2,562 matches
-
dată înainte încep să se înmulțească actele care pomenesc de această vale. La 11 nov.1628, Miron Barnovschi voievod întărește Mănăstirii Bârnova dreptul de stăpânire asupra a patru fălci de vie cu cramă și livadă de lângă Iași, cumpărate de Dima călăraș de Țarigrad. Auzi numai ce frumos sună: „Călăraș de Țarigrad”. Parcă îl și vezi pe acest Dima, dus ca vântul de un armăsar înspumat, purtând asupra lui cine știe ce documente sau veste spre sau dinspre Țarigrad...Urmează un lung șir de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pomenesc de această vale. La 11 nov.1628, Miron Barnovschi voievod întărește Mănăstirii Bârnova dreptul de stăpânire asupra a patru fălci de vie cu cramă și livadă de lângă Iași, cumpărate de Dima călăraș de Țarigrad. Auzi numai ce frumos sună: „Călăraș de Țarigrad”. Parcă îl și vezi pe acest Dima, dus ca vântul de un armăsar înspumat, purtând asupra lui cine știe ce documente sau veste spre sau dinspre Țarigrad...Urmează un lung șir de zapise care vorbesc pe larg despre numita vale
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
că zidirea Mănăstirii Bârnova a fost începută de Miron Barnovschi în 1629, pentru că la 11 noiembrie 1628 el a făcut un act în care spune: „Io Miron Barnovschi Moghila voievod...Iată a venit înaintea domniei mele...sluga domniei mele, Dima călăraș de Țarigrad...și a vândut dreapta sa ocină și vie pe care a avuto...călugărilor de la sfânta mănăstire a domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
care își căpăta sau recăpăta libertatea . Pe lângă clasele sociale caracteristice sistemului de organizare feudal - boierii și țăranii dependenți -, au existat câteva categorii sociale care se bucurau de unele drepturi izvorâte din obligația militară încredințată de domnie. În această categorie intră călărașii, ostași fără leafă, numai pe scuteală , așezați în sate domnești, fără a fi proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se bucurau de unele drepturi izvorâte din obligația militară încredințată de domnie. În această categorie intră călărașii, ostași fără leafă, numai pe scuteală , așezați în sate domnești, fără a fi proprietari ai moșiei pe care locuiau. O situație superioară acestor călărași aveau curtenii din Moldova și roșii din Muntenia , cel puțin primii, proveniți din foștii viteji - cavalerii - , care trăiau în sate libere și care pot fi trecuți în rândul micii boierimi. Situații de excepție aveau locuitorii ocoalelor Câmpulung și Vrancea, a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
spune vieții lui: Rămâi cu bine, frumoasa mea, viața mea cu chip frumos și inimă mare". Atunci tatăl îi spune: "Ridică-te, du-te la râu și ai să-l găsești pe balaurul roșu". Aceeași notă o găsim în povestea călărașului care se întoarce de la războiul cu turcii încărcat de pradă. Îi aduce bătrânului său tată o haină îmblănită. Vede casa; dar coșul nu scoate fum; curtea e închisă și goală. Trece atunci preotul. El îl întreabă unde este tatăl. Preotul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
de pradă. Îi aduce bătrânului său tată o haină îmblănită. Vede casa; dar coșul nu scoate fum; curtea e închisă și goală. Trece atunci preotul. El îl întreabă unde este tatăl. Preotul, în tăcere, arată cu degetul spre pământ. Iar călărașul întinde pe mormânt haina adusă pentru tatăl său, ca să-l apere de frig și zăpadă. Apoi pleacă din nou la luptă. Și povestea care urmează exprimă iubirea paternă, cu o emoție profundă și sinceră. Ați mai citit-o și în
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
