2,091 matches
-
sârg cosite când ai durerii lupi m-au sfâșiat. Pădurile de vise care foșneau superb s-au transformat în buturugi ciudate ce scot câte un icnet când cu copita bate în pieptul lor al resemnării cerb. Doar sufletul aleargă, se cațără pe stânci nevrând să fie-nvins de anii-n tropot. Nu-i pasă că aude al morții sumbru clopot, că vede-n jur numai prăpăstii-adânci. Cară cu el, pe umeri, o inimă ce vrea să-i fie-n încercări mereu
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357731_a_359060]
-
cinste este rugăciunea, care devine un adevărat „refren perpetuu” (p. 288), este o adevărată respirație, un dialog existențial cu Părintele Ceresc, „cordonul ombilical care îl leagă pe om de Dumnezeu” (p. 366), „coarda pe care omul, ca un alpinist, se cațără spre Dumnezeu” (p. 366). Ei, toate aceste învățături și principii autentic creștine le-a împărtășit Părintele Gheorghe Colțea Mihaelei, și, prin intermediul sau cu ajutorul acestei lucrări, și nouă, cititorilor și drept-măritorilor creștini!... Volumul Părintelui Propopop Iconom Stavrofor Gheorghe Colțea cuprinde, așadar
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
Acasa > Manuscris > Lucrari > SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU. Autor: Viorel Muha Publicat în: Ediția nr. 490 din 04 mai 2012 Toate Articolele Autorului M-am cățărat pe-o scară a minții până la Dumnezeu, și l-am rugat: Dă Doamne ploaie peste răsădurile tale, pentru ca să le crească mintea și simțirea, căci unii sau uscat atât de tare, că ne zgârie până și privirea, când ne uităm la
SCRISOARE CĂTRE DUMNEZEU. de VIOREL MUHA în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358591_a_359920]
-
pușcăriabil, care până acum a fraierit o grămadă de lume, demonstrându-ne fățiș nu numai că suntem incapabili de a trimite escrocii acolo unde le e locul, dar mai suntem și lași, coruptibili și șantajabili, unii, lăsându-i să se cațere nestingheriți în fruntea bucatelor. Avem ce merităm! În mod clar, legile, în țara asta, sunt făcute pentru a fi ocolite și aplicabile ... doar altora! Micuțul zice că nu exclude o alianță cu PSD: „Dacă PSD răspunde la apelul meu, vom
CÂT DE DISPERAT POŢI FI, CA SĂ TE ÎMBRACI ÎN VIOLET? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/344681_a_346010]
-
Acasa > Versuri > Frumusete > FEMEIA Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 640 din 01 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului La început a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura ... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu ... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un
FEMEIA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359059_a_360388]
-
pe chipul cerșetorului. Luă îndată banii de jos și fugi spre deal, urmat de tovarășii săi. - Nu trebuie să fugi! zise comisarul pe un ton blând. E în regulă! Dar bărbatul se ținea cu mâinile de rădăcinile pinilor și se cățăra pe râpă, cufundându-se în pădure. Contactul cu lumea îl neliniștise. Urca și gâfâia, strângând bancnota în palmă, ca și cum doar aceea ar fi fost sprijinul clipelor viitoare. Ajunse între ruinele cu ziduri îngropate pe jumătate și se așeză pe patul
PROMISIUNEA DE JOI (VI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359332_a_360661]
-
Eu, care citesc zilnic zeci de pagini, rîvnind să găsesc poezie adevărată, m-am trezit acum întrebîndu-mă ce este poezia. Nimeni nu știe ce este poezia, dar, cînd ea este, cerul din sufletele nostre se luminează de la iarba ce se cațără pe dealurile gîndirii poetice ! Și tînărul meu confrate, care are doar 12 ani, știe asta, pentru că un poet nu se face, ci se naște! Sigur, este tînăr, încă nu au trecut prin sufletul lui tancurile marii literaturi, dar de aici
UN ALT CUB DE LUMINĂ de IOAN LILĂ în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359390_a_360719]
-
doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvara îmi ocupase camera, se cățărase pe ziduri și mușca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați. Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări verzi destinate celor monosilabice. Își mușca nordic buzele ori de câte ori zărea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet
EMIGRANT ÎN IERNILE DE ALTĂDATĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359468_a_360797]
-
doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvară îmi ocupase cameră, se cățărase pe ziduri și musca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați. Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări verzi destinate celor monosilabice. Își musca nordic buzele ori de câte ori zarea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
