9,571 matches
-
le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă pe mochetă, între cele două scaune. Face câteva exerciții de respirație ca un karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Duce punga la ușă, se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
lasă, ochii privesc fix spre vârfurile pantofilor, umerii îi cad, iar el scade cu doi centimetri în înălțime. Ar vrea să fie atât de șters, încât să nu se vadă nici măcar în oglindă. Se apleacă, ia punga de la Carrefour cu cărămizile sparte și iese pe ușă. Despre Lionel Lionel e băiat bun. Și român, pe deasupra. A venit în Franța în urmă cu opt ani, ca să uite de toate umilințele din România - dar despre asta, mai târziu. Când s-a dat jos
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
văzut de trei ori filmul Bienvenu chez les Ch’tis (ca să fie sigur că e observat în sală), la care a râs de două ori: la a treia vizionare. Ce mai, a devenit francez! Lionel aruncă punga cu resturile de cărămizi la ghenă. Închide ușa de la ghenă și se întoarce spre lift. În raza privirii îi apar două picioare de femeie. Ridicându-și încetișor privirea, vede mai întâi o fustă de piele demodată, o curea subțire și puțin roasă, un bichon
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
perseverați. Să nu uit, o să am nevoie de dumneavoastră. — Oricând. — Mâine după-masă. Vreau să facem un control inopinat prin toate apartamentele: cred că cineva face modificări interioare neautorizate. — E grav. Cum v-ați dat seama? — Nemernicul a înfundat ghena cu cărămizi. Da-l prind eu: o să am grijă să fie expulzat. Lionel scade brusc în înălțime cu alți doi centimetri. Se uită la ceas. — Trebuie să plec, întârzii la șantier. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. Contez pe dumneavoastră
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
catastrofa. La revedere, madame Agnès. — La revedere, domnule Lionel. E ora patru după-masă. În baraca lui, în timp ce verifică o situație de șantier, Lionel își face exercițiile pentru mâna stângă cu mingea de baseball: vrea să încerce, în curând, să spargă cărămizi și cu această mână. Se deschide ușa. Vede intrând mai întâi o pereche de cizme de cauciuc, pe urmă o pungă grea, de la Carrefour. Răsuflă ușurat: e Mathieu, zidarul, care-i aduce rația pentru mâine-dimineață. N-are de unde să știe
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
mai întâi o pereche de cizme de cauciuc, pe urmă o pungă grea, de la Carrefour. Răsuflă ușurat: e Mathieu, zidarul, care-i aduce rația pentru mâine-dimineață. N-are de unde să știe că șeful nu și-a consumat rația pe azi. Cărămizile dumneavoastră, domnule inginer. — Lasă-le lângă birou, nu poate să-l refuze Lionel, pentru că ar însemna să-i expună toată povestea cu înfundarea ghenei. În timp ce Mathieu se apropie de birou, în baracă intră Roman. S-a schimbat de hainele de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
bunăvoință, după care îi șoptește: Am impresia c-am fost descoperiți. — În legătură cu ce? se sperie Lionel. — Cu controlul nostru inopinat: infractorul sau a mirosit ceva, sau nu mai are bani de renovare, sau a terminat lucrările. De două zile, nici o cărămidă la ghenă. — Și noi cum acționăm în situația asta? face pe prostul Lionel. — Nu e grav. Stăm la pândă, nu se poate să nu se dea gol. La unii, modificarea apartamentelor e o boală, nu se pot abține. Lămâiul? — Își
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
le depărtează ușor, atât cât să poată sprijini punga de cele două spătare. Pune o pernă pe mochetă, între cele două scaune. Face câteva exerciții de respirație, ca un karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Pune în pungă și resturile radioului, după care duce punga la ușă. Ia din debara o lopățică și începe să sape pământul din ghiveciul lămâiului
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
urmări. Zâmbește cât poate de tare în oglindă. Zâmbetul se lățește nefiresc de mult. Noroc că se lovește de urechi și revine la un zâmbet normal, de nemuritor. Se salută cu două degete la pălărie, ia punga cu resturi de cărămidă și de radio și iese, împiedicându-se de pragul de la intrare. Aruncă punga la ghenă și ia liftul. Iese din lift. Pentru prima oară de când s-a mutat în acest bloc, privește curios spre tavanul holului. Madame Agnès, care tocmai