bun al stăpânului său, precum Xantos. Vorbește cu el; îl sfătuiește; îl previne de primejdie. Este o ființă superioară, supranaturală. Are mai multe inimi, cel mai adesea două; șapte inimi când e un armăsar rar. Este tovarășul, prietenul, sfătuitorul, confidentul călărașului și al haiducului. Trebuie să-l auzi pe acest călăreț vorbind cu calul său pe care urmează să-l părăsească: Foaie verde foi de praz, Mor, murgule, de necaz Că nu știu cui să te las! Foicică de dudău, Te-aș lăsa
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este un spital esențial în sistemul integrat de urgență al Capitalei. Orașele din județul Călărași (Lehliu, Fundulea), precum și alte localități ale acestui județ, furnizează multe cazuri de urgență spitalului nostru, datorită localizării mai apropiate comparativ cu Spitalul Județean de Urgență Călărași, precum și din alte motive logistice. De asemenea, un număr foarte mare de pacienți din localitățile învecinate ale județului Ilfov (Pantelimon, Cernica, Brănești, Dobroești, Voluntari) se adresează Spitalului „Sf. Pantelimon”, cu toate că Spitalul Județean Ilfov este relativ apropiat, dar situat puțin mai
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Ploiești 5 1 6 Turnu Severin 3 1 1 5 Bârlad 3 1 4 Huși 3 1 4 Bacău 3 3 Botoșani 2 1 3 Buzău 2 1 3 Caracal 3 3 Dorohoi 1 2 3 Tecuci 2 1 3 Călărași 1 1 2 Constantă 2 2 Neamț 2 2 Târgu Jiu 1 1 2 Acestora li se adăugau câte un titular de doctorat la Universitatea Liberă din Bruxelles din Baurcu Moldoveni (medicină), Calafat (drept), Câmpulung (drept), Câmpulung Muscel (științe politice
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
biografice ale unor politiceni locali, care au ajuns în mai multe rânduri în Parlamentul României sau au ocupat diferite demnități în orașele lor natale ori de adopție: conservatorii brăileni Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici, fruntașii comunelor urbane Călărași (Constantin Maltezianu), Craiova (Ullyse Boldescu, Grigore D. Pencioiu), Galați (Mihail Rodocalat, Emil Vulpe), Târgu Jiu (Eugen Cuca Pariano - Pârâianu) sau ai județului Prahova (Christu Negoescu). Dintre aceștia, Grigore D. Pencioiu, Anastase Simu (care ajunge și membru al Academiei Române), Christodul Suliotis
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
îngrijita, prefață, note, glosar și bibliografie de Vistian Goia, Editura Minerva, București, 1986, pp. V-XXX. Iorga, Nicolae, Oameni care au fost, ÎI, ediție îngrijita și note de Ion Român, Editura Pentru Literatură, București, 1967. Lascu, Stoica, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257. Lascu, Stoica, Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei-Editura Istros, Brăila, 1998 Livadă-Cadeschi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
D. Eremia, Tipografia Dor. P. Cucu și Legatoria de Cărți Dr. Athanasiu-Vergu, București, 1912 sau, mai nou, Ion Mamina, Ion Bulei, Guverne și guvernanți, 1866-1916, Editura Silex, București, 1994, p. 222. 16 Vezi, spre exemplu, Stoica Lascu, Activitatea organizațiilor din Călărași ale partidelor politice (până la Primul Război Mondial), în "Cultură și civilizație la Dunărea de Jos", V-VII, Călărași, 1988-1989, pp. 235-257 / pp. 237, 246-248, 251-253. 17 Id., Partidele politice la Brăila în perioada modernă (1875-1914). Mărturii de epocă, Muzeul Brăilei
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
