773 matches
-
Psalmul XV, 5), cămătarul nu putea ajunge decât În flăcările Iadului. La această soartă post-mortem Îl condamnă și Dante (vezi Infernul, XVII, 43-78). Dimpotrivă, În partea răsăriteană a conti nentului, cel demonizat nu a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
această soartă post-mortem Îl condamnă și Dante (vezi Infernul, XVII, 43-78). Dimpotrivă, În partea răsăriteană a conti nentului, cel demonizat nu a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a fost atât evreul cămătar, cât evreul cârciumar. Dacă „banul este ochiul Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dracului”, rachiul este sângele lui. 4. Evreul cârciumar Cârciuma Dracului vs Biserica Domnului În folclorul polonez, românesc, bulgăresc și, parțial, ucrainean sunt atestate un tip de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de colinde destinate cârciumarului. La români, ca și la polonezi, colindătorii Îi urează de Crăciun cârciumarului evreu bogăție și bunăstare, ca oricărui creștin din sat <endnote id="(234, p. 116)"/>. Totuși, În imaginarul țărănesc nu predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
predomină o percepție benignă asupra cârciumarului, fie el evreu sau nu. Tot În cadrul obiceiurilor rituale de Crăciun practicate În satele poloneze, În cadrul piesei populare Herod (de tipul Irozilor din folclorul românesc), un rol important Îi revine unui personaj „evreu- diavol” cârciumar. Un băiat se travestește În evreu cocoșat și șchiop, cu barbă și perciuni rituali, cu mască neagră și cu sac de negustor ambulant. La moartea regelui Herod, „evreul-diavol” se adresează astfel „soldaților lui Herod” : Poate că eu, proștilor, am să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
beți, iar eu o să trăiesc de pe urma voastră, Și eu voi fi regele vostru. „Așa să fie, evreule !”, răspund „soldații” <endnote id="(70, p. 156)"/>. De regulă, În această postură - de rege demonic care Își subjugă supușii cu ajutorul băuturii - era receptat cârciumarul evreu În cultura tradițională poloneză <endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(70, p. 156)"/>. De regulă, În această postură - de rege demonic care Își subjugă supușii cu ajutorul băuturii - era receptat cârciumarul evreu În cultura tradițională poloneză <endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat un agent al Diavolului. Având În vedere faptul că În satele din estul Europei cârciumarul era, de regulă, evreu, demonizarea cârciumarului a adăugat tușe noi portretului demonic al „evreului imaginar”. Reciproca este și ea valabilă (vezi capitolul „Demonizarea evreului”). În folclorul mitic românesc, nu numai tutunul este „iarba dracului”, ci și vița-de-vie. În legendele populare de origine bogomilică, structurate deci conform
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
lăsat afară, și-l Îndeamnă să se sfădească, să se bată, să facă cuiva rău, ori să puie gând la alte cele, la păcate” <endnote id="(149, p. 29 ; pentru alte legende populare românești care pun În relație cârciuma, jidanul cârciumar, rabinul, rachiul și Dracul, vezi 259, p. 404)"/>. Într-una din nuvelele sale (Sfântul Vasile), Mihail Sadoveanu valorifică epic această opoziție din cadrul gândirii tradiționale : un „om sfânt” duce la faliment cârciumile din Bucovina, „propovăduind printre oameni că rachiu-i Diavolul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Discursul preotului de țară nu poate fi de altă natură. „Dușmanii vădiți” capătă identitate etnică : „Omul de treabă - spune unui țăran bețiv preotul Belciug, din romanul Ion (1920) de Liviu Rebreanu - nu se ține toată ziulica numai să Îmbogățească pe [cârciumarii] jidovi și să-și otrăvească trupul cu hâlbăriile lor drăcești” <endnote id="(737, p. 30)"/>. Vorbind despre satul românesc, Daniel Barbu fixează la veacul al XVIII-lea epoca În care „biserica Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Începe să sufere concurența cârciumii, ce se ridică În fața ei ca un loc alternativ de formare a atitudinilor colective” <endnote id="(652, p. 71)"/>. Așa cum biserica este „Casa Domnului”, cârciuma este - pentru imaginarul colectiv - „Casa Dracului”, În care oficiază evreul cârciumar. Cum spune un vechi proverb românesc, transcris de Iordache Golescu și de Eminescu Însuși, „Dracu nu face biserici” <endnote id="(179, p. 259 ; 702, p. 396)"/> ; el face cârciumi. Vorba lui Anton Pann : „Cine te vede intrând În cârciumă nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
