19,662 matches
-
cu firea noastră omenească, încât ei vorbesc despre darurile lui Adam ca ale noastre și alungarea sa din Rai ca alungarea noastră. Din cauza păcatului omului, întreaga fire a fost îndepărtată de Dumnezeu, pervertindu-se și înstrăinându-se de Dumnezeu. Prin căderea în păcat a primilor oameni, legătura de comuniune harică dintre om și Dumnezeu se umbrește, voința omului înclină mai mult spre rău, omul îndepărtându-se tot mai mult de Creatorul său. Părintele Stăniloae menționează că noi suntem răspunzători, nu pentru că
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
nu suntem personal răspunzători pentru păcatul lui Adam, pentru că nu ne aparține. Nu suntem vinovați de păcatul strămoșesc, dar suntem sub stăpânirea unei condiții cosmice. Consecințele neascultării primului om sunt proprii tuturor descendenților săi. Păcatul lui Adam stă la originea căderii umanității, dar după aceea, fiecare păcătuiește și individual, personal. Astfel, Adam a comis un păcat personal ce a afectat natura umană, care va fi transmisă rănită, fără slava de la început<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, op. cit., p. 113. footnote>. Astfel, păcatul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în parte sau pentru omenire în general, pentru că sunt protopărinții noștri. Și după cum omenirea întreagă s-ar fi bucurat de toate bunurile stării originale, dacă strămoșii ei n-ar fi greșit, tot astfel e firesc și drept ca să îndure urmările căderii lor<footnote Pr. Ioan Mihălcescu, op. cit., p. 134. footnote>. În ființa noastră e o luptă înverșunată între trup și suflet, între înclinările și aspirațiunile josnice și cele înalte, curate, ideale, între bine și între rău. Cu toții dorim binele, ne entuziasmăm
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
minții și lipsa de tărie a voinții sunt susținute de cele mai multe ori de o patimă; simțualitatea și dizarmonia cu natura, la fel. Deci trebuie să le socotim nu numai urmări ale păcatului strămoșesc, slăbiciuni intrinsece ale naturii pure, rămasă prin căderea lui Adam fără har, ca urmări ale unor atitudini păcătoase ale protopărinților sau ale noastre din trecut, ci ca având și un caracter de atitudine păcătoasă prezentă. Dar nu le putem socoti nici numai păcat prezent, ci și urmări ale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
ale păcatului, deci putându-se curăța prin Dumnezeu de aspectul de păcat. Ele au o legătură de cauzalitate internă, cu o păcătoșenie moștenită, dar și trăită prezent<footnote Pr.Prof. Dumitru Stăniloae, Doctrina ortodoxă și catolică..., p. 17. footnote>. Învățătura despre căderea strămoșilor noștri ne lămurește starea de acum a naturii și a lucrurilor ce ne înconjoară, care fără de aceasta este de neînțeles. Dacă sunt necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
necazuri pe pământ dacă suferă tot neamul omenesc, apoi toate acestea își au izvorul în Eden, la rădăcina pomului oprit! Aici e izvorul păcatului și al pătimirilor noastre. De aici pleacă moartea și stricăciunea noastră<footnote Cuvânt de învățătură despre căderea lui Adam..., p. 117. footnote>. Căci ce ne înfățișează oare starea și ființa noastră pământească? Ne înfățișează o înlănțuire de contraziceri din cele mai ciudate și jalnice: măreție extremă cu înjosire extremă, puțin bine cu mare rău, vădite însușiri ale
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pomul vieții și să devină nemuritor, și răul să nu mai aibă astfel sfârșit. Prin moartea pe care Dumnezeu o hotărăște El pune sfârșit răului. Răul nu există în sine, ci el a intrat în lume prin neascultarea omului. Prin căderea în păcat și creația a devenit, din perdea transparentă a iubirii între noi și Dumnezeu, un zid într-o anumită măsură opac între noi și Dumnezeu<footnote Dumitru Stăniloae, Trăirea lui Dumnezeu în ortodoxie, Antologie, studiu introductiv și note de
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
prin întruparea Logosului. Dar n-a fost așa. O scânteie cât de mică, din chipul lui Dumnezeu, a rămas în om, după cum mărturisește întreaga istorie a omenirii. Tendința firească după adevăr și bine n-a dispărut niciodată din mijlocul oamenilor. Căderea în păcat a produs o deviere, dar n-a barat total drumul spre Dumnezeu. Scopul omului este tot asemănarea cu Dumnezeu, dar după ce-și va reface chipul Domnul nostru Iisus Hristos va reface chipul nostru cel căzut și ne
