15,206 matches
-
Bărăgan ca spre un pământ mai darnic") să vadă realitatea ,,cu un ochi din afară", tânărul ucenic într-ale sculpturii percepe, de fapt, ceea ce scapă înțelesului oamenilor de rând. Rolul lui nu este doar acela de simplu ghid prin labirintul câmpiei; el trebuie să-i învețe pe însoțitorii săi (Bendorf și sculptorul Marteș) să vadă nu doar orașul, ci și acele realități care trezesc ,,nedumeriri pline de farmec", prin misterul și stranietatea lor. În ultimul rând, pentru oamenii ce au călătorit
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
spațiu învăluit în aura fantasticului. Cititorul devine îndreptățit să se întrebe, la rându-i, dacă așezarea ascunsă sub ,,valuri roșcate și suprapuse de praf gros, dar transparente în soarele de amiază" există cu adevărat sau este doar un miraj al câmpiei învăluite în strălucirea astrului diurn și în lumina înșelătoare reflectată de masa cu oglinzi ori de undele Dunării. Legenda morii lui Fuierea Apare într-una din bucățile memorialistice incluse în secțiunea Din ,,Memoriile unui om tânăr" și în Dropia. Moara
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
într-un fel de groapă lungă, între orizonturi, până când zgomotul trapului și galopului oamenii îl auzeau venind de dedesubt - morarul alerga pe fundul cărării, nu se mai vedea, pământul se închisese deasupra drumului lui de căutare". Salcâmul În Cântece de câmpie salcâmul este, mai întâi, un simbol al morții, al singurătății și al părăsirii, căci printre ramurile lui își găsește sfârșitul, spânzurându-se, Costea Nebunul: ,, Salcâm nalt, salcâm subțire,/ Umbra ta, câteva fire,/ Stă pe lung, nu stă pe latul/ Atârnă
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
în 1965. În reportajul amintit, povestea dropiei este folosită în contextul realizării unei antiteze între două decupaje temporale scindate de o catastrofă istorică (războiul) și de una climatică (seceta). Reportajul debutează convențional, cu fixarea locului (o gară, Ciulnița, ,,singură în câmpie", văzută pentru întâia oară) și a timpului (,,în-tr-o zi de iulie spre seară"). Clădirea de la Ciulnița e un spațiu invadat de păsări mici, cenușii, amănunt ce îl determină pe copilul de odinioară să își imagineze că până și ,,impiegații cu
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
ce îl determină pe copilul de odinioară să își imagineze că până și ,,impiegații cu șapca roșie din birouri" se retrag, la sfârșitul unei zile de muncă, ,,nu în case, ci într-un fel de cuiburi mai mari, undeva în câmpie, lângă gară". Un astfel de cadru pare potrivit pentru ca fantasma din mintea copilului să capete concretețe. În fața lui și a altor zeci de oameni întorși de la seceriș și cocoțați pe acoperișurile vagoanelor de marfă, dropia se arată ,,în iluziile de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
dropiei, într-un mod familiar, ,, Fugi, fată!"; ajung la casele lor ,,cu soarele asfințit în cămăși și cu praf de pleavă de la seceriș între măsele") contrastează cu cea de după război, pe timp de secetă. Dropia nu se mai arată, iar câmpia însăși - asediată de gloanțe și de ghiulele - se ascunde parcă, asemenea păsării ,,de neatins, ca un vis". În ultima parte a reportajului, creatura decade din postura de simbol al misterului câmpiei. A vedea dropia" înseamnă a ajunge cu lucrările de
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
timp de secetă. Dropia nu se mai arată, iar câmpia însăși - asediată de gloanțe și de ghiulele - se ascunde parcă, asemenea păsării ,,de neatins, ca un vis". În ultima parte a reportajului, creatura decade din postura de simbol al misterului câmpiei. A vedea dropia" înseamnă a ajunge cu lucrările de ,,arat, însămânțat sau grăpat" la marginea câmpului, iar ,,prinderea" ei e prilej de întrecere între agricultori. Apoi, într-un mod neinspirat, dropiile sunt asociate locurilor unde se întâlnesc realizările epocii: ,, Spre
