9,252 matches
-
ești inginerul, tu ești constructorul cel mai potrivit pentru marele scop la care visezi, deci nu aștepta miracole din altă parte. Pune-ti mintea la treabă ca să trasezi un plan de bătaie și apoi începe să și construiești, cărămidă după cărămidă, cu propriile tale resurse, ceea ce dorești să obții. Știi exact ce dorești, nimeni altcineva nu te poate îndruma spre acel mare ideal, dar spiritul tău întreprinzător combinat cu o minte creativă te vor ghida perfect spre punctul de apogeu al
HOROSCOP, luni, 21 noiembrie 2016 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104771_a_106063]
-
cu minte sănătoasă”. Îl înjurau în gând, plini de invidie și chiar de ură. S-au răzbunat pe el și pe alții ca el, defrișând, pe ascuns ori chiar la lumina zilei, tot ce le-a căzut în mână. De la cărămizile ori bârnele din grajdurile sau puiernițele bine făcute și întreținute până mai ieri, până la dalele de pe fundul și pereții canalelor de irigații, nimic nu le-a scăpat. Milițienii și câțiva oameni cu minte sănătoasă și grijă de avuția cooperatorilor, care
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
fac cărămizi și chirpici, că nu ne-au primit cu el în asociație, a găsit Vasile soluția, deși nu se gândise până în acel moment să renunțe la pământ. Păi, ce să zic și eu, omule...? Acolo am putea face noi cărămidă și s-o vindem. Nu vezi că merge treaba acum? a zis Ioana cu o jumătate de voce. Se caută, că... - Io să fac cărămizi? Te-ai prostit de tot, femeie! Ce-am fost eu la viața mea și ce
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
renunțe la pământ. Păi, ce să zic și eu, omule...? Acolo am putea face noi cărămidă și s-o vindem. Nu vezi că merge treaba acum? a zis Ioana cu o jumătate de voce. Se caută, că... - Io să fac cărămizi? Te-ai prostit de tot, femeie! Ce-am fost eu la viața mea și ce vrei tu să ajung acum! Cărămizaru’ satului! Ha, ha, ha! Vindem de lângă terenu’ acela, că și așa nu-i bun de nimic. Curg șuvoaiele, cu
EPISODUL 10, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1437259028.html [Corola-blog/BlogPost/377388_a_378717]
-
Mihai Viteazul ctitor a numeroase biserici și mănăstiri din Transilvania. Mănăstirea Crișan din satul istoric cu același nume și-a întrerupt activitatea timp de două secole ca urmare a unei alunecări de teren, Mănăstirea a fost reconstruită din piatră și cărămidă pe un teren cumpărat după anul 1989 fiind cea mai nouă și mai frumoasă Mănăstire din ținutul Zărandului. Pentru cei 5o de perelini, locuitori ai Satului Rontău, comuna Sânmartin, județul Bihor, acest perelinaj a constituit o adevărată lecție de istorie
PERELINAJ CA O LECŢIE DE ISTORIE de IONEL CADAR în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Perelinaj_ca_o_lectie_de_isto_ionel_cadar_1370358678.html [Corola-blog/BlogPost/346237_a_347566]
-
artiști?! Pentru că poartă după el o considerație aleasă față de arta muzicală și arta actoricească, în slujba cărora își oferă iubirea inimii, iar atunci când a fost vorba să contribuie cu o fărâmă la susținerea muncii de clădire a cărții aceateia din cărămizile interviurilor, reportajelor, eseurilor, a făcut-o cu îndemnul și cu darea de mână, pentru ca roatele vehicolului ce cară la deal povara lor de vreo trei ani, spre a se alcătui în conținut fizic ființa livrească în care bat peste patru sute
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Portret/aurel_v_zgheran_1453181900.html [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
zi, însăși Maria Burcă să scrie o carte ce va să stoarcă vinul viei unei vieți pline cu întâmplări fabuloase, pe care le-a trăit! Până să răsară acea zi, am scris eu câteva a căror clădire s-a cimentuit cărămidă pe cărămidă din pumn cu pumn de ciment! Măcar câte unul a pus și Maria Burcă, în fiecare! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Burcă. Bunătatea, omenie la culmea ei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Portret/aurel_v_zgheran_1453181900.html [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