doar că nu-mi plac poveștile fără începuturi fericite și nici discuțiile arhivate sălciu pe contrasens. Chiar și mai puțin vizitele fără preaviz. Ideile se moleșesc însă atunci când n-ai spațiu să le depozitezi, iar primăvară îmi ocupase cameră, se cățărase pe ziduri și musca stereotip din toate rămășițele de conversații cu care înfometez oaspeții neanunțați.Oricum, ea mă contrazicea înverșunat la fiecare cuvânt, cu încruntări verzi destinate celor monosilabice. Își musca nordic buzele ori de câte ori zarea, printre gratii neprimăvăratice, un suflet
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/359472_a_360801]
-
și Licurișca rîdea în hohote, dar nu eram atent la ei, nici măcar nu îmi păsa de prezența lor, se luaseră după mine, amuzați, spunîndu-mi că voiau să înțeleagă și ei ce era cu voluptatea asta a mea de a mă cățăra pe dealuri în fiecare zi, chiar și pe ploaie, ce era cu nebunia asta, de unde aveam eu vocația de cățărător pe dealuri, de excursionist în pieisajul patriei, de cutreierător de păduri?! Pășeam hotărît, ca într-un fel de întrecere cu
CAP 11 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359506_a_360835]
-
care mă fascinează; De regulă ies pe terasă dar vecinul mi-o ia mereu înainte și asta îmi strică ziua Altădată mă urc în podul casei numai că alt vecin ajunge la luminator înaintea mea În ziua următoare m-am cățărat pe acoperiș dar și acolo un altul ajunsese primul Ultima dată mi s-a luminat de ziuă pe dealul din apropiere dar și aici am ajuns prea târziu Mâine plec pe Everest; Dumneavoastră, ce faceți?! Referință Bibliografică: Răsăritul soarelui / Ion
RĂSĂRITUL SOARELUI de ION UNTARU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360462_a_361791]
-
din alte sfere - reci steluțe, meteori; Farmecul nespus al iernii - abundentele ninsori. Săniuțe croșetează derdelușuri de argint, Crengile cădelnițează fine flori de mărgărint, Iar la geam zâmbesc voioase mere roșii și gutui, Că a poposit belșugul în ograda orișicui. Brazii cățărați pe munte par armate de pigmei, Strălucește cald lumina cocoțatului bordei, Muntele în haină albă-un mister de nepătruns. Păsările, mici gângănii - nu se știe ce-au ajuns. Veverița-și inspectează burdușitele cămări, Cârd de ciute spre izvor, pe troienitele
NINSORI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360555_a_361884]
-
a salva, a ajuta, a munci, rob, slugă, sclav etc. • a mușca, muscă, a pișca. • soarele e sus, înalt, a crește, bătrân ↔ nou, a comanda, a conduce, rege, împărat, moș, munte, deal, verde, iarbă, pădure, a se scula, răsări, sui, cățăra, urca, a se ridica, a se înălța. • soarele e frumos, curat, a spăla, săpun, a curăța, a polei, alb, lumină, a lumina, lampă. • rapid, iute, șopârlă (saura în gr.), a mișca. • inimă, a iubi, a urî, moarte, mort, omorî. • mulțimea
CUVINTE CE PROVIN DE LA „SOARE“ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360058_a_361387]
-
și apoi pe zid ,aș putea vedea împrejurimile și o cărare să mă întorc acasă.” Apropiandu-se de stejar,văzu cât era de înalt ,însă își ridică rochia și șoptind un”o sa ma omoare mătușa că o să-i rup rochia” se cațără pe crengile ce păreau destul de solide.Ajunsa în vârf ,pe ultima creangă mai groasă,fata pași pe pietrele zidului și privi cu uimire la peisajul ce se lasă admirat în toată splendoarea lui.La baza ruinelor era un lac pe
KARON CAP 2 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359777_a_361106]
-
Acasa > Strofe > Creatie > FEMEIA... Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 415 din 19 februarie 2012 Toate Articolele Autorului La început a fost Femeia, apoi au apărut poezia, pictura și sculptura ... Femeia alerga liberă, prin poieni de pădure, se cățăra pe stânci și, se avânta în zbor spre Paradis. Frumusețea ei- minune clădită-n taina Curcubeului fiind creată de însuși Dumnezeu ... Graiul ei, blând ca al îngerilor, plutea peste întinderea albastră. pășea ușor precum gândul ce trece neauzit, de la un
FEMEIA... de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345236_a_346565]
-
dinesciană citește ziarul. Stelele pocnesc elefanticele pungute. În ele speranțele hoinăresc mortuar. Desenez empatii cu compasuri de mătase. Ce folos să iubești scame masculine, când reciprocitatea zero, de sorginte non-angelică sfidează șnururile imaginarului mental? Mă îngrop în tomuri senzuale. Mă cațăr pe ochii nimicului din lume spre a observa cu ocheane de carton solitudinea. Petalele vocilor mefistotelice joacă poker cu bastioanele țesălate de zmei. Ce șaradă cuneiformă e viața! Umbrele sensurilor mele își pun pantofii de lac și încep să facă
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
