15,164 matches
-
o prioritate a politicii economice și de securitate a României, contribuind la dezvoltarea țării cu impact semnificativ pentru calitatea vieții, nivelul de competitivitate economică și calitatea mediului înconjurător. România beneficiază de un mix energetic echilibrat și diversificat, care include și cărbune. În vreme ce resursele de gaz natural acoperă peste 65% din necesarul intern, cărbunele e supus presiunilor aferente costului emisiilor de carbon, deși acesta continuă să aibă aport la stabilitatea sistemului energetic național. La începutul anilor ’90, Valea Jiului avea
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
cu impact semnificativ pentru calitatea vieții, nivelul de competitivitate economică și calitatea mediului înconjurător. România beneficiază de un mix energetic echilibrat și diversificat, care include și cărbune. În vreme ce resursele de gaz natural acoperă peste 65% din necesarul intern, cărbunele e supus presiunilor aferente costului emisiilor de carbon, deși acesta continuă să aibă aport la stabilitatea sistemului energetic național. La începutul anilor ’90, Valea Jiului avea o populație de aproximativ 140.000 locuitori și peste 45.000 angajați în 15 unități miniere
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
continuă să aibă aport la stabilitatea sistemului energetic național. La începutul anilor ’90, Valea Jiului avea o populație de aproximativ 140.000 locuitori și peste 45.000 angajați în 15 unități miniere care furnizau în jur de 22 milioane de tone de cărbune anual. În prezent doar 4 mine mai sunt operaționale, însă și acestea urmează să fie închise în următorii ani. 11 12 https://ec.europa.eu/clima/policies/strategies_en https://ec.europa.eu/energy/topics/oil-gas-and-coal/EU-coal-regions/coal-regions-transition_en Institutul Național de Statistică 2018. Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, în perspectiva anului 2050, versiune
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
https://ec.europa.eu/energy/topics/oil-gas-and-coal/EU-coal-regions/coal-regions-transition_en Institutul Național de Statistică 2018. Strategia energetică a României pentru perioada 2019-2030, în perspectiva anului 2050, versiune în lucru, pagina 44; Hartă 1 – Evoluția activității miniere în Valea Jiului ulterior anului 1990 Sursa: PwC Scăderea nivelului de utilizare a cărbunelui a condus la închiderea de mine în mai multe regiuni din Europa, decizia de renunțare la cărbune fiind asumată de guvernele țărilor respective. Astfel de acțiuni de tranziție necesită calibrare la responsabilitățile climatice, de mediu și de sănătate, precum și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
versiune în lucru, pagina 44; Hartă 1 – Evoluția activității miniere în Valea Jiului ulterior anului 1990 Sursa: PwC Scăderea nivelului de utilizare a cărbunelui a condus la închiderea de mine în mai multe regiuni din Europa, decizia de renunțare la cărbune fiind asumată de guvernele țărilor respective. Astfel de acțiuni de tranziție necesită calibrare la responsabilitățile climatice, de mediu și de sănătate, precum și rezolvarea problemelor lucrătorilor în sectorul minier și subsecvent, ale comunităților afectate. Conform Acordului Climatic al ONU (UN
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
la responsabilitățile climatice, de mediu și de sănătate, precum și rezolvarea problemelor lucrătorilor în sectorul minier și subsecvent, ale comunităților afectate. Conform Acordului Climatic al ONU (UN Climate Agreement) semnat la Paris, Europa și țările OECD trebuie să renunțe la cărbune până în anul 2030 sau chiar mai devreme, evoluție asumată și de guvernele semnatare ale Powering Past Coal Alliance. România a amânat decizia de a renunța la cărbune, însă pe fondul presiunilor economice în creștere asupra sectorului energetic, în 2018
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Agreement) semnat la Paris, Europa și țările OECD trebuie să renunțe la cărbune până în anul 2030 sau chiar mai devreme, evoluție asumată și de guvernele semnatare ale Powering Past Coal Alliance. România a amânat decizia de a renunța la cărbune, însă pe fondul presiunilor economice în creștere asupra sectorului energetic, în 2018 Ministerul Energiei a anunțat pentru prima dată perspectiva procesului de tranziție de la cărbune până în anul 2040. Pentru valorificarea oportunităților conferite de tranziția energetică la nivel global
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
semnatare ale Powering Past Coal Alliance. România a amânat decizia de a renunța la cărbune, însă pe fondul presiunilor economice în creștere asupra sectorului energetic, în 2018 Ministerul Energiei a anunțat pentru prima dată perspectiva procesului de tranziție de la cărbune până în anul 2040. Pentru valorificarea oportunităților conferite de tranziția energetică la nivel global, România s-a angajat să abordeze noi direcții de dezvoltare a sectorului energetic conform Strategiei Uniunii Energetice (Energy Union Strategy) și Pachetului pentru Energie Curată (Clean