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
bărbaților. La dropie este, mai întâi de toate, numele unui loc cu porumb spre care se îndreaptă pe timp de noapte convoaiele de săteni care, din cauza secetei, sunt nevoiți să-și caute hrana în altă parte. Dropia rămâne întruchiparea misterului câmpiei, ce nu se arată decât celor aleși. În plus, ea reprezintă un ideal erotic feminin. O însumare a tuturor acestor valențe ale simbolului se găsește în poemul din Cântece de câmpie. Cadrul și momentul apariției păsării reprezintă o poetizare a
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
caute hrana în altă parte. Dropia rămâne întruchiparea misterului câmpiei, ce nu se arată decât celor aleși. În plus, ea reprezintă un ideal erotic feminin. O însumare a tuturor acestor valențe ale simbolului se găsește în poemul din Cântece de câmpie. Cadrul și momentul apariției păsării reprezintă o poetizare a reperelor spațiale și temporale schițate în reportaj: ,,Pe miriștea arsă și lată/ La dunga cerului spartă/ de-o vizuină de soare/ Spre asfințit și răcoare/ Se saltă un cap de șarpe
Scrierile lui Ștefan Bănulescu, în câteva eșantioane by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/6953_a_8278]
-
dispărut însă fără urmă, el fiind localizat în secolul al XII-lea în Kosovo, iar de aici în Karlovat, Athosul sârbesc. De aici a dispărut și i s-a pierdut urma pentru aproape 600 de ani. După tragedia sârbă de la Câmpia Mierlei, pentru a evita capturarea moaștelor de către turci, despoții și călugării sârbi au adus capul Sfântului Gheorghe pe pământ românesc. Moaștele, lanțurile cu care se presupune că a fost încătușat și icoana făcătoare de minuni din tronul Maicii Domnului au
Ce cărţi grele scriu şefii de la Libertatea când nu se ocupă de pagina 5 - Florian Bichir: Vânătorul de minuni, la Bookfest () [Corola-journal/Journalistic/69902_a_71227]
-
funcțiune peste șase ani, după ce a ajuns pe Marte în ianuarie 2004 pentru o misiune de trei luni, conform planurilor inițiale. Spirit a parcurs 7.73 kilometri, de 12 ori mai mult decât era planificat inițial. Vehiculul a traversat o câmpie, a urcat urcat panțe de 30 de grade înclinare și a reușit să mai parcurgă aproape un kilometru după ce roată din dreapta-față s-a blocat, în 2006. Spirit este unul dintre cei doi roboți pe care NAȘĂ i-a dus
NASA a renunţat să mai ia legătura cu robotul Spirit, rătăcit pe Marte. Curiosity se pregăteşte de plecare () [Corola-journal/Journalistic/69906_a_71231]
-
ar fi străbătut numai 193 de km! La cumpăna secolelor XIX-XX, trenurile prindeau ușor 100 km/oră. Viteza din ce în ce mai mare a trenurilor micșorează din ce în ce mai mult lumea (spațiul), peisajele se metamorfozează; cerul devine un infinit activ, natura - o frumușețe în acțiune: „Câmpii întregi/Cu ape, grâne, copaci și cer/ Se duc pierzându-se prin vârtejul crunt/În care cad stâlpii subțiri de telegraf/Ale căror fire au strania înfățișare a unei parafe” (Verlaine). Tema drumurilor de fier o regăsim și în opera
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
vârtejul crunt/În care cad stâlpii subțiri de telegraf/Ale căror fire au strania înfățișare a unei parafe” (Verlaine). Tema drumurilor de fier o regăsim și în opera unor scriitori români. În 1870, Vasile Alecsandri evoca în poezia „Bărăganul” celebra câmpie munteană, pe-atunci pustie, întrezărindu-i „ziua glorioasă” când trenul „va goni pustietatea”, va face să dispară „vecinica-i tăcere”. Către sfârșitul secolului al XIX-lea (1886), Nicu Dăreanu, eroul unei nuvele cu același titlu semnată de Al. Macedonski, imaginează
