1,241 matches
-
bine. După părerea mea, e mai În vârstă decât soția lui. Probabil că se apropie de șaizeci. Au urcat În ascensor și nu i-am mai văzut. — Era În smoking? — Nu. Purta un costum negru foarte bine croit. Are părul cărunt, pieptănat pe spate, tenul roz și, cred, o mustăcioară albă. — Ai Întrebat la recepție? — Bineînțeles. Cuplul ocupă camera 105 de la etajul unu, un dormitor mare și un salon. E primul an când vin la Vichy, dar Îl cunoșteau pe proprietar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
colegul lui, care Își netezea mustața, o oarecare febrilitate. Sus se auzi o sonerie. Ascensorul urcă, se opri un moment și ajunse din nou la parter. Își făcu apariția un bărbat Îmbrăcat În haine negre, cu tenul roz și părul cărunt. Aruncă o privire În hol și se apropie de cei doi bărbați cu o privire Întrebătoare. Lecoeur avea În palmă insigna de comisar, pe care o arătă discret. — Aș dori să am o discuție cu dumneavoastră, domnule Pélardeau. — Acum? Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
zeilor? Mai ales într-o zi ca asta. Se răstește la fete: — Ia nu mai stați cu mâinile-n sân și puneți repede de frecați două bețe uscate ca să reaprindem focul cât mai repede. Ar trebui să aducem niște laur cărunt de pe altarul troian, murmură nemulțumită Claudia. — Nu e timp, o repede Occia. Important e ca focul să ardă din nou. Le gonește pe toate din cămară: — Hai, ieșiți afară! Preotesele se bulucesc spre ușă, ca un cârd gălăgios. În urma lor
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
etruscul? Tinerelul își frânge mâinile panicat: — La... a... la in... intrare, bâiguie tremurând din tot corpul. — Vezi să nu ți-o fure careva! Celălalt intervine: — I-o păzește Viator. El e Hermes Psychopompe... — Bine, bine, zice Rufus. Îl avertizează pe cărunt: — Ganymedes, ai grijă să n-o dea din nou în bară ăsta micu’. Amenință cu degetul în aer: — Ție ți-l încredințez, auzi? Răspunzi de tot ce face. Ganymedes mormăie nemulțumit, dar nu spune nimic. Nefericitul înfricoșat tremură scuturat de
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ciondănește cu o femeie în vârstă, care caută să-i ia dulciurile din poală. — Leao! Leao! se zvârcolește micuța creatură dolofană, lovin du-se cu pumnișorii în cap de furie. — Ce se întâmplă, Pomponia? o întreabă tulburat. Bătrâna cu părul cărunt se ridică greoi în picioare, pufnind mânioasă pe nări: — Uite și tu, Tiberius, dacă așa ceva e cu putință! Smulge măntăluța de pe copil: — La ce va mai râvni ca adult, dacă acum se târăște și-și face nevoile pe purpură? Le
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
vă duceți valuri în mii batalioane, Cum în păduri aprinse, mânat în uragane, Diluviul de foc. Vedeți cum urna crapă, cenușa reînvie, Cum murmură trecutul cu glas de bătălie Poporului roman; Cum umbrele se-mbracă în zale ferecate, Și frunțile cărunte le nalță, de departe Un Cesar, un Traian. Cad putredele tronuri în marea de urgie, Se sfarmă de odată cu lanțul de sclavie Și sceptrele de fier; {EminescuOpI 25} În două părți infernul portalele-și deschide, Spre-a încăpea cu mia răsufletele
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
O așează-n tron de aur să domnească lumi rebele Și iubind-o fără margini, scrie: visul de poet. {EminescuOpI 33} {EminescuOpI 34} {EminescuOpI 35} Sau visând cu doina tristă a voinicului de munte, Visul apelor adânce și a stîncelor cărunte, Visul selbelor bătrâne de pe umerii de deal, El deșteaptă-n sânul nostru dorul țării cei străbune, El revoacă-n dulci icoane a istoriei minune, Vremea lui Ștefan cel mare, zimbrul sombru și regal. ...................................... Iară noi? noi, epigonii?... Simțiri reci, harfe sdrobite
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
mult din tehnică din cauza băuturii și a irosirii, și despre celălat că e atât de Încăpățânat și certăreț Încât nu putea sta cu un matador mai mult de un sezon. Cât despre banderillero, acesta era un om Între două vârste, cărunt, agil ca o pisică, În ciuda vârstei sale, și care arăta, cum stătea la masă, ca un om de afaceri cu oarecare succes. Picioarele-l mai țineau Încă sezonul acesta și era destul de inteligent și experimentat ca să-și găsească de lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și protestau fluirerând și bătând din picioare. Restul oamenilor din pensiune făceau aproape același lucru pe care-l făcuseră și când se Întâmplase accidentul, În afară de preoți, care-și terminaseră rugăciunile și acum se pregăteau să se culce, și de picadorul cărunt, care se mutase la masa prostituatelor uzate. Puțin mai târziu plecă cu una dintre ele. Era cea căreia Îi plătise băutura matadorul fricos. Băiatul pe nume Paco nu știuse niciodată cum e cu treburile astea și n-avea să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