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
știut că te interesează. — Pe mine mă interesează tot ce mișcă în blocul ăsta, darmite ce n-o să mai miște... Scuză-mă dacă am fost prea directă. — Nu e grav. Apropo: știi că nebunul ăla iar a început să arunce cărămizi la ghenă? Și un radio cu ceas, ceea ce mă face să cred că, totuși, e vorba de sârbii de la trei. Sârbii sunt morți după mecanismele cu ceas. Dacă nu mor duminică, îți promit că luni vin în control cu tine
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
începe să scoată niște strigăte de „Bogdaproste“ ca un războinic sioux. Lui Lionel puținul păr care i a rămas pe cap i se face măciucă. În panică, deschide ușa debaralei. Vede o pungă de la Carrefour în care mai sunt două cărămizi întregi. Crapă ușa și-i dă punga lui Samir, spunându-i: — Poftim, să-ți faci o casă. Samir încetează să strige. Pentru el, care toată viața a dormit în cort, două cărămizi înseamnă începutul unui vis frumos. Lionel e hotărât
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pungă de la Carrefour în care mai sunt două cărămizi întregi. Crapă ușa și-i dă punga lui Samir, spunându-i: — Poftim, să-ți faci o casă. Samir încetează să strige. Pentru el, care toată viața a dormit în cort, două cărămizi înseamnă începutul unui vis frumos. Lionel e hotărât să se țină tare: nu va mai deschide nimănui. Timp de o jumătate de oră, soneria continuă să sune. Se aud și niște pumni zdraveni în ușă. Chiar și niște înjurături în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
își vede lămâiul - de un verde strălucitor - purtând o unică lămâie, mare și galbenă. Coboară din pat și execută seria de cincizeci de flotări. Se duce la debara. Degeaba: a făcut cadou atât extensorul, cât și punga de la Carrefour cu cărămizile. Își pregătește un mic dejun frugal. Nu lasă nimic, dar absolut nimic în farfurie. Spală vasele și le pune la scurs. După care deschide dulapul. Dulapul e gol. Se privește atent și vede că e deja îmbrăcat într un frumos
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
lămâie, mare și galbenă. Se gândește: cu o singură lămâie nu se face limoncello. Coboară din pat și execută seria de cincizeci de flotări. Se duce la debara. Degeaba: a făcut cadou atât extensorul, cât și punga de la Carrefour cu cărămizile. Își pregătește un mic dejun frugal. Nu lasă nimic, dar absolut nimic în farfurie. Spală vasele și le pune la scurs. După care deschide dulapul. Dulapul e gol. Se privește atent și vede că e deja îmbrăcat într un frumos
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
a cosmeticat și el onomastica, ulterior). Nici Besoiu nu sună sobru (rapel - Băsescu). Actorul Mălaimare nu mai are nevoie de prezentare. Nu știu ce-o mai fi cu o interpretă bună, văzută de mine prin 88, la PÎrîul Rece, Claudia Cărămidă. Cu ea 6 juca atunci Bisericanu. Pe o actriță cu care lucrez des, o cheamă PÎrțac...La Baia Mare i-am cunoscut pe Mititelu și Turturică; iar În alte teatre, rămînÎnd În zona faunei, mai jucau Ursu ( Melania), Lupu (Ion), Lupu
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
rânduri de la tine cuvinte care ceartă ușa portbagajului, repară ochiul poeme care schimbă garniturile și lipesc țevile cărți care schimbă oameni. apropierea de ceilalți șase în primul loc: nimeni nu te acuză, pentru că ești statornică de la bun început, de la prima cărămidă de iarbă așezată la fundația grădinii suspendate a dragostei tale, de la cel dintâi trifoi cu patru foi cultivat, de la puiul de vultur harpagornis originar, hrănit cu semințe de petunie magică, apărut nu se știe de unde, probabil din adâncurile în degradă
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
are?"; "Cât câștigă tatăl lui?". Numai atunci va considera omul mare că știe despre ce-i vorba. OMUL: De unde ai aflat asta? MICUL PRINȚ: Treaba mea. Am spus odată unui om mare și gros: Am văzut o casă frumoasă, cu cărămizi trandafirii, cu petunii la fereastră și cu porumbei pe acoperiș." M-a întrebat: "Cât a costat?" "Ce importanță are? i-am răspuns. A costat de trei ori mai mult decât o casă obișnuită." Omul acela mare și gros a exclamat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Din acest punct de vedere, polata poate fi interpretată și ca un muzeu al vechii case. Pentru că acolo se mai află și țigle marca „Leu“ fabricate în anii ’30, perioada în care a fost construită casa bătrânească. Mai găsim și cărămizi foarte vechi și sfărâmicioase care nu mai pot fi folosite decât eventual în tratamente medicale obscurantiste pentru a remedia durerile de burtă. Polata poate fi interpretată ca un spațiu de trecere. Nimic nu se aruncă pur și simplu la gunoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