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Dumnezeu<footnote Ierom. Magistr. Nestor Vornicescu, Învățătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre chip și asemănare, în rev. Studii Teologice, anul VIII (1956), nr. 9-10, p. 602. footnote>. Concluzia pe care o trage Sfântul Grigorie de Nyssa cu privire la învățătura despre consecințele căderii primilor oameni în păcat este următoarea: Toate le înțelegem din Scriptură, în cele spuse despre Facerea lumii, anume că omul a fost plăsmuit după chipul lui Dumnezeu și trăia în rai și se desfăta de pomii sădiți acolo. Iar fructul
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
noștri<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Opt omilii la Fericiri, omilia a treia, trad. de Pr. Sandu Gh. Stoian, în colecția Comorile Pustiei, vol. 31, Edit. Anastasia, București, 1999, pp. 41-42. footnote>. Tot ca o sintetizare a învățăturii despre consecințele căderii primilor oameni în păcat, Ava Dorotei spune: Căci de unde am venit la toate necazurile acestea? De ce am căzut în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
roadelor acestora Dumnezeu, Care l-a creat pe om spre desăvârșire, nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu (Iez. 23, 11). Astfel, în dragostea Sa pentru făptura omenească, hotărăște mijlocul de mântuire a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
a acesteia, căci căderea în păcat a omului a umplut de întristare tot cerul. Dumnezeu, care știa din preștiința Lui că omul va cădea în neascultare, a prevăzut și mijloacele sfințitoare prin care acesta urma să se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
se poată ridica din cădere și să nu rămână veșnic căzut. Sub îndrumarea Domnului, i s-a asigurat omului putința să propășească din nou pe calea Binelui, să se reîntoarcă la ascultare, iar prin încercări să ajungă la desăvârșire. După căderea în păcat, omul a rămas cu nostalgia vieții pierdute, dar, prin puterile proprii, el nu și-o putea recâștiga, deoarece purta asupra sa pecetea întunecată a păcatului. El trebuia să fie născut din nou pentru viață (Ioan 3, 5), era
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
persoană care să fie și Dumnezeu și om, Tatăl a hotărât întruparea Fiului Său, ca să răscumpere pe omul căzut în păcat și să-l împace cu Sine, după neascultarea pe care omul a arătat-o față de Dumnezeu. De aceea, după căderea în păcat și implicit după înstrăinarea de Dumnezeu, pentru Cel Atotputernic, începe un nou mijloc de salvare a omului și a lumii: trimiterea Fiului în lume, fiindcă numai prin Dumnezeu, Îl puteam redobândi pe Dumnezeu. Domnul Hristos, luând osânda aceasta
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
această taină arătându-se în Hristos care S-a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Deci întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. În acest sens, Părintele Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr.
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 1, la răsp. 61, în Filocalia..., vol. III, p. 305. footnote>, căderea numai a imprimat Întrupării caracterul de chenoză căci, așa cum spuneam și mai sus, citându-l pe Sfântul Maxim, aspirația eternă a creaturii ar fi unirea cu necreatul. Părinții vorbesc despre acest act al Întrupării, ca despre cel mai minunat act
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Hristos recapitulează în Sine pe toți, pentru ca pe toți oamenii să-i elibereze din robia păcatului și a morții împăcându-i cu Dumnezeu și înnoindu-i. Dar nu numai atât. Hristos recapitulează întreaga creație, fiindcă și ea a suferit de pe urma căderii lui Adam, urâțindu-și chipul și împuținându-și existența (Facere 2, 17-19), ca s-o refacă și s-o înalțe pe o treaptă superioară de existență<footnote Pr.Conf.Dr. Ilie Moldovan, Iisus Hristos - viața lumii, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
2, 17-19), ca s-o refacă și s-o înalțe pe o treaptă superioară de existență<footnote Pr.Conf.Dr. Ilie Moldovan, Iisus Hristos - viața lumii, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul LIX, nr. 4-6/1983, p. 173. footnote>. Omul, după cădere, despărțit de Dumnezeu, zdruncinat în ființa sa, nu a mai fost capabil de a se vindeca singur, iar prin căderea sa, el a pus în primejdie și existența cosmosului, desfigurându-se opera lui Dumnezeu, dar, întrupându-Se Hristos, va restabili
