2,531 matches
-
ar trebui să trec un prag periculos, să pregătesc o cantitate considerabilă de droguri și să găsesc o femeie de nivelul tău, Keiko. În definitiv, cu toții suntem la fel. Golul lăsat de dorințele neîmplinite pe vremea când eram copii se cască tot mai adânc pe măsură ce creștem mari. Este exact invers față de amintirea locurilor de joacă ale copilăriei nostre, piscina sau terenul de sport, care, privite acum, par mult mai mici. Cu toate acestea, vezi, femeia din pictorialul acela despre spălături intestinale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că nu ai copii. Așa că dă-mi voie să îți clarific un lucru, Herr Gunther. Copiii sunt reflectarea bătrâneții. Sunt cel mai rapid mod de a îmbătrâni pe care-l cunosc. Sunt oglinda declinului cuiva. A mea, mai ales. Câinele căscă și sări din poala ei de parcă mai auzise asta de nenumărate ori. Ajuns pe podea, se întinse și fugi la ușă, unde se întoarse și se uită înapoi, în așteptare, la stăpâna lui. Deloc perturbată de spectacolul de mândrie canină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
ușa și am lăsat să treacă valvârtej pe lângă mine doi tipi, niște butoaie de bere purtând pălării și trenciuri. — Îmbracă-te, îmi zise unul. Ai o întâlnire. — Rahat, va trebui să am o vorbă cu secretara aia a mea, am căscat eu. Am uitat cu desăvârșire de asta. — Ce nostim ești, zise celălalt. — Ce, asta numește Heydrich o invitație prietenească? — Păstrează-ți comentariile pentru tine, bine? Și acu’ trage-ți niște haine pe tine, ca să nu te luăm dracului în pijamale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
sindrom, mai ales lipsa capacității de a-și stăpâni instinctele sexuale, iar acest fapt este cu siguranță valabil în cazul lui Josef Kahn. El suferă și de parkinson, care are ca efect o debilitate fizică mărită. Contele von der Schulenberg căscă și se uită la ceasul de la mână, dar doctorița nu fu intimidată. În schimb, păru să găsească amuzantă nepolitețea lui. — În ciuda aparentei sale vinovății, zise ea, nu cred că Josef a omorât pe vreuna dintre fetele acestea. După ceea am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
de aproape toată ziua, posibil până mâine. Stai cât vrei tu, dar vreau să le spun vestea în seara asta. Așa că vezi dacă nu poți ca măcar capul să i-l prinzi la loc pe umeri până atunci, bine? Deubel căscă zgomotos. — În regulă, inspectore, ai trecut audiția. Rolul bărbatului obosit care are mare nevoie să ajungă în patul său este al tău. Dumnezeu știe că ai muncit din greu ca să-l obții. Cum apar Becker și Korsch, poți merge acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prea mult să audă despre tați care erau morți. Nu contează ce-a spus ea. Dacă știi ceva care l-ar putea ajuta pe Kommissar să o găsească, atunci trebuie să-i spui. E clar? Sarah se strâmbă: — Da, tati, căscă ea și se aruncă într-un fotoliu. — Haide, Sarah, zău așa, zise mama ei. Zâmbi nervos către mine: — În mod normal nu este așa, Kommissare. Îmi cer scuze. — Nu-i nimic, i-am zâmbit, așezându-mă pe un taburet în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
s-a uitat furioasă la mine când mi-am aplecat capul către flacără: — Credeam că detectivii trebuie să fie capabili să aprindă chibrituri cu vârful unghiei. — Numai cei neglijenți, care nu dau cinci mărci pentru o manichiură, i-am spus căscând. Bănuiam că pune ea ceva la cale, dar habar nu aveam ce putea fi, nu mai mult decât aveam despre gusturile lui Hitler în materie de amenajări interioare. M-am uitat încă o dată bine la ea. Era înaltă - mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
bună. — N-am fost niciodată oaspete la cină, îi replicasem eu și mâncasem aproape tot, nu din politețe, ci pentru că îmi era foame și învățasem în tranșee să nu fiu prea mofturos la mâncare. Acum ea închise dulăpiorul gramofonului și căscă: — Mă duc la culcare, zise. Am dat la o parte cartea pe care o citeam și i-am spus că o să mă culc și eu. În dormitorul lui Paul, mi-am petrecut câteva minute studiind harta Spaniei, care era prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
