1,093 matches
-
pe Philips, agricultorul singaporez. Destinul efectuează electroliza acestei întâlniri, pentru că Philips îl acostează pe Bobby, și nu invers, cerându-i o brichetă, pe când se plimba pe Marine Drive. Bobby scoate noua sa brichetă cu gaz, iar omul își face palmele căuș deasupra flăcării. Se încheagă un pic de conversație, ceva de genul „ce seară frumoasă“, apoi o vreme stau și fumează, urmărind luminile continue de pe corăbiile arăbești din Golful Back. Philips se prezintă, Bobby la fel. Bobby Flanagan de la Johnson& Leverhulme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ea încă de la Dover. Gregg, care pare foarte nefericit că nu poate privi la distanță, se urcă pe timonerie și se așază în fața acestuia. Se reazemă de platforma de lemn și fumează țigară după țigară, adăpostindu-le în mâna făcută căuș, ca o santinelă în noapte. — Nu prea vorbește, nu? observă Gittens în cea de a cincea zi, scoțându-și bărbia prin acoperiș și făcând semne spre Gregg. Marchant se apleacă spre el cu un aer confidențial. — Jumătate din timp nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
cum făceau atâția în jurul nostru... Doamne, cum râdeam împreună, parcă ni se deschidea tot cerul, ce potrivire lăuntrică era între noi! Ce fericire să poți avea cu cine împărți bogăția fiecărei clipe! Adesea, ne înțelegeam fără cuvinte, eram cuprinse în căușul acelorași emoții. Îți dai tu seama cum mi s-a năruit viața când le-am pierdut? O parte din mine a înghețat. Apoi, de amintirile mele a rămas agățat chipul unei copile de optsprezece ani cu ochii albaștri, cu mâini
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
vreme necuprinsă te voi trece în hotarul de himeră mult prea ninsă unde toată veșnicia e pierdută-n alb de lapte și-mi surâde doar pe vifor când sfielnic mă străbate și te văd prin tâmpla porții cum îți strângi căuș în palmă două vrăbii geruite-n pribegirea lor cea calmă eu voi cere să se schimbe să se uite neuitarea și să-ți pun în ochi corăbii să ne-aducă depărtarea o să-ți cumpăr flori din gheață și vernil pentru
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
avut habar... Lăcrimau în ceață copaci de frunze goi Când risipeam tăcerea clipei peste noi. Târzie toamnă-i azi prin gând, iubitul meu Ploi se duc pe vânturi și mi-e tot mai greu Să primesc căldura palmei strânsă în căuș Să îmi aflu locul unde să-mi aștern culcuș... Negustorul de iluzii în pragul serilor sau dis de dimineață învăluit în cețuri groase de mister, îl întâlnești la fiecare hop din viață Când remușcări tăcute dreptul lor și-l cer
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Sub cerul senin îmi cântau madrigale. Neplânsele lacrimi rămase-n uitare Zefirul le zvântă ștergându-le clipa... Atâta risipă de viață! Iertare! Las astăzi iubirea să-mi crească aripa. Astenii de primăvară Iar mă dor albastre doruri Și mă simt căuș de vânt, Am dat mersul pentru zboruri Și cuvântul pentru cânt. Te-am pictat sub a mea pleoapă, Șoapta-ți dulce o ascult, Talpa stângă-mi este șchioapă Ca în versul de demult. Ard sub frunte-atâtea vise Și te chem
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
speriat Jugarii, curgând vise-n chip de șoapte, iar în scrum de clipe moarte, adormirii se dezic, trec târâș pe cruci purtate printr-un ochi de cer mai mic. Vai, cât mie! Vai, cât vouă! Ne-au plâns tălpile-n căușe și zidind o lume nouă, stăm cu umbrele-n cătușe Prinși în cuburi de cristal ne cad stările-n atoni, ca undele în aval, trecem goi răpuși de răni. E vinovată (Evei) ... și n-ai ce să-i mai ceri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