inimi zăbrelite Eu, cavaler din veacul efemer, Ținteam săgeți din gânduri nălucite Închise în poemul mesager Reverberează-un hohot de tăcere De zidul cu fantasme trecătoare În zori se nasc dorințe din durere Când sângerează razele de soare * M-am cățărat mult prea târziu pe piscuri Privind neiertător cărarea vieții Înconjurat de nevăzute riscuri Învăluit de norii nedreptății. Virgil Ciucă București 12 inuarie 2016 Referință Bibliografica: Hohotul tăcerii / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1845, Anul VI, 19 ianuarie
HOHOTUL TACERII de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340284_a_341613]
-
corect semantica viguroasă a libertății sau dacă îi va lăsa în continuare pe alții să i-o definească, dacă se va sprijini cu înțelepciune pe lecția istoriei lui precedente, redefinindu-și, astfel, într-un mod diferit umanitatea, ori dacă se va cățăra pe umerii unei alte dictaturi ucigașe de oameni și vise ca orice sistem homicid, dacă își va consolida forța propriului argument moral și își va amplifica într-un mod cât se poate de firesc dimensiunea pozitivă a ființei,, renunțând la
CADAVRUL DIN DEŞERT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1443 din 13 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340367_a_341696]
-
un colț al conacului unde să-și odihnească oasele trudite de bătrânețe. Sărăcuța, nici numărul anilor nu și-l mai știa. Cu timpul însă băbuța deveni din ce în ce mai ciudată. Slujitorii aduseră la cunoștință stăpânului că bătrâna fusese văzută noaptea cum se cațără pe ziduri și gesticulează la cineva nevăzut. Într-o bună zi, prințul Ștefan o chemă la dânsul: - Bătrânico, mi-au spus slujbașii că n-ai somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
somn și umbli noaptea! - Boierule, mă dor mădularele și le mai dezmorțesc din când în când prin ogradă! - Bine, bine, dar pe ziduri ce cauți? Cum reușești să urci acolo unde și cei mai vânjoși flăcăi se tem să se cațere? Dacă aluneci și cazi? - Sunt crescută în muncă, boierule! Sunt învățată să colind câmpurile ca să-mi dezmorțesc picioarele! - Eu nu te țin închisă. Ești liberă să te plimbi pe unde dorești. Dacă vrei, îți pun la dispoziție o caleașcă cu
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
cocoțați pe scara de pompier, alții reconstruiau pardoseala, alții reparau găuri cu mortar, alții împrăștiau vestea lansării centrului care urma să se cheme Pompadou pentru că era în fosta stație de pompe. Cel care părea cel mai harnic muncitor din grup, cățărat pe acoperiș, cu drujba în mână sau turnând șapa de beton, era de fapt arhitectul berlinez Johannes Dumpe care făcuse echipa cu Kalman Moldovan. Kalman nu știe nicio limbă străină. Deși vorbesc prin semne, la finele atelierului Johannes a aflat
O arhitectă a mers în 60 de orașe românești abandonate ca să caute un tratament la depresia postcomunistă () [Corola-blog/BlogPost/338303_a_339632]
-
pauze, indirect, o lecție frumoasă despre comunitate, acceptare și efort colectiv. Într-o școală din Polonia, înainte ca ora de Educația fizică să înceapă propriu-zis, copiii erau lăsați să alerge liber prin sală, să sară, să arunce mingi, să se cațere, să își descătușeze energia în stilul lor haotic și energic. Profesorii lor știau că înainte de a-i alinia și cere disciplină și ascultare, copiii au nevoile proprii, hrănite la fel de bine din libertate și mișcare explozivă. Același lucru l-am văzut
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? () [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
să stabilești niște limite, un parcurs semnalizat - ca în circulație, ca în societate. Cred în creativitate (am multe metode împrumutate din multe surse), mă joc cu elevii, din excursii ne întoarcem plini de noroi, pentru că le permit aproape orice, de la cățărat în copaci, la scăldat în râuri. Într-o excursie, le-am adus șase iepurași ca să ne jucăm în autocar și în cabană. La clasă, la fel, am multe metode atractive (mă documentez relativ mult). Dar cred și într-o educație
Tipul profesorului ideal, din perspectiva unui profesor () [Corola-blog/BlogPost/338331_a_339660]
-
confortului emoțional al copiilor, al prieteniei între profesor și elev - dacă la baza ei nu există rigoarea unor trasee cognitive științific planificate, cu rezultate vizibile. Libertatea pe care școala finlandeza o dă copiilor ei - de pildă - aceea de a se cățăra în copaci la ora de Biologie - este una bine planificată, cu o rutină de observare, cu un chestionar prescris de orientare a observațiilor copilului. Există, în urma exoticului act de libertate - un și mai temeinic demers didactic care antrenează sistematic gândirea
Tinerii noștri fragili și inculți () [Corola-blog/BlogPost/338384_a_339713]