o fost atunci cheia și lăcata? Moș Dumitru Carpen. Atâtea mai știe acest bătrân și așa le potrivește, de nici dracul nu le dezleagă. Am auzit de el. Nu se putea altfel... Pe nesimțite au ajuns la poalele dealului „La Cărămizi”. Domnule inginer, mereu m-am întrebat de ce se cheamă dealul ista „La Cărămizi”? Apoi dealul nu s-a chemat așa de la începuturi. Istoria îi mai lungă, dar până în deal avem tot timpul s o depănăm. Bașoteștii au ajuns pe locurile
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
bătrân și așa le potrivește, de nici dracul nu le dezleagă. Am auzit de el. Nu se putea altfel... Pe nesimțite au ajuns la poalele dealului „La Cărămizi”. Domnule inginer, mereu m-am întrebat de ce se cheamă dealul ista „La Cărămizi”? Apoi dealul nu s-a chemat așa de la începuturi. Istoria îi mai lungă, dar până în deal avem tot timpul s o depănăm. Bașoteștii au ajuns pe locurile acestea prin 1760, când Constantin Bașotă s-a căsătorit cu fiica lui Constantin
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
Bașotă s-a căsătorit cu fiica lui Constantin Macri. Mireasa a primit ca dotă trei sferturi din moșia pe care se află comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au făcut-o acolo, pe vârful dealului. Urmele cărămidăriei se văd și astăzi. De atunci dealul se cheamă „La Cărămizi” Strașnică și frumoasă poveste. Când vom avea timp mai mult la îndemână, am să ți povestesc și altele
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
comuna noastră. În 1811, Ioniță Bașotă, tatăl lui Anastasie, a zidit conacul și biserica, care există și astăzi. Cărămida necesară zidirilor au făcut-o acolo, pe vârful dealului. Urmele cărămidăriei se văd și astăzi. De atunci dealul se cheamă „La Cărămizi” Strașnică și frumoasă poveste. Când vom avea timp mai mult la îndemână, am să ți povestesc și altele despre acești boieri. În special despre Anastasie, cel care a întregit moșia, cumpărând și ultima bucată. Prin testament, a lăsat moștenire liceul
Întorşi din infern vol. II by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1238_a_1876]
-
pământului, fără ca omul să pună mâna să le cultive și să le Îngrijească. Ce sunt fructele industriale? Fructele industriale sunt produse ale bunului din proprietatea persoanei fizice sau juridice, care intervin asupra lui pentru a le obține. O fabrică de cărămidă, de exemplu, produce cărămidă, dar, pentru a putea realiza produsul finit -cărămida, omul sau fabricantul intervine cu tehnologia adecvată prin intermediul angajațiior săi. Ce sunt fructele civile? Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului ce aparține proprietarului, de către o altă
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
pună mâna să le cultive și să le Îngrijească. Ce sunt fructele industriale? Fructele industriale sunt produse ale bunului din proprietatea persoanei fizice sau juridice, care intervin asupra lui pentru a le obține. O fabrică de cărămidă, de exemplu, produce cărămidă, dar, pentru a putea realiza produsul finit -cărămida, omul sau fabricantul intervine cu tehnologia adecvată prin intermediul angajațiior săi. Ce sunt fructele civile? Fructele civile sunt veniturile rezultate din folosirea bunului ce aparține proprietarului, de către o altă persoană. Așa cum este, de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
făcută la atelierul unității, două scaune, pe unul fiind așezat televizorul, adus de la București, un “Sport 262”, de dimensiuni mici ( Încă nu m-am despărțit de el). Găteam la un reșou improvizat. Cineva mi-a făcut câteva șănțulețe Într-o cărămidă unde a fost așezată o rezistență care avea un stecher la un capăt. Rezistența se ardea destul de des și eram nevoită să Înnod capetele. Nu asta era problema cea mare! Tabloul principal se afla pe holul blocului și Într-o
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]