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Climatice 2021-2030 (PNIESC) va necesita investiții semnificative, în următoarele dimensiuni principale: Decarbonare – emisiile și absorbțiile GES Decarbonare – energia din surse regenerabile Eficiență energetică Securitate energetică Piața internă a energiei Cercetare, inovare și competitivitate Demersurile europene în sprijinul tranziției de la cărbune În efortul de sprijinire a țărilor aflate în proces de tranziția de la cărbune, Comisia Europeană a lansat în anul 2017 Inițiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziție (Coal Regions in Transition Initiative). Valea Jiului a devenit una dintre regiunile pilot, iar
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
absorbțiile GES Decarbonare – energia din surse regenerabile Eficiență energetică Securitate energetică Piața internă a energiei Cercetare, inovare și competitivitate Demersurile europene în sprijinul tranziției de la cărbune În efortul de sprijinire a țărilor aflate în proces de tranziția de la cărbune, Comisia Europeană a lansat în anul 2017 Inițiativa Regiunilor Carbonifere în Tranziție (Coal Regions in Transition Initiative). Valea Jiului a devenit una dintre regiunile pilot, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a fost desemnat în anul 2018 coordonator la nivel
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
mediu și securitatea pentru a sprijini inițiativele teritoriale specifice care vizează reconversia economiei în regiunile afectate de declin industrial și de minerit, cum ar fi Valea Jiului (luând în considerare rezultatele Inițiativei privind tranziția regiunilor cu o utilizare intensă a cărbunelui și cu emisii ridicate de dioxid de carbon);” ITI este un instrument opțional de dezvoltare teritorială care face posibilă combinarea resurselor din mai multe fonduri europene, din cadrul axelor prioritare ale unuia sau mai multor Programe Operaţionale. Utilizarea instrumentului ITI
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
din cadrul MIPE) Monitorizează realizarea indicatorilor incluși în strategie și propune analiza și actualizarea strategiei în funcție de rezultatele evaluărilor Colaborează cu instituțiile finanțatoare pentru monitorizarea și prioritizarea proiectelor din perspectiva Strategiei. Surse de finanțare în sprijinul tranziției de la cărbune 13 O componentă importantă a prezentei strategii o reprezintă finanțarea proiectelor propuse pentru dezvoltare pe dimensiunile aferente pilonilor de dezvoltare, finanțarea urmând să fie asigurată, în principal, din fonduri europene și naționale. Relevant de menționat este Mecanismul pentru Tranziție Justă
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
prin intermediul a șase piloni: Tranziția verde, Transformare digitală, Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii, Coeziune socială și teritorială, Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională, Politici pentru noua generație. https://mfe.gov.ro/programe/ https://mfe.gov.ro/pnrr/ Pilonii de dezvoltare ai tranziției de la cărbune a Văii Jiului Viziunea de dezvoltare a Văii Jiului reprezintă o componentă foarte importantă a strategiei. Obiectivele strategice ale viziunii vor susține direcțiile de dezvoltare pe termen mediu și lung, coagulând principalii factori de necesitate, dar și de atracție din
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
în mai ales în domeniul serviciilor II.3. Susținerea antreprenoriatului prin dezvoltarea competențelor specifice și sprijinirea afacerilor locale individuale și a unor noi inițiative economice antreprenoriatului în rândul tuturor categoriilor de cetățeni dar în special generației tinere Dependența ridicată de exploatarea cărbunelui. Necesitatea eliminării treptate a activităților bazate pe cărbune în Valea Jiului Lipsa activităților sustenabile de producere a energiei verzi Climat nefavorabil investițiilor pe fondul lipsei unei infrastructuri de afaceri și a unor facilități investiționale care să promoveze Valea Jiului ca
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
antreprenoriatului prin dezvoltarea competențelor specifice și sprijinirea afacerilor locale individuale și a unor noi inițiative economice antreprenoriatului în rândul tuturor categoriilor de cetățeni dar în special generației tinere Dependența ridicată de exploatarea cărbunelui. Necesitatea eliminării treptate a activităților bazate pe cărbune în Valea Jiului Lipsa activităților sustenabile de producere a energiei verzi Climat nefavorabil investițiilor pe fondul lipsei unei infrastructuri de afaceri și a unor facilități investiționale care să promoveze Valea Jiului ca o zonă atractivă Mediu economic slab diversificat, concentrat
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
utilități publice Lipsa investițiilor de reabilitare și modernizare în rețelele publice de utilități Pilon de dezvoltare I. Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare Valea Jiului astăzi, Valea Jiului mâine Realizarea tranziției de la cărbune în regiunile cu veche tradiție minieră este un proces complex, cu impact semnificativ asupra bunăstării comunităților locale și protecției mediului. Provocările sociale sunt considerabile pe fondul concedierilor masive ce amplifică rata șomajului și a implicațiilor derivate din statutul dobândit de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
