654 matches
-
dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: fânețe montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, tufărișuri alpine și boreale, păduri dacice de fag, păduri medio-europene de fag, păduri acidofile cu molid, păduri de zadă, păduri de zâmbru, vegetație lemnoasă cu cătină pe malurile râurilor, comunități cu ierburi higrofile, mlaștini turboase, abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică, grohotișuri calcaroase, grohotișuri medio-europene calcaroase, grohotișuri silicioase și grohotișuri de șisturi calcaroase. Fauna este una variată și bine reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări
Bucegi (Abruptul Bucșoiu, Mălăești, Gaura) () [Corola-website/Science/323954_a_325283]
-
acest proiect sunt: - asigurarea unor măsuri specifice de conservare, în ariile protejate, pentru speciile sălbatice înrudite cu cele din cultură, sau pentru plantele sălbatice care se pot utiliza în scopuri alimentare sau medicinale (ex. afinul, alunul, nucul, cornul, socul negru, cătina); - explorarea florei spontane în vederea îmbogățirii fondului de germoplasmă cu forme autohtone; - identificarea, înmulțirea și realizarea unui nucleu de soiuri vechi tradiționale, cerute pe piață de către consumatori; - menținerea materialului genetic existent la nivelul potențialului biologic al speciilor; - reorganizarea colecțiilor ex situ
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
latinești care nu există și în celelalte limbi romanice de est: "bash / bashiu" „(eu) sărut”, "cusurin(u)" „văr”, "dimăndari/dimăndare" „poruncă”, "uin(u)" „de oaie”, "agiun(u)" „flămând”, "fumealji/fumealje" „familie, copii”, "largu" „departe”, "vatăm(u)" „ucid”, "mur(u)" „zid”, "cătină" „lanț”, "ermu" „pustiu”, "fleamă" „flacără”, "mes" „lună” (din calendar), "etă" „vârstă, secol” (cf. albaneză "jetë") etc. Împrumuturile vechi provin din limbile altor popoare sud-dunărene Cele mai numeroase sunt neogrecești: "pirazmo" „drac”, "cărăvidhă" „rac”, "yramă" „literă”, "xen" „străin”, "anarga" „încet”, "tora
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
cea mai mare parte a habitatului pe malul drept. Spre deosebire de restul Deltei Dunării, împrejurimile orașului sunt formate din soluri nisipoase și sărate, parțial umede, brăzdate de canale. În zonele uscate și sărate vegetația este cea specifică dunelor, ca de exemplu cătina roșie ("Tamarix ramosissima"). În zonele mlăștinoase predomină stuful (genul "Phragmites"), papura (genul "Typha"), izma broaștei ("Mentha aquatica"), cucuta de apă ("Cicuta virosa"), cornaciul ("Trapa natans") și mai rar nufărul alb ("Nymphaea alba"). Zona extravilană se remarcă prin absența copacilor de
Sulina () [Corola-website/Science/297212_a_298541]
-
se pomenește de averea preotului român (olah pap), care avea teren în Valea Șoimi și La Gruiețe. La 1848, Bărăiul este chiar un centru al luptelor armate românești, aici fiind sediul tribunatului IV al lui Vasile Simonis. După adunarea de la Cătina a Prefecturii Câmpiei, în 10 octombrie 1848 prefectul Alexandru Bătrâneanu s-a deplasat cu oamenii săi la Bărăi, împreună cu tribunul Vasile Simonis, înnoptând la casa preotului din sat. Fiind trădați, un corp de oaste maghiar a pornit din Cluj spre
Biserica de lemn din Bărăi () [Corola-website/Science/321653_a_322982]
-
pășuni, livezi, fânețe și locuri cultivate. Vegetația intrazonala ocupă spații reduse, areale insulare sau fâșii. Vegetația de lunca corespunde mai ales albiilor majore ale râului Sucevița. Această vegetație este alcătuită din arborete: zăvoaie de arini (Alnus icana), sălcia (Salix purpurea), cătina și dintre arbori plopul. Dintre speciile ierboase cresc plante hidrofile că: rogozul (Carex riparia și Carex hista) și specii de trifoi (Trifolium campestre). În perioada 2000-2010, populația comunei Volovăț a cunoscut o creștere în prima parte a deceniului scăzând drastic
Volovăț, Suceava () [Corola-website/Science/324936_a_326265]
-
și tei argintiu cu rogozuri din specia "Carex brevicollis"; păduri de paltin frasin și ulm; păduri de gorun, fag și carpen; păduri geto-dacice de gorun, păduri de molid și brad cu vulturica; păduri aluviale cu salcie albă; tufărișuri dacice cu cătina mică ("Myricaria germanica"); tufărișuri alpine boreale; tufărișuri de smârdar și afin; tufărișuri de smârdar cu jneapăn, tufărișuri de ienupăr; mlaștini oligotrofe cu rogozuri de tipul "Carex limosa"; turbării active; pajiști alpine și boreale pe substrat silicos; pajiști cu vegetație de