Agenda2005-50-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284493_a_285822]
-
de Marienescu drept „documente asupra vorbirii lugojene“. Ziarul „Dreptatea“ a publicat în 1894 o serie de dezbateri și texte dialectale, culminând cu îndemnul din articolul-program „Turvin lingvistic“: „Las să se prăbușească în vilait șipotul zătătoritelor noastre provincialisme și să fecunde câmpia largă a limbei românești“. La rândul său, Gabriel Țepelea avea să scrie: „Scriitorii bănățeni, conștienți de calitățile și limitele graiului local, n-au abordat în fond decât teme legate de viața bănățeană pentru care idiomul local devenea unica haină posibilă
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
A debutat în 1980, în „Forum studențesc“, cu nuvela „Maria“, sub pseudonimul Ion Topoloveanu. În 1983 și 1984, a obținut premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din Timișoara și al revistei „Orizont“. A debutat în volumul colectiv „Povestiri de la marginea Câmpiei“, așa cum se debuta pe vremea aceea. Valeriu Ureche i-a dedicat lui Ioan Viorel Boldureanu un capitol în cartea sa „Oameni în vâltoarea timpului“ (vol. II), apărută la Editura „Augusta“. Acesta va scrie: „Urmându-și chemarea, dar și la apelul
Agenda2005-50-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284494_a_285823]
-
ocupat în continuare Poliția orașului Făget - Serviciul de Investigații Criminale, în cooperare cu posturile de poliție din comunele limitrofe. Astfel, s-a reușit identificarea și reținerea autorului faptei: Eugen M. , de 25 de ani, din satul Visuia, comuna Miceștii de Câmpie, județul Bistrița Năsăud. El este cercetat pentru tâlhărie l Un bărbat din Cluj-Napoca, care a revenit în țară din Italia, de la Ancona, cu o cursă aeriană care a aterizat pe Aeroportul Internațional Timișoara, a fost luat la întrebări de polițiștii
Agenda2005-50-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/284489_a_285818]
-
și Brădișor, construite de Asociația Muntele Mic, avându-l președinte pe directorul Uzinei Electrice și Tramvaielor Comunale, dr. ing. Cornel Miklosi. Confortul de nivel european al vilelor („ca în Austria”), frumusețea priveliștilor ce se deschid spre Valea Timișului și către Câmpia Banatului, aerul puternic ozonat pe care-l revărsau asupra locurilor pădurile de brad și molid au cucerit de la început lumea interesată a orașului de pe Bega. Și aceasta în ciuda faptului că de la Caransebeș până la Borlova drumul se făcea cu trăsura, iar
Agenda2005-52-05-turism () [Corola-journal/Journalistic/284554_a_285883]
-
la Academia Mihăileană. A participat la mișcarea revoluționară din Țara Românească, fiind expulzat în Banat, unde s-a stabilit la Lugoj. A luptat pentru eliberarea bisericii românești de sub ierarhia sârbească, fiind arestat din nou. A fost organizator al adunării de pe Câmpia Libertății din Lugoj din 15/27 iunie 1848. După înăbușirea revoluției, a fost condamnat la închisoare pe viață; ulterior grațiat, a avut domiciliu forțat la Buda, unde a și murit în 1870. JOI, 29 DECEMBRIE EXPEDIȚIE LA POLUL SUD În
Agenda2005-52-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284551_a_285880]
-
41%. l Potrivit unui sondaj dat publicității, mai mult de jumătate dintre israelieni susțin evacuarea Fâșiei Gaza și a celor aproximativ 8 000 de evrei. l Cea mai cumplită secetă din ultimii 60 de ani din Portugalia amenință să ardă câmpii și păduri, iar numeroase focare de incendiu au pus autoritățile în stare de alertă maximă l Potrivit unui raport al Departamentului american al Apărării, China își consolidează într-un ritm periculos capacitatea sa militară. l Partidul Socialist din Ungaria a