respirator depășește în Valea Jiului valorile medii la nivel național, principalele victime fiind copiii. Poluarea aerului, determinată, în principal, de activitatea centralei termoelectrice și a stațiilor de ventilație ale minelor, dar și de apele uzate provenite din extracția și procesarea cărbunelui, modificările în configurația scoarței terestre care afectează regimul hidrologic regional, activitățile din sectorul industrial care generează deșeuri ce necesită depozitare definitivă pe terenuri degradate, prezentând și contaminare destul de pronunțată cu metale grele sau depozitarea deșeurilor municipale pe amplasamente care
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
responsabilității fiecărui cetățean, Valea Jiului fiind chemată să demonstreze că este o comunitate unită în jurul unul țel comun, acceptat și însușit de întreaga Informații obținute în urma workshopurilor și consultărilor publice populație locală, pentru asigurarea succesului tranziției de la cărbune. Dinamica socială a zonei se va schimba prin: Educație eficientă și învățare pe tot parcursul vieții, la standarde moderne, care să dezvolte competențele și abilitățile elevilor și studenților în domenii actuale vizate de viitoarea “Strategie Națională de Cercetare, Dezvoltare și
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
unor politici mai coerent aliniate la nivel guvernamental. Protecția mediului: “Tranziția justă” a devenit concept integrant al politicilor climatice prevăzute în Acordul de la Paris, protecția mediului și a sănătății populației fiind componentă importantă a proceselor de tranziție de la cărbune. Activitatea extractivă din Valea Jiului are un impact semnificativ asupra mediului, iar perspectiva închiderii minelor rămase operaționale ridică serioase preocupări atât din perspectiva valorificării ulterioare a acestor situri de o manieră care să nu afecteze mediul, cât și a necesității
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
și gradul de sărăcie, tensiunile sociale și izolarea. Cele două unități miniere Lonea și Lupeni se află în program de închidere (în conformitate cu Decizia Consiliului 2010/787/UE din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive și Decizia C (2018) 1001 final a Comisiei din 16 februarie 2018 de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive). Societatea Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Consiliului 2010/787/UE din 10 decembrie 2010 privind ajutorul de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive și Decizia C (2018) 1001 final a Comisiei din 16 februarie 2018 de acordare a ajutorului de stat pentru facilitarea închiderii minelor de cărbune necompetitive). Societatea Complexul Energetic Hunedoara a făcut demersurile necesare către Ministerul Energiei în vederea notificării Comisiei Europene cu privire la aprobarea prelungirii termenului de realizare a lucrărilor de închidere la celor două mine până la finalul anului 2027. Potrivit documentaţiei
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
care procesulde închidere a minelor nu se va derula simultan cu implementarea unor noi activități economice care să genereze noi locuri de muncă pentru compensarea celor care se vor desființa prin închiderea minelor. Angajații disponibilizați din sectorul de producere a cărbunelui și de procesare a acestuia, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, dar reprezintă o categorie de personal cu vârstă înaintată, nu vor putea fi reconvertiți profesional cu ușurință. În plus, Valea Jiului se confruntă cu un declin social semnificativ (134.000
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
acestora cel mai probabil până la orizontul anului 2030, în linie cu angajamentele asumate oficial de statul român și în conformitate cu Acordul de la Paris, din punct de vedere al reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră. Exploatarea cărbunelui afectează terenurile, în prezent existând surpări ale fostelor galerii miniere, numeroase clădiri având risc ridicat de prăbușire din cauza galeriilor din subteran. Unele exploatări miniere din Valea Jiului nu au beneficiat de condiții adecvate de închidere, fiind înregistrate în unele
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
de aprox. 600.000 m 3 . Sunt în curs de execuție lucrări de ecologizare a acesteia. Ramura 2, E.P.C.V.J. - suprafață de 7,96 ha și volum de aprox. 2.600.000 m 3, s-a constituit în scopul depozitării sterilului rezultat în urma procesării cărbunelui brut de la exploatările miniere din cadrul CEH-SA Petroşani prin metode de preparare variate. A fost proiectată la o capacitate de haldare de aproximativ 2.500.000 m 3 . Funcționează din anul 1986 şi până la sfârşitul anului 2018 a fost
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
Închiderea minelor se va realiza conform calendarului agreat în programul oficial de închidere a minelor și conform deciziilor guvernamentale, în acord cu PNIESC, cu Strategia Energetică a României și angajamentele României la nivel european în contextul demersurilor de renunțare la cărbune și considerând impactul asupra securității energetice a României. Minele ce urmează a fi închise vor fi ecologizate conform standardelor europene, suprafața supraterană va fi reabilitată iar zona va fi revitalizată economic, în baza unor analize de oportunitate privind modul de
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]