Parcul Natural Munții Maramureșului () [Corola-website/Science/324814_a_326143]
-
laevis"), frasinul (cu specii de "Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia"). Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic și cu exces de umiditate freatică. Vegetația lemnoasa este alcătuită mai ales din esențe moi că: salcie (Salix albă), plop alb (Populus albă), cătina roșie (Tamarix ramosisimd) Fauna este reprezentată de ființe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roșie a vertebratelor din România că specii vulnerabile, periclitate
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
în zona adiacentă din Subcarpații de Curbură ("Dealurilor Botanului") pe un areal cu o lungime de peste 80 km. Cea mai mare densitate se întâlnește în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, Cozieni și Brăești, iar în număr mai mic pe raza comunelor Cătina și a satelor Sibiciu, precum și a orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări actual identificate. Deși majoritatea acestor construcții cu dispunere izolată par să fi fost săpate în rocă în perioada medievală, cercetările arheologice au evidențiat
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
origine preponderentă medievală, localizate în zona Munților Buzăului împreună cu zona subcarpatică respectivă pe o lungime de peste 80 km, mai ales în împrejurimile comunelor Bozioru, Colți, și Brăești (Satul Ruginoasa). Alte amenajări similare mai sunt atestate și pe raza comunelor Cozieni, Cătina și Sibiciu, precum și pe raza orașului Nehoiu. În total sunt aproximativ 30 de astfel de amenajări, care au servit atât ca spații de locuit cât și ca lăcașuri de cult. Datele arheologice evidențiază perioade diferite de locuire, mergând pentru unele
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
pe DC 71. Tot DN 10 Buzău-Brașov oferă acces spre siturile rupestre de pe stânga Buzăului de la Cozieni (prin derivația DJ 203L, cu acces prin Pârscov) Pănătău și Sibiciu (DC 68 prin Pătârlagele), Mlăjet (DC 72 prin Chirilești) și Nehoiu. La Cătina se ajunge trecând pe dreapta Buzăului de la Gura Bâscei pe DJ 102B și apoi DJ 102L.
Bisericile rupestre din Munții Buzăului () [Corola-website/Science/326125_a_327454]
-
a pădurii, de către fagi. Subetajul gorunului corespunde zonei subcarpatice. Pădurea este dominată de gorun dar nu lipsește nici fagul, în special în zonele înalte sau în locurile umbroase. În asociație cu aceste două specii cresc mesteacănul, plopul și arinul. Arbuștii (cătina, jneapănul) se îmbină cu plantele ierboase (festuca, bărboasa, firuța, mojdreanul, scumpia, liliacul). Până la 500 m găsim: frasin, ulm, tei, salcâm etc. În zona Vulcanilor noroioși se întâlnește gărdurarița (Nitrăria schoberi). Este o plantă remarcabilă prin adaptarea la solurile lutoase și
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
Este situată în arealul administrativ al comunei Viperești, fiind o rezervație localizată la aproximativ 500 metri de Blocurile de calcar de la Bădila. Reprezintă interes atât prin catena de sare care aici, arată o fereastră geologică, cât și prin arbustul de cătina albă care vegetează pe excesul salin și substratul mineral excesiv. Ctitorie a Căpitanului Dragomir la sfârșitul secolului al XVI-lea, deține o colecție de artă veche bisericească. Se află pe stingă Buzăului pe versantul situat între acesta și porțiunea finală
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
(n. 27 iulie 1949, Cătina, jud.Cluj) este un poet și prozator român. A terminat Facultatea de Filologie. Părinții lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
(n. 27 iulie 1949, Cătina, jud.Cluj) este un poet și prozator român. A terminat Facultatea de Filologie. Părinții lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974: Este profesor de limba franceză la școala generală Cătina până în 1993, apoi la liceele Ana Ipătescu și Petru Maior, Gherla, și în prezent preda
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
lui, Dămăcuș Grigore și Dămăcuș Anisia au fost țărani. A studiat la școala generală din Cătina, apoi la Liceul Sărmașu, 1966-67, apoi a terminat Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, 1974: Este profesor de limba franceză la școala generală Cătina până în 1993, apoi la liceele Ana Ipătescu și Petru Maior, Gherla, și în prezent preda la Liceul Teoretic ,Ana Ipatescu" din Gherla. A debutat în presă cu Epigrame - 1987 în revistă Urzica, București; Haiku 1992 în revistă Haiku, nr. 5