opus termenilor: scumpă, grea, delicat. 4.Construiți un text de peste zece rânduri în care să personificați muntele. Folosiți descrierea și dialogul. Drum de seară Ion Pillat Ți-aduci aminte seara de sub munte În țara ce privește către Jiu? Catapeteasma culmilor cărunte Purta chenar de aur stacojiu. Mestecenii cei albi veneau în pâlcuri De lumănări cu sfeșnice de-argint; Soborul stelelor citea cu tâlcuri Adânci, în stranele de mărgărint. Și cum treceam pribegi cu toamna-n țară, Ardeau mestecenii frunzișul rar Și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Întunecatului boschet, Sclipește-n aer semiluna Din vârful unui minaret. Își culcă umbra până-n mal Ostrovul izolat de lume Ca un castel medieval. El pare-o navă fermecată Ce-a ancorat aici, subt munte, Minune îndelung visată De valul Dunării cărunte! A așteptat în nopți senine Strălucitoare dimineață, Când din adâncul apei line S-a ridicat la suprafață Ca o grădină plutitoare Cu pomi și păsări împreună, Cu florile-i ce râd în soare Și noaptea tremură subt lună. Cerințe: 1
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Transcrieți expresiile care v-au plăcut cel mai mult. Motivează alegerea. 4. Treceți versurile poeziei în proză. 5. Scrieți o compunere gramaticală în care să folosiți șase pronume personale. Barza Duiliu Zamfirescu Sus, pe Argeș, pe la munți, Au rămas codrii cărunți; Jos, pe vale, prin zăvoi, Se cobor turme de oi, Iar un cuc cu pană sură Și-a spus numele din gură: “Cu-cu!” De prin garduri, de prin vii, Cintezoii aurii Zis-au din ciripitură Unei tufe de răsură
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mă năpădiseră în fața ușii cancelariei, am intrat cu sfială fără să pot articula vreun cuvânt. - Pe cine căutați? - m-a întrebat binevoitor un tip ce stătea în picioare în fața altui domn impunător, în jur de 60 de ani, cu părul cărunt și alură de luptător, care era desigur directorul. - Am fost repartizat aici ca profesor de franceză - am îngăimat, nefiind nici eu sigur că așa era. - în cazul ăsta, bine ați venit la noi! V-ați găsit o gazdă? - Nu, eu
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
garda sa exclusiv feminină, Craig era mânat pieziș către o ușă situată pe partea cealaltă a coridorului strălucitor. Camera era mare și plăcută, mobilată luxos. La capătul ei opus, pe o sofa verde, cu spatele la o fereastră enormă, ședea un om cărunt, cu înfățișare plăcută. În dreapta lui, la un birou, stătea o tânără. Craig nici nu o băgă în seamă. Cu ochii mari, el privi cum tânăra conducătoare a gărzii sale se apropie de bărbatul cărunt și spune: - Așa cum ați cerut, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
o fereastră enormă, ședea un om cărunt, cu înfățișare plăcută. În dreapta lui, la un birou, stătea o tânără. Craig nici nu o băgă în seamă. Cu ochii mari, el privi cum tânăra conducătoare a gărzii sale se apropie de bărbatul cărunt și spune: - Așa cum ați cerut, domnule președinte Dayles, vi l-am adus pe domnul Lesley Craig. Numele a fost cel care, rostit atât de politicos, i-a confirmat identitatea celuilalt. Recunoscuse deja chipul ce apărea atât de des în fotografiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Fluierături de sergenți, scandal... Dar lucrul nu s-a aflat niciodată. A doua zi gazeta locală spunea la informații întîmplarea. Noi, cu aerul de conspiratori, ne socoteam lucru mare, tipuri din romanele de senzație. Azi, cavalerul pălmuit e un domn cărunt în Iași, un arendaș; Estella, femeia unui doctor din București. Amorul s-a isprăvit cu plecarea mea la Bârlad. Țin minte că simțeam că-mi lipsește ceva strălucit, ca să o fac să moară de iubire pentru mine. Adesea mă gîndeam
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