pe poștaș S aducă scrisoare cu vești, Flăcăii la horă, tractoare pe câmp, Ce ară pământul mănos, Pe țața Florica și badea Cârțan, Ce-a mers la Viena pe jos. Pădurea bătrână, cu frunze căzând, Izvorul ce-l bei din căuș, Copiii, la școală, voioși se-ntrec Și fac dintr-un dâmb derdeluș. La toate Maria visează cu jind, Dar visul rămâne doar vis Și gândul îi zboară la casa cu flori, Etern și frumos paradis. Poeți contemporani Eu nu strivesc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
rea îi bântuie pe cei vii. Presupun că știti asta. — Înțeleg. Se ridică și merge desculț spre o tavă de aur de pe biroul său. Pe tavă se află plăcuța de bambus cu numele meu. Ridică plăcuța și o ține în căușul palmei: doamna Yehonala. Cum îți spun cei din familia ta, Yehonala? — Orhideea. — Orhideea. Dă din cap și murmură de mai multe ori numele în timp ce lasă plăcuța să cadă la loc pe tavă. Ei bine, Orhideea, poate că ai dori să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
apa cu crîsnicul. După cum îmi explică învățătoarea, acolo putea să cadă crapul. La participanții mai în vîrstă, acest pescuit se bucura de un anume ceremonial. Doar la deal de pîrîu femeile, copiii și cîțiva țigani cercau să prindă numai cu căușul palmelor caracuda. Cu dispreț față de improvizații, pescarii adevărați se ațineau la dolii, înfipți ca niște bîtlani în apă. Din cînd în cînd indiferența lor se însuflețea de trasul rar și liniștit al crîsnicului la lumină; atunci, în ochiurile plasei, clipeau
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
știe, nici nu‐i pasă. Iarba plină e de flori. Casa‐ n mână la feciori Friptă mi‐a fi inima, Cum e frunza, galbena! Negru mi‐a fi sufletul Cum i‐ e nopții umbletul! Ia‐le, lacrimile mamei Strânse în căușul palmei; Fă‐ le ploaie și răcoare și dogoare roditoare. Mila mamei!... Când te doare Spune‐ mi floare gânditoare, Spune‐ mi, nufăr între nuferi și‐ am să fac să nu mai suferi! George Tutoveanu (1872‐ 1957) Statornic evocator al „localismului creator
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
puțin timp. Dormise o oră? Hideyoshi se ridică și coborî scara, la toaletă. Imediat, un om de gardă îngenunche pe veranda podită, ridicând un felinar de hârtie. Foarte curând, când ieși de la toaletă, găsi un alt om ținând un mic căuș cu apă pe care, apropiindu-se, i-o turnă peste mâini. În timp ce-și ștergea mâinile, Hideyoshi privi poziția lunii deasupra streșinilor, apoi se întoarse spre cei doi paji și întrebă: — Gonbei e aici? Când apăru omul pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
lucrurile ca voi doi să rămâneți singuri și să vă bucurați cât mai mult unul de altul?” - mi-a șoptit gândul de veghe... Era o noapte caldă cum numai în miez de toamnă întâlnești. Zâna își lăsase mâna arzândă pradă căușului palmei mele, iar capul și-l sprijinea de umărul meu. Un oftat adânc mi-a atras atenția. --De ce oftezi tocmai acum, când în jur este nespus de frumos, iar noi ne simțim atât de bine? --Și cât ține totul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ielele însetate. Aș bea apă curată din pumnii lumii. O avalanșă de gânduri îmi curmă dorințele, învăluindu-mă până în străfundul sufletului străin, ca o catedrală părăsită.Universul se metamorfozează într-un uriaș hermafrodit, îndemnându-mă să beau apa vie din căușul palmelor sale în care s-a născut imensul ocean îmblânzit. Mă strecor ușor, ostoindu-mi setea. Mă las mângâiată de răcoarea valurilor înviate.Azi, trăiesc într-un univers numai al meu. Timpul își numără nepăsător firișoarele de nisip, îndesându-le
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
mișcările cu teamă, în timp ce el și-a apropiat mâna de fața mea, iar degetele sale răsfirate mi-au cuprins bărbia. Voia să mă lovească? Pentru câteva secunde care s-au întins pe câteva ore, fața mea s-a odihnit în căușul palmei lui. Sau voia să mă sărute? Când și-a apropiat capul de al meu și am crezut că într-adevăr vrea să mă sărute, m-am speriat îngrozitor din cauză că mă gândeam cum ne-am putea săruta fără ca puloverele maro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