Maria Burcă să scrie o carte ce va să stoarcă vinul viei unei vieți pline cu întâmplări fabuloase, pe care le-a trăit! Până să răsară acea zi, am scris eu câteva a căror clădire s-a cimentuit cărămidă pe cărămidă din pumn cu pumn de ciment! Măcar câte unul a pus și Maria Burcă, în fiecare! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Maria Burcă. Bunătatea, omenie la culmea ei / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
MARIA BURCĂ. BUNĂTATEA, OMENIE LA CULMEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1845 din 19 ianuarie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Orizont/Portret/aurel_v_zgheran_1453181900.html [Corola-blog/BlogPost/366881_a_368210]
-
afișe electorale prin care candidații încearcă să lămurească alegătorii că ei sunt cei mai buni să devină primari. Vizavi de autogară însă este scheletul de beton al unui bloc cu 5 nivele care își etalează oasele de beton goale de cărămidă, ce trebuiau umplute pentru a da naștere unor apartamente confortabile. Dar cei care le solicită azi voturile orăvițenilor, nu au reușit să realizeze acest lucru în cei aproape 20 ani ai noii democrații. După ieșirea din oraș începe partea de
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/De_la_podul_peste_nera_la_oravita_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
începe partea de drum, unde mai întotdeauna s-a circulat cu viteză mult redusă, datorită denivelărilor cauzate de instabilitatea drumului. Asta până la podul de peste râul Caraș. Ajungând la acest pod, putem vedea în partea vestică a drumului vechiul pod de cărămidă și piatră abandonat, și care ar trebui să fie un fel de monument istoric ce ar trebui conservat și eventual restaurat. Se pare că în curând nu va mai exista, fiindcă nimeni nu se interesează de soarta lui. Personal am
DE LA PODUL PESTE NERA LA ORAVIŢA...AUTOR MIHAI LEONTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/De_la_podul_peste_nera_la_oravita_autor_mihai_leonte.html [Corola-blog/BlogPost/370862_a_372191]
-
jur fiind preponderent industrială: Fabrica de încălțăminte Clujeana, Unirea, C.U.G. Tot aceast perimetru a început să funcționeze ca zonă industrială la începutul secolului XIX, o dată cu apariția fabricii de tutun, a fabricii de spirt, de morărit și panificație, de cărămizi și de chibrituri, din imediata apropiere a căii ferate. În perioada comunistă întreaga zonă concentra câteva zeci de mii de muncitori. Printre membrii Fabricii de Pensule se numără în prezent Galeria Sabot (situată la etajul 2 al clădirii), care, își
Spaţiu de artă contemporană by http://www.zilesinopti.ro/articole/291/fabrica-de-pensule-spatiu-de-arta-contemporana [Corola-blog/BlogPost/100020_a_101312]
-
Am ajuns în vestita Pojejena. Un sat plin cu flori ... și pescari. Locul în care ne-am oprit era ... dezolant, la o primă vedere. O casă veche, dărâmată și reconstruită parțial ... prelungită ... încă în construcție. Un gard zidit, improvizat din cărămizile prăbușite. Câteva căsuțe de lemn, încinse de căldură, în care ne-am lăsat micile bagaje ... Câteva rondouri de flori, care se chinuiau să reziste arșiței. Cabine de duș ... În locul celebrei livezi ... un șantier forfotind! Distanța dintre acest loc și malul
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
pentru că ești “altceva”. M-am ridicat și, cu tot focul ce pârjolea aerul, am făcut o plimbare, cu sora mea, până pe mal...printre camioane, nori de praf... N-aveai unde să te ascunzi. Nici urmă de umbră. În clădirea de cărămidă, căzuseră primii eroi ai berii. În căsuțe, apa din pahare era mai caldă ca un ceai. La soare, unele dame dansau...Erau în extaz. Femei de serviciu, contabile, profesori universitari, bibliotecare dansau desculți și se bucurau laolaltă. „E magică ideea