călare pe calul ei negru, cu bustul înalt în rochia lungă, a cărei trenă - după ce se cobora de pe cal - o ținea ridicată cu un gest de grande-dame2 plin de grație și comic pentru cei cincisprezece ani ai ei. Omul aproape cărunt și fetița cu păr de aur formau grupul cel mai original din lume. La masă stătea lângă mine și mă bo 1 Romancier american (1789-1851), autor al unor povestiri de aventuri privind obiceiurile naive și primitive ale triburilor indiene. 2
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
că și viața ei printre oameni în vârstă a contribuit la această dorință de a fi "mare"; și dacă, mai ales, actul de naștere, incoruptibila oglindă și "introspecția" nu mi-ar fi spus clar că sunt un om matur și cărunt, aș fi luat purtarea ei ca explozia prea timpurie a unui sentiment de altă natură, decare ea nu-și da sea-ma, și cât de ridicol și vinovat m-aș fi simțit, deși fără vină reală! Dar viața m-a
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
cu certitudine că în casa aceea mă bucuram de ceva mai mult decât de o toleranță călduță. Oare e necesar să vă spun din nou vârsta mea? Când scriu toate acestea sunt un om de patruzeci de ani, cu părul cărunt și fundul tocit, cu o situație financiară solidă și cu perspective la fel de solide, sper, de a nu-mi azvârli cât colo furnizorul meu de arginți, pentru că anul ăsta n-o să fiu apt să intru în echipa de baschet sau pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
de cuptor, ce arăta destul de Îndrăzneț, dar evident incapabil să-și suporte propriile sentimente. Chiar el. Trebuie că sunt mii de astfel de oameni. Dar acesta era Walter al nostru. Într-o haină de ploaie neagră, cu o bască, păr cărunt adunat În smocuri Înaintea urechilor; obrajii lui roșiatici-măslinii, de ceainic; buzele sale mari cu nuanță de dudă - mă rog, imaginați-vă Lumea Cealaltă; imaginați-vă butoaie Întregi de suflete; imaginați-vi-le trimise la incarnare și la naștere cu calitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
a altcuiva. — Salut, salut, a strigat el cu un umor cam sumbru, în timp ce urca pe scări. Exact atunci și-a făcut Richard apariția din bucătărie. Nu-l mai văzusem de ceva vreme. Mi s-a părut mai slab și mai cărunt. Ura pusese ceva demnitate pe figura lui înfumurată. — Ce caută ea aici, a întrebat el, arătând spre mine. — Eu am chemat-o, a zis Sheba. A clătinat din cap. — Pentru numele lui Dumnezeu! E și așa destul de greu. — Uite, Richard
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Harley Davidson și singurele zgomote pe care le auzise fuseseră cele produse de tobele de eșapament ale motoarelor. Își parcase barca în linie cu alte zece ambarcațiuni gonflabile, o flotilă de caiace și o șalupă de viteză cu un căpitan cărunt, care bătuse râul mai mulți ani de cât trăiseră majoritatea celorlalți navigatori. Zach văzuse tot ce era de văzut sau, cel puțin, așa credea, până când, împreună cu Jina, conducând prin ploaie și după ce a trecut de vechea mină din Shoup, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
femeia care stătea în fața lui, pe cărare, era o fantomă, o fantomă care se părea că avea abilitatea să îmbătrânească. Jina cea din fața lui era cu câteva kilograme mai grea decât soția lui cea fâșneață, iar în păr avea șuvițe cărunte. Era îmbrăcată cu aceleași haine largi și confortabile de care își amintea Zach și nu renunțase la tunsoarea copilărească, în stil paj. Femeia asta arăta ca Jina. Nu era deloc palidă și transparentă, ci avea pe față o roșeață furioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
noapte, Străluce pata-ntre hârtoape Și-mi tot trimite șoapte... De la lingură Am început iubirea noastră de la lingură. Nimic n-aveam! Am construit-o singură Și an de an am înălțat-o pe un munte. Iubitul meu, am plete moi, cărunte... Am luminat-o noaptea cu fulgere și lună Și i-au cântat un tunet și chiar și o furtună, Au răpăit-o ploi și au secat-o veri, Prin primăveri altoi, din ochi îi creșteau meri. Grămezi de fructe-n
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
în timp ce se bărbierea. A venit cu mine în clasă, m-a așezat în prima bancă și mi-a spus „Copile, aici stai! Dacă nu ești cuminte, ajungi în ultima bancă, în banca măgarilor”. Tata a plecat, a venit învățătorul, om cărunt, blând, în pragul pensionării. S-a uitat la mine, eram mai înalt decât ceilalți, m-a ridicat în picioare și m-a mutat direct în ultima bancă, banca măgarilor. Mi-a fost atât de rușine (parcă destinul meu de măgar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]