de călugărițele de origine germană numite „Damele engleze”, Școlile de băieți, conduse din octombrie 1862 de către călugării austrieci cunoscuți sub numele de „Frații Școlilor Creștine”, apoi din 1872 „Cursul de filozofie și teologie din București” (în reședința episcopală de pe Calea Călărașilor) au contribuit decisiv la formarea și perfecționarea atât a credincioșilor catolici (și nu numai) cât mai ales a viitorilor preoți. În acest context comunitatea greco-catolicilor din București, aflată mereu în expansiune, era plasată clar pe drumul sigur al înălțării unei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
găsesc îngropate orașe, sate și vile în care au ținut predici sfinții episcopi ai Tomisului...”. Arhiepiscopul a impus respect în cercurile oficiale din București. A reanimat activitățile și manifestările Asociației populare ale catolicilor multinaționali din București, construind casa de pe Calea Călărașilor Nr. 11, denumită „Saloanele Tomis”, amintind de rădăcinile antice ale creștinismului. Spiritul internațional și universal al Bisericii Catolice a unit diverse grupuri naționale. Era un bun și iubit păstor, vorbea curent franceza, italiana, maghiara, germana, iar în ceea ce privește limba română, a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
am fost lovit cu răngi de fier la corp și rănit grav la cap după ce ne-a băgat în vagoane și am mers 8 zile pe cea mai mare căldură fără nici un pic de apă sau mâncare. În lagăr la Călărași am fost întrebuințat la muncă foarte grea și fără să avem hrană îndestulată, am făcut muncă obligatorie în detașament fără a avea concediu și am fost tratați mai rău ca pușcăriașii pe viață. Părinții mi-au fost omorâți în Basarabia
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
care îngrijorase foarte mult guvernul. Era o prevestire. Răscoalele au fost mai serioase decât au voit să spună ziarele în cele dintâi zile. La Fierbinți au trebuit să intervie, ca și la Greci Grădiștea, Fundul Danciului, Micșunești și Balamuci, vânătorii, călărașii și roșiorii. La Periș, Berceni, Crangea-Fundulea, Vidra, Dudești, proprietățile au fost devastate, primarii goniți, arendașii cari au fost prinși, bătuți. Armata venind a fost atacată în cele mai multe comune cu pietre, topoare, pari etc. Numai cu mare greutate liniștea a putut
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Generalul Florescu înființase de curând cele 16 regimente de dorobanți obținute prin transformarea trupei de grăniceri. Mai aveam 4 batalioane de vânători, 4 regimente de artilerie, 8 regimente de infanterie de linie, 3 regimente de roșiori și câteva regimente de călărași. După 12 ani de guvernare, partidul liberal a lăsat în urma sa: 1) Țara independentă în urma unui război victorios și înălțată la rangul de regat. 2) Armata simțitor mărită. 3) Bucureștiul transformat în cetate, cât și linia Focșani-Galați întărită, ambele de pe
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Basarabilor; ” 26, Calea Plevna, 86; ” 27, str. Izvorului, 93; ” 28, str. Vânătorilor, 5; ” 29, str. Biserica Antim, 38; ” 30, str. Uranus, 1; ” 31, str. 13 Septembrie, 146; ” 32, Calea Rahovei, 200; ” 33, str. Egalității, 9; ” 34, str. Radu-Vodă, 6; ” 35, str. Călărașilor, 4; ” 36, str. șerban-Vodă, 27; ” 37, str. Fraților, 1; ” 38, Calea Văcărești (la abatoriul Comunei); ” 39, str. Foișorul, 81; ” 40, Calea Văcărești, 159; ” 41, str. Bravului, 13; ” 42, str. Campoducelui, 24; ” 43, str. Vitanul, 1; ” 44, str. Iepurilor, 15; ” 45
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
46, str. Lucaci, 59; ” 47, str. Zefirului, 10; ” 48, str. Delea-Vechie, 15; ” 49, șos. Iancului, 68; 280 addenda Circumscripția 50, șos. Pantelimon, 53; ” 51, șos. Colentina; ” 52, șos. Mihai-Bravul, 36; ” 53, str. Traian, 7; ” 54, Calea Moșilor, 188; ” 55, Calea Călărașilor, 24 (p. 204). Populația orașului este de 177 646 locuitori (potrivit recensământului din 1878), dintre care 82 639 bărbați și 95 014 femei. Gări: Gara de Nord și Gara Filaret (ultima deservind numai linia București-Giurgiu). Principalele căi de comunicație: Calea Victoriei; Bulevardul Academiei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