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Iisus Hristos - viața lumii, în rev. Mitropolia Moldovei și Sucevei, anul LIX, nr. 4-6/1983, p. 173. footnote>. Omul, după cădere, despărțit de Dumnezeu, zdruncinat în ființa sa, nu a mai fost capabil de a se vindeca singur, iar prin căderea sa, el a pus în primejdie și existența cosmosului, desfigurându-se opera lui Dumnezeu, dar, întrupându-Se Hristos, va restabili ordinea cosmică și va restaura umanitatea noastră luând-o cu totul întru Sine. Creația a fost rânduită să fie un
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
văzută măcar în parte ca un dar al lui Dumnezeu, ca bază a darului superior al mântuirii, prin care va fi scăpată de starea actuală de coruptibilitate și de moarte. Lumea a fost creată cu calitățile corespunzătoare acestui scop. Prin cădere ea a devenit însă în mare parte opacă, retragerea Duhului dumnezeiesc din ea slăbindu-i însușirea de mediu transparent între Dumnezeu și oameni și între aceștia însăși<footnote Preot Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă..., p. 324. footnote>. Prin
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
este necesar, este salvgardarea acestei condiții originare de iradiere. Totuși, umanitatea nu a apărat-o; și, din contra, această natură strălucitoare a devenit lipsită de culoare și neagră prin amestecarea cu viciul<footnote Ibidem, II, GNO, 6:54.7-9. footnote>. Căderea ascunde această lumină. În Omilia a 15-a, asemănând sufletul cu o grădină, Sfântul Grigorie observă modul în care sufletul fusese cultivat în paradis; decolorarea naturii strălucitoare se echivalează devastării acestei grădini. El spune că, pentru a ajuta la recuperarea
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
scrierile Sfântului Grigorie. Este crucial pentru Sfântul Grigorie faptul că Dumnezeu rămâne totdeauna de neatins pentru suflet în mod deplin, chiar în ascensiunea acestuia „din slavă în slavă”. Iubirea nesățioasă a sufletului pentru Dumnezeu este răspunsul Sfântului Grigorie la problemele căderii sufletului și la perspectiva reducționistă a lui Eunomie asupra lui Dumnezeu și a cunoașterii noastre asupra Lui. În De vita Moysis, Sfântul Grigorie explică faptul că sufletul poate dispera uneori, pentru că nu poate să-L vadă pe Dumnezeu așa cum și-
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
-și pierde și ultimul dinte de lapte, alături de prietenii săi, să-l condamne la moarte pe Ceaușescu: "Ceaușescu e de vină!". Abandonînd îndrăznețul plan în ultimul moment, Eva, dar și fratele său, sunt luați prin surprindere de un deznodămînt neașteptat: căderea și executarea lui Ceaușescu, al cărui autor se consideră pionierul. Marea evadare se împlinește; de pe un yacht somptuos, Eva primește scrisorile stîngace ale fratelui său și este elogiată de vecinii de cartier pentru darurile pe care le trimite de peste mări
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
că lumea în care trăim și am trăit nu e făcută pe calapodul discursurilor despre ea și că întotdeauna scapă cîte ceva, mai precis esențialul. În același timp, ea ferește filmul și de un lirism excesiv, așa cum regizorul evită și căderea în metaforită (simboluri, parabole, gesturi neînțelese) sau vulgaritate de dragul vulgarității cu care sunt suplinite de obicei lipsa de imaginație. Cătălin Mitulescu știe să adune acest rest făcut din detalii sensibile care privite cu atenție reflectă la o scară mai mare
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
încercările de salvare intelectuală pe care le practicam și eu în generația mea. Cu o deosebire: eu și alții din generația mea ne-am luptat să fim publicați, chiar dacă tăiați de cenzură uneori pe fiecare pagină. Patapievici a scris înainte de căderea comunismului fără să publice, deci fără niciun compromis, pentru el însuși. Mult curaj, și mult devotament de scriitor adevărat. Sper să pot scrie, curând pentru o publicație românească, o adevărată cronică literară despre această carte. Ori în engleză, când se
A fi scriitor român și în engleză by Petru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/10035_a_11360]