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
Cj. Galeria cu tablouri Ed. Grinta , poezie (română franceză), Cluj, 2oo3, Viespar în orbite Ed.Limes, poezie (bilingv), 2oo5, Cluj, Ochii albaștri ai bunicii - proza , Ed. Limes , 2005,Cluj, Triptice poezie, Ed. Casă Cărții de Știință, Cluj, 2007, Dealul cu cătina, proza, Ed. Casă Cărții de Știință, Cluj, 2007, Sonia , Ed. Grinta, 2008, Cluj, Poezii, antologie de autor, Ed. Dacia, Cluj,2010., O lună albastră, Povestea lui B, Manierism și pitoresc în literatura sudului românesc, , Țara mea. A câștigat zeci de
Iulian Dămăcuș () [Corola-website/Science/329719_a_331048]
-
civil în Transilvania , avea importantă funcție de comandant al Gărzilor Naționale ale comitatului Cluj . În data de 28 octombrie 1848 Karacsay Sandor - fiul a primit dispoziție de la comisarul regal Vay Miklos să-l aresteze pe Vasile Turc ,preot greco - catolic din Cătina , investit { de administrația românească paralelă, în baza Proclamației de la Blaj,având aceeași funcție că și Avram Iancu , doar că aceasta era situată în Câmpia Transilvaniei } în funcția de tribun al Câmpiei , "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
aceasta era situată în Câmpia Transilvaniei } în funcția de tribun al Câmpiei , "care ar fi fost răspunzător pentru prinderea și chinuirea maghiarilor din Câmpie " . Urmare a acestei dispoziții , Karacsay Sandor - fiul , în dimineața zile de 30 octombrie 1848 , trimite în Cătina un detașament de honvezi și călăreți aflați sub comanda căpitanului Bitó , preotul Vasile Turc fiind capturat și supus judecății statariale ,respectiv executat prin spânzurare în dimineața zilei de 3 noiembrie 1848 . La data de 18 noiembrie 1848 Gardă națională a
Familii nobiliare din Aruncuta, județul Cluj () [Corola-website/Science/328276_a_329605]
-
în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
află arbori și arbusti: arinul negru ("Alnus glutinosa"), arin-alb ("Alnus incana"), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de "Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba"), plop negru ("Populus nigra"), plop alb ("Populus alba"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), cătină roșie ("Tamarix ramosissima"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), mur ("Rubus caesius"). La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia absinthium L."), slăbănog ("Impatiens noli-tangere"), mierea-ursului ("Pulmonaria rubra"), clopoței ("Campanula sibirica"), laptele-cucului ("Euphorbia
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
din Năsăud, scriind poezii și nuvele pline de efuziuni lirice și erotice. După absolvirea liceului în 1913, se înscrie la Facultatea de Drept a Universității Franz Josef din Cluj ("Kolozsvár"). În anul următor lucrează ca ajutor de notar în comuna Cătina de lângă Cluj și o cunoaște pe Cornelia Dănilă, fiica protopopului Ieronim Dănilă, de care se îndrăgostește și căreia îi va scrie 37 de scrisori. Este nevoit să-și întrerupă studiile din cauza izbucnirii războiului și se înscrie la școala de ofițeri
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
omonimă, la o distanță de 30 de km. față de orașul Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna Cătina) și Țaga există următoarele lacuri, numite de localnici, tăuri: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică. Suprafața
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
Gherla și 75 de km. de municipiul Cluj Napoca. Datorită celor 8 lacuri care formează "Complexul de lacuri de pe Valea Fizeșului", Geaca este supranumită "„Comuna celor 8 lacuri”". Între Hodaie (comuna Cătina) și Țaga există următoarele lacuri, numite de localnici, tăuri: Cătina, Popii (alcătuit din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică. Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]
-
din contopirea a două lacuri Popii 1 și Popii 2), Satului, Sf. Florentin, Ciortoș, Geaca (trei iazuri), Sucutard 1 și Sucutard 2, Țaga Mare și Țaga Mică. Suprafața lacurilor este cuprinsă între câteva zeci de hectare (cele mai mari sunt Cătina și Țaga, de 64, respectiv 105 hectare) și cel mai mic este iazul Lacu din comuna Geaca, care are doar 14 hectare. Salba de lacuri din comuna Geaca este un loc de atracție atât pentru localnici cât și pentru turiști
Lacurile Geaca () [Corola-website/Science/335682_a_337011]