1830- 1840: 2 492 imobile; 1840-1850: 3 064 imobile; 1850-1860: 3 673 imobile; 1860-1870: 3 730 imobile; 1870-1875: 1889 imobile (p. 206). ghidul capitalei Academia Română, Palatul Universității; Agenția austriacă de navigație (Bateaux à vapeur), str. Academiei, 41; Arhiepiscopia catolică, Calea Călărașilor, 5; Arhiepiscopia ortodoxă, curtea Bisericii Metropolitane; Arhivele Statului, curtea bisericii Mihai-Vodă; Arsenalul, str. 13 Septembrie; Azilul elen, șoseaua Pandurilor (Cotroceni); Ateneul Român, Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Piața Valter Mărăcineanu; Banca Națională, str. Colței, 21; Biblioteca Națională, Palatul Universității; Casa de Depuneri și Consemnațiuni, Calea Victoriei, 3; Casa Pensiilor, str. Brezoianu, 19; Casieria Centrală, Calea Victoriei, 103; Casieria generală județeană, str. Academiei, 41; Cazarma Alexandria, str. 13 Septembrie, 23; ” călărașilor de Ilfov, la Cotroceni; ” Cuza, str. 13 Septembrie, 64; ” dorobanților, Calea Victoriei, 122; ” jandarmilor călări, Colțea, 51; ” jandarmilor pedeștri, Calea Victoriei, 9; ” geniului, la Cotroceni; ” Malmaison, Calea Plevnei; ” pompierilor, Calea Plevnei, 12; Camera Deputaților, curtea Bisericii Metropolitane; Gara de Nord, Calea Griviței; Gara Filaret, str. 11 iunie
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Universității; ” Militară, Calea Grivița, 23; ” de Medicină, Palatul Universității; ” Normală primară, str. Incend., 8; ” de Poduri și șosele, str. știrbei-Vodă, 37; ” Profesională de fete, str. Colței, 30; ” de Farmacie, Palatul Universității; Eforia Spitalelor Civile, str. Colței, 28; Episcopia bulgară, Calea Călărașilor, 6; Biserica Amza, str. Bis. Amzii; ” Albă, Calea Victoriei; ” Antim, str. Antim; ” Batiștea, str. Batiștea; ” Cretzulescu, Calea Victoriei, 39; ” Colțea, str. Colței, 32; ” Curtea Veche, str. Carol I; ” Doamna-Bălașa, Calea Rahova; ” Icoanei, str. Icoanei, 2; ” Lucaci, str. Lucaci; ” Mihai-Vodă, str. Mihai-Vodă; Biserica
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
reședința de vară, la Cotroceni); Poștă și Telegraf, direcția generală, str. Doamnei, 11; Prefectura de Ilfov, str. Mihai-Vodă, 3; Prefectura de Poliție, Calea Victoriei, 9; Regia Tutunurilor, Calea Victoriei, 107; Seminarul Central, Calea șerban-Vodă, 84; ” Nifon, str. 11 Iunie, 2; ” Catolic, Calea Călărașilor, 5; Senatul, Bulevardul Universității; Serviciul Sanitar, str. Academiei, 9 (la Ministerul de Interne); Statistica, Calea Victoriei, 103; Direcția Generală a Teatrelor, str. Teatrului, 2; Teatrul Național, Calea Victoriei, 36; ” Dacia, str. Carol I; Sala Orfeu, str. știrbei-Vodă, 12; Direcția Tramvaielor, șoseaua Bonaparte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Tamara, G., colonel, str. Romană, 74; Tănăsescu, D., negustor, Calea Victoriei, 53 bis; Tătărăscu, artist-pictor, profesor la școala de Arte Frumoase, Calea Plevna, 19; Teclu, D., tipograf, str. Biserica Amzei, 14; Tell, Al., colonel, Calea Dorobanților, 59; Theodorescu, Dem., medic, str. Călărașilor, 13; Theodorescu, G. Dem., profesor, str. Mircea-Vodă, 29; Theodori, I.A., doctor în medicină, profesor la Facultatea de Medicină din București, membru al Consiliului medical superior, inspector general al Serviciului sanitar al Corpurilor III și IV ale armatei, medic al
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]