un haloimăis, ceva de speriat. Dar altfel sunt simpatici. În timpul acesta, nava spațială interplanetară „Bourul” luneca silențios prin spațiu. Episodul 38 „Veac nou” regăsit Tot vorbind ei de una, de alta, timpul trecu; după faptul că Getta 2 începuse să caște discret, iar picioarele îi căpătaseră o nuanță caldă, rozalie, își dădură seama că e seară. Întotdeauna când Gettei 2 i se colorau astfel picioarele, însemna că îi este somn, senzație pe care roboții nu o cunoșteau, odihna reprezentând pentru ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2120_a_3445]
-
Și-am așteptat... Înserase mai de-a bine; Crengi uscate, peste mine, Bâzâind la vântul strâmb, Îmi ziceau răstit din drîmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Scurt, furiș, Înghițea din luminiș. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni Îi vedeam pieziș Cum cască Buze searbăde de iască; Și întorși Ochi buboși Înnoptau subt frunți pestrițe De păroase, De bărboase Joimarițe. Și cum stam sub vânt și frig Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji Mai de sus de bârnă drumul, Unde seara țese fumul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mării de aer Toarce gâtul ca un caier, În patrusprezece furci, La raiele; rar, la turci! Bată, într-un singur vin: Hazul Hogii Nastratin. * Colo, cu doniți în spate, Asinii de la cetate, Gâzii, printre fete mari, Simigii și gogoșari, Guri cască când Nastratin La jar alb topește in, Vinde-n leasă de copoi Căței iuți de usturoi, Joacă și-n cazane sună, Când cadâna curge-n Lună. Deschideți-vă, porți mari! Marfă-aduc, pe doi măgari, Ca să vând acelor case Pulberi, de pe
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în strângerea virilă, S-au frământat oțeluri ca așchii de șindrilă, Și lupta geme încă sub aburii lăsați. Iar sus urcând, movilă, prin negurile plate, Morți goi ce-n sfori de sânge stau cobză înnodați Se-ntorc la orbul lunii căscând din beregate. GEST Toiagul vechi, pe care l-a ciuruit, l-a ros Și cariul, și custurea, ți-l trec de-acum. Ca mine Vei ispiti, la rîndu-ți, temutele destine Urcând și tu sub cerul de fier și chinoros. Te-
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stare a căpăta un vizibil contur estompat în mintea și în sufletul prizonierilor de război abandonați în grija câinilor special dresați pentru atacul asupra fugarilor ipotetici și a paznicilor mai mult decât abili - femeile-soldat uzbece. Calvarul uriaș al morții stătea căscat în fața tuturor aidoma unei uriașe grote adânci, în care fierbea cu zgomot asurzitor otrava greu digerabilă a destinului ... Singure numai minunile Proniei cerești mai puteau salva ceea ce era, desigur, de salvat din chingile demenței cenușii a fascism-stalinismului axat pe o
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
armă, l-a văzut în vatra acoperită de un fum înecăcios, cum se ridică din genunchi și întinde o mână tremurândă spre el, iar cu cealaltă își apăsa rana de la piept din care țâșnea un șuvoi de sânge. Costică a căscat gura, fără a scoate un sunet, dar ochii holbați cereau îndurare. Andrei voia să-l ajute ca să se ridice în picioare. I se făcuse milă de el. Costică nu-i mai era dușmanul de moarte care-i batjocorise onoarea. „Ce
A ULTIMA SPOVEDANIE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364425_a_365754]
-
250 din 07 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Umbra sângelui tău se-așternea Ducă-se pe pustiu litera A Dâra sângelui meu se scurgea Pe pământ luminând litera A Izvor de munte șiroia Sărut peste literă, nins - Între noi se căsca un A bis... Referință Bibliografică: Abis ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ABIS ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361500_a_362829]
-
colivă? Sau măcar o bucată de pâine? Andrei avea un tricou a cărei culoare fusese roșie cândva, dar acum ajunsese vineție, cu tendințe negre în jurul taliei. Era copilul de cartier care se întreținea din cerșit. Ceilalți frați mai mici furau căscând ochii și gurile prin fața fostului magazin Omnia, acum cumpărat, fățuit și dichisit pe exterior precum o mascotă de circ. Zorzoanele luminau seara abundent, făcând ca strălucirea să-și schimbe nuanțele în funcție de muzica de club auzită prin difuzorul din perete. Pe
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
Soarele sângera perdelele roșii, învăluind încăperea cu o lumină plină de mister. Aici, Silvica s-a apucat de alte treburi (Doamne, femeia asta nu mai obosește?). Tocmai când gândeam așa a intrat în sufragerie “mumia” de Gigi înfășurată-n cearșaf, căscând de i se rupea gura. -Ce-am mai dormit, mă fato, ce-am mai dormit? -S-a trezit ”băiețelul”? Să-i dea mama un ”șprițache” de chihlimbar? -Dacă tu vrei să mă pedepsești...pot să te refuz? Silvica aduse un ”șprițache”domnuluiGigi