LA POJEJENA de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/La_pojejena_corina_lucia_costea_1340442517.html [Corola-blog/BlogPost/358353_a_359682]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > ÎNGERI ARȘI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului S-a scuturat apusul,încet, de umbra morții, și ne-a-ngropat durerea, sub cărămizi de dor, încerc,să-i picur mierea cu lingurița,vieții, să nu mai simtă setea, destinelor ce mor! Se-neacă-n brumă lutul, sub giulgiul său tomnatic, și-acoperă tristețea sub frunzele căzând, o geană de lumină, se stinge-ncet
ÎNGERI ARŞI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/doina_bezea_1447239632.html [Corola-blog/BlogPost/384730_a_386059]
-
o poneavă. Hainele le ținea pe o prăjină așezată deasupra lăzii de zestre. Îmbrăcămintea ei era alcătuită din poale, cătrânță, opreg, ciupag, sfetăr, laibăr, cojoc, cârpă. Vesela o ținea pe cele patru rafturi de lemn ale stelajului. Soba era de cărămidă iar podeaua era din pământ. Când se făcea câte o groapă în podea, locul era plombat cu lut amestecat cu apă. Lângă peretele dinspre răsărit era o masă și câteva scaune de lemn fără spătar. Camera de oaspeți nu se
RATACIRI de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1433571729.html [Corola-blog/BlogPost/372465_a_373794]
-
bine decât succesul. Știți cum se spune: ”Din greșeli, învață omul.” Simt că am căpătat cunoștințe noi, experiențe unice, dorința de a lăsa în urmă înfrîngerile și decepțiile și speranțe scăldate de visul numit Iubire. Fiecare experiență a fost o cărămidă ce a consolidat edificiul sufletului, simțind că evoluez, că îmi găsesc maturitatea și echilibrul interior. Am învățat multe lecții valoroase care au trebuit probate prin testul suferinței. Așa cum metalele prețiose sunt purificate prin foc, la fel și ființa mea a
PĂŞESC ÎN 2012 CU GÂNDUL SPĂLAT DE ROUA IUBIRII de ELENA LAVINIA NICULICEA în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pasesc_in_2012_cu_gandul_spalat_de_roua_iubirii.html [Corola-blog/BlogPost/351092_a_352421]
-
sfârșitul jocului, pilda pe care a vrut profesorul să le-o dea: “E un lucru bun să muncești pentru a mânca o bucată de pâine caldă”. Actul II îi adună pe elevi la Bătrână acasă unde există un cuptor de cărămidă, o masă de frământat, scaune, făină, ustensile de bucătărie. În timp ce Bătrâna pregătește aluatul pentru pâine, evocă vremurile de altădată, când, în nopțile de iarnă, participa la șezători. Evocă tradițiile de sărbători. Procesul facerii de pâine este pentru elevi, fascinant. Bătrâna
ŢIPĂTUL LUMINII ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1463301614.html [Corola-blog/BlogPost/383663_a_384992]
-
Bonte, care ne aștepta. Dumneaei era conducătorul auto al familiei. Drumul de la aeroport spre Tongrinne, satul unde locuia familia Bonte, era de vreo douazeci de kilometri, într-o zonă preponderent agricolă, de șes, cu sate frumoase, unde predominau casele din cărămidă netencuită și cu acoperișul în două planuri. Cât m-am aflat în avion deasupra Belgiei și priveam spre pământ, mă intriga culoarea roșcată a locurilor necultivate și nu înțelegeam de ce era pământul roșcat. Unde era cernoziomul nostru ca tăciunele? Acum
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491207672.html [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
satele belgiene, unde casele erau mari, predominând cele cu unul sau chiar și cu două etaje și că existau multe supermarketuri moderne cu nume de firme internaționale. Casa gazdelor mele era una impunătoare, cu două etaje și mansardă, toată din cărămidă roșie netencuită, specific locului. În fața ușii sub fereastră, tronau multe ghivece mari, pline cu flori, așezate direct la stradă. Din fereastra “camerei roz” ne zâmbea un perpetuum mobile sub formă de trifoi cu patru foi, care mișca continuu o mână
FESTIVALUL FLORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491207672.html [Corola-blog/BlogPost/370753_a_372082]
-
