui ins cu o structură telurică estetizată: "mie, domn' președinte, mi-au legat de picior un înger fără zbor. mi-au îndesat în buzunare îngeri cu ghiare" (ibidem). Ori: "mi-e dor de niște abstinențe, de un ascetism, de o retragere în pustiu, de patul care este în mine" (ibidem). În spațiul delirului vesel (aidoma cimitirului de la Săpânța!), înregistrăm o mixtură de sacru și
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
Comitet de lectură" poate hotărî ce să facă și ce să nu facă un artist? Probabil că, și "în domeniul culturii", tradiționala structură românească de gașcă a devenit, între timp, una de tip mafiot; există interese comune, există clanuri, există buzunare care se umflă din jocurile sărăciei și din bunăvoința cîte unui naș... Dar nu despre ei vreau să vă scriu acum, ci despre dumneavoastră. Iertați-mă, dar, prin felul în care ați reacționat, am senzația că nu numai ei întorc
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
înregistrat în dicționarul de argou al Ninei Croitoru-Bobârniche (1996), ca substantiv neutru, cu două sensuri: 1) "mijloc de transport (tramvai, troleibuz, autobuz etc.)" și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
și 2) "înghesuială, aglomerație"; la acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
acestea se adaugă două expresii - a da un panacot "a fura din buzunare" și l-a pus la panacot "l-a urmărit pînă într-un loc aglomerat", precum și două derivate: a panacota "a fura din buzunare" și panacotist "hoț de buzunare". în dicționarul de argou al Ancăi și al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
al lui George Volceanov (1998) sînt reluate unele dintre sensurile citate, dar apar și forme mai bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
bizare: un substantiv cu singularul panacota și pluralul panacoturi (cu indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
indicația - probabil eroare de tipar - masculin) este explicat ca: "înghesuială, aglomerație"; "tramvai"; "furt din buzunare comis în mijloacele de transport în comun". Sînt incluse, în plus, derivatul panacotar "hoț de buzunare" și (altă ciudățenie) un verb panacote (?) "a fura din buzunare", cu persoana I singular panacotesc (forma corespunde însă unui verb de conjugarea a IV-a, a panacoti). Sensul de "furt" era deja atestat într-un interviu mai vechi, cu Ioan Moldovan, "procuror criminalist la Procuratura locală Zalău, jud. Sălaj": ""Să
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
34, 1982, p. 4); cel de "portofel" e prezent în mai multe surse jurnalistice relativ recente: "Panacot este portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze" (maronet.ro - arhiva on-line); "ce va face cu șmenarii și cu panacoții ?" (ib.); "unii dintre ei sînt panacoți (hoți de buzunare) cu experiență"(Monitorul de Brașov - arhiva on-line
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze" (maronet.ro - arhiva on-line); "ce va face cu șmenarii și cu panacoții ?" (ib.); "unii dintre ei sînt panacoți (hoți de buzunare) cu experiență"(Monitorul de Brașov - arhiva on-line); "te sfătuiesc părintește ca, dacă te "operează" un
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze" (maronet.ro - arhiva on-line); "ce va face cu șmenarii și cu panacoții ?" (ib.); "unii dintre ei sînt panacoți (hoți de buzunare) cu experiență"(Monitorul de Brașov - arhiva on-line); "te sfătuiesc părintește ca, dacă te "operează" un astfel de panacot, să stai cuminte în banca ta" (ib); "hărțuirea oamenilor de afaceri, valutiștilor sau panacoților care nu sînt dispuși să își "achite datoriile
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
zilei - Argeș - , arhiva on-line); "panacotarul voiajor a fost reținut" (ib.); "joi dimineață, trei panacotari acționau în autobuzul 13B" (ib.). Pentru a recapitula, panacot pare a însemna deopotrivă: 1) înghesuială; 2) mijloc de transport în comun; 3) furt; 4) hoț de buzunare; 5) portofel - denumind deci, pe rînd, mai multe dintre elementele esențiale ale unui anume tip de furt. Ipotezele etimologice și asupra evoluției semantice sînt în asemenea cazuri riscante și fragile. Mi se pare însă posibilă regăsirea unui fir. La urma
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
fiind ale poporului... Nu cu dl Martin trebuia să se răfuiască dl Râpeanu, ci cu lichelele care în ultimul deceniu, au devalizat Univers și Minerva, băncile de stat, întreprinderile cu capital de stat și tot ce se putea transfera în buzunar propriu. Dar sechelele îl opresc pe dl Râpeanu să vadă lichelele. Ce mai observă "Observatorul" În numărul dublu (damblaua culturală a sfîrșitului/începutului de an) 97-98 din ianuarie, Observatorul cultural este cu ochii pe românii de la Paris. Cităm, fără comentarii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15598_a_16923]
-
actul II din Boema, impulsul acelui gest țâșnit cu care își arunca în aer bereta odată cu valul dulce vibrat al glasului: O... tinerețe, tinerețe plină de avânt! Tot din mansarda în care murea Mimi își aduna Colline haina bătrână prin buzunarele căreia trecuseră toți filozofii și poeții. Încerca să o vândă. Două minute de muzică gravă, unul din marile roluri ale lui Nicolae Secăreanu... pe lângă Boris sau, mai târziu Tirezias, orbul care 'vede'. A fost și un 'Bărbier de aur' cu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
accepta teribilul...') Aforismele nietzscheene, apărute într-o selecție incitantă pentru curiozitatea cititorului contemporan (Amelia Pavel) sunt utile politicianului zilelor noastre, măcar ca punct de construcție a unor replici. Dacă aș fi parlamentar, n-aș pleca la muncă fără Nietzsche în buzunar. Friedrich Nietzsche . Aforisme. Selecție, traducere din limba germană de Amelia Pavel. Ediția a II-a. Editura Humanitas, 2001. Cum bate din palme o singură mână Povestirile lui Salinger, mai pătrunzătoare decât romanele sale, apărute într-o nouă și foarte arătoasă
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
să poată spera la a se menține profesional, dar și să profite de un anume răsfăț material, nu de soiul aleșilor soartei din zilele noastre, învățați a refuza cu plictis bonificații de câteva sute de mii de dolari, ci la buzunarul obișnuiților de localuri unde curent se lasă pe masă chinta de bancnote ale republicii cu cea mai spornică cifră înaintea roiului de zerouri. În fine, bătrânul verde, căruia un destin favorabil i-a hărăzit ierni cu căldură în hoceag și
Ger sclipitor - sărbători îmbelșugate! by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15638_a_16963]
-
cu limba de lemn a unui ceas istoric revolut - sunt povești de adormit copiii. Dar nu chiar pe toți, pentru că destui dintre ei sunt deja departe de paradisul iliescian plin de sunete plăcute în urechi și de vid istoric în buzunare.
Limba de lemn a ceasului istoric by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15670_a_16995]