Agenda2006-01-06-iulie () [Corola-journal/Journalistic/284589_a_285918]
-
11 februarie, de la ora 20, în sala festivă a Casei „A. M. Guttenbrunn“, tradiționalul Festival al Portului German Bănățean. După cum a precizat dl Karl Singer, președintele F.D.G.B. , „la acest festival se vor prezenta porturi populare autentice din zona Banatului de câmpie și montan, iar cele mai frumoase vor fi premiate. De asemenea, se va decerna Premiul cultural Ștefan Jäger“. ( S. P.) „Fermierul“ și subvențiile Duminică, 12 februarie, caravana Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Caraș-Severin (alcătuită din dl ing. Romică Pavel
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
mame La Teatrul Municipal „Traian Grozăvescu“ din Lugoj va avea loc miercuri, 8 martie, de la ora 18, spectacolul „Joc pentru mama mea“, ce va fi susținut de Ansamblul Folcloric de Copii „Lugojana“, care va prezenta dansuri populare din zona de câmpie și de munte a Banatului (coregrafia îi aparține lui Puiu Munteanu; soliști vocali vor fi Andreea Dragomir, Vanesa Jarja, Larisa Lungu, Cristina Stanciu, Stelian Stanciu) și formația de dans modern a Clubului Elevilor din localitate, condusă de prof. Delia Chiran
Agenda2006-09-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284813_a_286142]
-
lui Dumnezeu în locurile prea înalte. Și pace pe pământ între oamenii plăcuți Lui”. Cât de simplă, dar și de măreață a fost acea seară. Și cât de puțini au fost cei ce au gustat minunăția de concert angelic, pe câmpia Betleemului. Cerul și pământul nu sunt astăzi mai departe unul de altul decât atunci când păstorii ascultau cântecul îngerilor pe câmpia Betleemului. Omenirea este încă tot așa de mult obiectul grijii cerului. E nevoie să ascultăm cu mare atenție și să
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
măreață a fost acea seară. Și cât de puțini au fost cei ce au gustat minunăția de concert angelic, pe câmpia Betleemului. Cerul și pământul nu sunt astăzi mai departe unul de altul decât atunci când păstorii ascultau cântecul îngerilor pe câmpia Betleemului. Omenirea este încă tot așa de mult obiectul grijii cerului. E nevoie să ascultăm cu mare atenție și să pricepem. Ce bucurie am aduce cerului dacă-n aceste zile am înțelege marea dragoste jertfitoare în umilința întrupării. Dumnezeu să
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
Ansamblul folcloric „Ghiocelul“ din Giroc, Ansamblul „Făgețeana“, Ansamblul din Brănești, formația de dansuri și gupul vocal din Pietroasa, călușarii din comuna Tomești, ansamblul reunit „Sorocul“ din Alioș și Fibiș, ansamblul de dansuri din comuna Sânmihaiu Român și ansamblul „Flori de câmpie“ din Giarmata Vii - și din străinătate - ansamblul și fanfara românilor din Straja (Republica Serbia) și un grup de dansatori români din județul Békécsaba (Ungaria) -, promițând un weekend de neuitat. I. BÎTEA din presa vremii acum... 100 de ani „Curs gratuit
Agenda2006-33-06-01-cultura invaamant () [Corola-journal/Journalistic/285115_a_286444]
-
o fire avidă de informație de orice fel, profund legată de familie și convinsă de utilitatea consemnării ample a evenimentelor propriei vieți, ca și a trecutului - cu scopul de a lăsa generațiilor viitoare o mărturie despre cum trăiau oamenii în Câmpia Aradului la început de secol XX (caietele sunt destinate publicării, iar vocea auctorială trădează mereu persoana inteligentă și ambițioasă care-și începe însemnările cu o cronică a familiei ce ajunge până la cei dintâi strămoși cunoscuți, iobagi de la 1600). Lista celor
Trecutul din jurnale by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2851_a_4176]