cu cerneală. Nu știu cât costa atunci o sticluță cu cerneală dar intrase în noi o febră de a face cerneală în casă din te miri ce și fiecare se lăuda la școală cu ultima lui inovație. Eu am încercat cu chinoroz, cărămidă pisată și vopsea de ouă dar cel mai bun rămânea vârful de creion chimic dizolvat în apă caldă. Am încercat să scriu și cu pană de gâscă pe care, după ce o umpleam cu cerneală, îi puneam un bețișor să nu
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/_caseta_cu_amintiri_i.html [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
întins între maluri de iarbă, si am dat de două case. Una, locuită. Altă, nelocuita. Vecinul ne-a spus că grădină și casa de alături sunt de vânzare. Casă era acoperită cu stuf, trebuia reparata, pe ici, pe colo, lipseau cărămizi. Uluci de gard erau împrăștiate în jurul casei. Am cumpărat-o pe mai nimic. Că mai mult nu aveam. Omul a fost mulțumit. Deși nu era el proprietarul.Casa nu mai avea proprietar. Și noi am plecat mulțumiți, că avem o
Liviu-Florian Jianu: Solemna ebrietate by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-solemna-ebrietate/ [Corola-blog/BlogPost/339460_a_340789]
-
de pastel în rimă albă este poemul “Ploaie de sacâz, de chihlimbar ... ” în care poetul jinduiește cântecul de acasă: “ar fi trebuit s-aud / și mierla de Banat, cântând edenic, / în cireșul înflorit / de lângă marele nuc al blocurilor / de roșie cărămidă comunistă și de beton, / fluturându-și mâțișorii / până la electrizarea frunzelor / mici, cât paraua, / din cântecele vechi-valahe, / ale arbuștilor mereurit-pânditori, / din vecinătatea imediată ... ” Un amestec tare ciudat de clasic și modern, de cosmologic și de ontologic, între legendă și realitate stringentă
NELINIŞTEA ROSTIRII DE SINE. ION PACHIA TATOMIRESCU, ELEGII DIN ERA ARHEOPTERIX , EDITURA DACIA XXI, CLUJ-NAPOCA, 2011 (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 332 din 28 noie by http://confluente.ro/Nelinistea_rostirii_de_sine_ion_pachia_tatomirescu_elegii_din_era_arheopterix_editura_dacia_xxi_cluj_napoca_2011_cron.html [Corola-blog/BlogPost/358910_a_360239]
-
turla bisericii erau multe obiecte de cult rămase de la bisericile scufundate, iar preotul s-a gândit să facă un muzeu. Bătrânii l-au făcut, dar noi, copiii, am ajutat și îmi amintesc că stăteam în șir și dădeam la mână cărămizi, bolțari. N-am să uit niciodată cum râdeam în timp ce lucram, iar apoi cum stăteam cu preotul sub nuc la povești. Am rămas tot timpul cu amintirea aceasta frumoasă”, explică ea cum s-a întâlnit prima dată cu ideea de a
„Păpușile de teatru au fost azi testate la centru și sunt perfecte by https://republica.ro/eselnita-locul-in-care-oamenii-au-invatat-ca-e-nevoie-de-o-comunitate-intreaga-pentru-a-ajuta-cativa-copii [Corola-blog/BlogPost/338118_a_339447]
-
posibil? acum fac o legătură cu ce era la mine, că se surpa jumătate de casă, datorită unor tranșee despre care mai tarziu mi-am dat seama că de fapt era vorba de o catacomba în toată regula, construită din cărămidă și având o înălțime medie(tranșeele erau de la ceea ce rămăsese din catacomba după ce s-a dărâmat), plecând după câte îmi dădeam seama de la porohia bisericii până în fața casei noastre, aproape de stradă. Avea vechea structura a casei un beci imens cât
INTERVIU ANIVERSAR CU O DOAMNA NESTIUTA! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Interviu_aniversar_cu_o_doamna_valerian_mihoc_1362952347.html [Corola-blog/BlogPost/350857_a_352186]
-
1889 în urma unor articole, a făcut ca guvernul să se clatine, să se despartă conservatorii de liberali și Vernescu să demisioneze. În urma acestui scandal a fost internat la sanatoriul doctorului Șuțu. Aici este lovit în cap cu o piatră sau cărămidă de către Petre Poenaru, un tenor, din lumea frecventată de Eminescu. A murit o stea de pe firmamentul astral datorită invidiei colegilor de breaslă, a nepăsării medicilor în frunte cu Dr. evreu Francisc Iszac, care i-a administrat o doză prea mare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pucuri-de-intelepciune/ [Corola-blog/BlogPost/93907_a_95199]