FRAGMENT 2 DIN NUVELA OMUL DIN VIS de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362754_a_364083]
-
cu pumni, iar trupul schingiuit plutea fără de voie în căutarea unui strop de apă. Mâinile mi se întindeau instinctiv spre râsetele ce păreau cufundate în ceață. Degetele mi se chirciseră instinctiv, în contact neplăcut cu ceva lipicios și întunecat. Am căscat ochii mai bine și-am văzut roșu. Dâre de sânge se prelinseseră de pe etajera de porțelan peste chiuvetă. Părul mi se zbârlise pe șira spinării mai ales când am descoperit bucata de nas răsturnată lângă paharul cu perii de dinți
TATUAJUL de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362731_a_364060]
-
facă salturi uriașe, aruncând și el țipete războinice, prea slabe ca să acopere zgomotul infernal ce venea de la Uragan de Foc. Turbatul deschise ușa și începu să alerge hăbăuc pe întortocheatele coridoare, tunând, trăsnind și aruncând cu flăcări și gaze ucigătoare, căscând gura cât o peșteră. - Unde sunteți, nenorociților, că vă termin! Acuș vă spulber, vă fac scrum! Și Mărțișor îi făcu pe plac. Îi spulberă în ochi un munte de nisip. Dar, mai ales, în peștera de gură căscată, în foalele
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
ce-au făcut, Fiindcă toții-ncep să creadă, Că un muritor de rând Nu mai poate aspira... Peste veacuri să rămână În muzeu, cum e opera mea; Nefiind pictatăde mână, Am lucrat-o... cum și ei Ne lasă mereu tablou: Căscați gura!... Ce-i cu voi? Doar fac treabădin popou. ÎN LOC DE Epilog ... Când la vernisaj, stupoare! Muscan-a mai fot zărită; Dragii mei, nu-i o mirare!... Că-n GUVERN a fost numită, De cei care, -ați înțeles? Văd în puncte, -o
M U S C A de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360781_a_362110]
-
sunt voci care spun că nu este o zi specifică țării noastre, ea prinde rădăcini tot mai adânci cu fiecare an ce trece. Legenda dragostei ,,Demult, undeva pe pamant s-au adunat toate calitățile și simțurile omenești. Când Plictiseală a căscat pentru a treia oară, Nebunia, nebunatica că întotdeauna, a propus: “Hai să ne jucăm de-a v-ați ascunselea!” Intrigă și-a ridicat ispitita sprâncenele, iar Curiozitatea, neputând să se rețină, a întrebat: “V-ați ascunselea? Ce mai este și
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
striga un țigan din Ferentari :,, mooo, american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer și liniile tramvaielor făcute armonică, ruine peste tot și oameni înnebuniți de frică și mașini și trăsuri aruncate peste clădiri și crucea roșie nu mai prididește cu căratul la morgă; mor oamenii asfixiați în adăposturi, mor pe stradă
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
Între un pretendent cu familie și unul holtei, are prioritate cel cu familie! Man reuși să schițeze un zâmbet: - Sigur că da, cunosc reperele valorice promovate de către partid și le apreciez. Chiar anul acesta voi avea și eu nuntă. Galiț căscă ochii. Se concentră câteva momente asupra dosarului, îi frunzări ultimele file, după care ieși din spatele mesei: - Nu deținem informații despre viitoarea ta soție. Se află în câmpul muncii? De când vă întâlniți? Man depuse ceva efort pentru a-și aminti numele
CÂNTECUL FAZANULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368309_a_369638]
-
nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea lor era să caște ochii cât mai bine la gesturile ambasadorilor Moscovei și să le imite întrutocmai. O problemă a fost, însă, cu numirea ambasadorului la Vatican, unde om al Moscovei nu exista, Stalin chiar rostind disprețuitoarea întrebare: „Câte tancuri are statul Vatican, ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
nimic dispuse să clameze iubirea pentru măreața uniune sovietică, luând locul putrezilor intelectuali, se spune că i-a ales pe cei cu spirit de observație ca să-i trimită-n diplomație. De ce cu spirit de observație? Pentru că misiunea lor era să caște ochii cât mai bine la gesturile ambasadorilor Moscovei și să le imite întrutocmai.O problemă a fost, însă, cu numirea ambasadorului la Vatican, unde om al Moscovei nu exista, Stalin chiar rostind disprețuitoarea întrebare: „Câte tancuri are statul Vatican, ca să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]