al Diavolului) i se opune Biserica creștină (lăcaș al Domnului). Într-un text apocrif, Epistoliia Domnului nostru Iisus Hristos, transcris În Moldova În jurul anului 1762, este prezentă - În termeni teologici - confruntarea alegorică dintre biserică și cârciumă, dintre preotul creștin și cârciumarul evreu : „Mânia mea este spre voi pentru sfânta duminecă și altele sărbători mari [pe] care nu le cinstiți cum se cade, cu paza sfintei bisereci, ci vă Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 105)"/>. Într-o scrisoare din 1875, Vasile Alecsandri Îl roagă pe Titu Maiorescu să ajute la ridicarea unei noi biserici În satul Mircești (jud. Iași), pentru „a contribui [...] la scăparea sufletului unui popor de oameni din ghiarele lui Moisi [cârciumarul], vreau să zic a lui Satan”. Vechea biserică a ars În 1864, tocmai pentru că popa cel bețiv a plecat grăbit la cârciumă de la biserică, fără să stingă lumânările, „doritor de a schimba potirul pe stacană și de-a părăsi mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acquavite) și continuând această profesiune până În prezent, deși În proporții mai mici” <endnote id="(109, p. 79)"/>. Ultima observație a lui Schwarzfeld pare corectă. După o interpelare parlamentară, făcută În 1894 de A.C. Cuza, Împotriva alcoolismului de la țară și a cârciumarilor evrei, ministrul Cultelor, Take Ionescu, i-a răspuns (cum consemnează A. Stern) că, „În cea mai mare parte a țării, cel puțin dincoace de Milcov, comercianții de băuturi spirtoase sunt buni români” <endnote id="(754, II, p. 105)"/>. Și istoricul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cel puțin dincoace de Milcov, comercianții de băuturi spirtoase sunt buni români” <endnote id="(754, II, p. 105)"/>. Și istoricul Liviu Rotman crede că „s-a exagerat prin crearea ima ginii «evreul-cârciumarul satului»”. Astfel, În statistica din 1903-1904, de exemplu, cârciumarii evrei reprezentau doar 2,57% din totalul cârciumarilor din România <endnote id="(488, p. 50)"/>. „Nu trebuie să ne Închipuim - scria la rândul său istoricul Constantin C. Giurescu - că luarea cârciumilor În arendă era o specialitate a evreilor” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
spirtoase sunt buni români” <endnote id="(754, II, p. 105)"/>. Și istoricul Liviu Rotman crede că „s-a exagerat prin crearea ima ginii «evreul-cârciumarul satului»”. Astfel, În statistica din 1903-1904, de exemplu, cârciumarii evrei reprezentau doar 2,57% din totalul cârciumarilor din România <endnote id="(488, p. 50)"/>. „Nu trebuie să ne Închipuim - scria la rândul său istoricul Constantin C. Giurescu - că luarea cârciumilor În arendă era o specialitate a evreilor” <endnote id="(489, p. 164)"/>. Documente din a doua jumătate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Documente din a doua jumătate a secolului al XVI- lea vorbesc despre negustori evrei comercializând vin În Moldova, inclusiv vestitul Jose Nassi, duce de Naxos <endnote id="(193 ; 5, p. 57 ; 43, p. 197)"/>. Dar cele mai vechi atestări de cârciumari evrei În spațiul românesc datează de pe la mijlocul secolului al XVII-lea <endnote id="(vezi 573)"/>. Aceasta, În pofida faptului că legile bisericești din epocă le interziceau creștinilor să primească mâncare sau băutură de la evrei. „Acela care se va mânji primind din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vechi vorbesc despre un anume „Lazor orândariul”, care-și construise „casă și pivniță” În Stoești (târgul Focșanilor). Probabil că același „Lazor orândariul, evreu din țara Moldovii”, Își vindea povarna În 1706. La 1738, fiul acestuia, Herșcu Jidovul, era și el cârciumar la Focșani <endnote id="(43, p. 12 ; 416, II, p. 38)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, Dimitrie Cantemir vorbea despre „negustoria și cârciumăritul” practicate de evreii din Moldova [opificium, praeter mercaturam et cauponariam, nullum exercent ]. Pentru aceste activități, evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1742, un călător grec, M.A. Katsaitis, În trecere prin Galați, descria case joase, acoperite cu șindrilă, În care „locuiesc mulți evrei care vând rachiu, vin, tutun și fac și alte negoțuri” <endnote id="(426, p. 19)"/>. Existența velnicerilor și cârciumarilor evrei În Țările Române o confirmă și germanul Franz Joseph Sulzer, În lucrarea sa Geschichte des transalpinischen Daciens (Viena, vol. I, 1781), În care notează : „Aici [= În Cernăuți] și În alte localități ale Moldovei și Munteniei, ei [= evreii] se află
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al cârciumarilor evrei este efectul, și nu cauza fenomenului socio- economic În discuție. Modelul simbiozei economice era foarte simplu și el a fost consemnat, de pildă, În jurnalul mitropolitului Neofit I Cretanul. În 1746, inspectând o moșie a Mitropoliei din județul Călărași
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Schwarzfeld scria următoarele : „Firește, evreii care veniră să se așeze În sate și să le Împopuleze erau mărginiți la număr. Ei nu erau agricultori, și dacă se ocupară, mai târziu, cu arendarea moșiilor, nu ei Înșiși le cultivară ; dar deveniră cârciumari, luară orânzile sătești, care fură chiar desemnate mai apoi cu numele de «orânde jidovești», Împosesuiau morile, vadurile, podurile peste apă, cazanurile de fabricat rachiu și velnițele [...], de care lumea avea nevoie, ca și de plugari și de salahori. Evreii erau
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]