tăvăleală furișă prin pădure. Și am regretat că aveam șase rânduri de haine pe mine. Dar intenția lui Chris n-a fost decât aceea de a mă lua de braț. Dă-mi brațul, a spus el adăpostindu-mi cotul în căușul brațului lui. OK! Acum putem s-o luăm din loc! — S-o luăm din loc, am zis și eu, încercând să mă prefac, printr-o veselie excesivă, că atingerea aceea nu mă tulbura câtuși de puțin. Sau că respirația nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gheridonului, o apăsă și un mic sertar țâșni la vedere. Scoase mapa ascunsă acolo. Citi cu atenție foile și puse totul la loc. Privi iar peisajul alb din spatele ferestrei și trase câteva fumuri, strângând tare capătul fierbinte al ciubucului în căușul palmei. Tocmai aflase că „distrugătorul de lume”, autoîncoronatul împărat Napoleon, fusese deranjat de alegerea Bucureștiului ca loc de negociere dintre ruși și turci și înjurase teribil de furios când descoperise că acele negocieri se purtau, de acum, chiar în hanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pe cerul gurii, privi, ca din întâmplare, spre Manuc. Era îmbrăcat în zerbaf, un brocart turcesc din mătase de cea mai bună calitate, cu desene în relief și broderii fine din fire de aur. Fuma ciubuc, ținându-i capătul în căușul palmei. În general asculta, dar, atunci când vorbea, făcea un pas spre interlocutor îndepărtându-și, în același timp, bustul, ca să-l poată privi în ochi. O postură care-i scotea în evidență nu numai eleganța, dar și suplețea trupului. Atunci când îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
exclamat el dându-și jos cămașa și pantalonii, pe care le-a așezat pe spătarul unui scaun. Apoi s-a lepădat și de perechea de boxeri de pe el. Alison s-a dus în spatele lui și i-a luat penisul în căușul palmei. —Îmmmm, arăți superb gol, i-a murmurat ea în ureche. Piscina nu mai poate să aștepte puțin? Alison a simțit trupului bărbatului devenind completamente rigid - cu excepția penisului. —De asta ai venit? a întrebat-o Luca pe un ton scăzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
mai stați la un pahar, zise cu o voce plângăreață. E rândul meu să fac cinste. Am observat că, deși invitația ne era adresată amândurora, ochii lui o fixau pe Rachel. — Scuze, Jeff, dar sunt foarte obosită. Am luat un căuș plin cu mini-cutii de chibrituri de un verde pal de pe polița șemineului și le-am Îndesat În buzunarul hainei. Nu mă văzuse nimeni. L-am umplut și pe celălalt. Acum chiar că aveam coapse ca ale Lollobrigidei. Rachel se lăsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
-și răsucească o țigară cu o mână, În timp ce eu o priveam admirativ. Trebuie că exersase ani de zile, uitându-se la filmele western de la televizor. Sunt convinsă că Andy era impresionat. — Mă rog, continuă ea, ținând pavăză cu palma făcută căuș și aprinzându-și țigara cu un gest de expert, ea a zis că o acuz de lașitate, iar eu am zis că putea spune lucrurilor pe nume. Fuma cu pufăituri scurte și profunde, ținând ochii aproape Închiși și privind În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
dughene supraetajate, Încă se dispută o partidă de nard, la lumina unei lămpi cu ulei: două zaruri aruncate, o Înjurătură, un râs Înăbușit; sub arcada frânghierilor, un catârgiu se oprește lângă o fântână, lasă să-i curgă apa proaspătă În căușul palmelor Împreunate, apoi se apleacă, țuguindu-și buzele, ca pentru a săruta fruntea unui copil adormit; odată setea potolită, Își trece palmele ude peste față, mormăie o mulțumire, ridică de jos un pepene scobit, Îl umple cu apă și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care se zărea o lumină slabă, tremurândă. Am rămas cu ochii ațintiți pe acea lumină multă vreme și n-am putut să o asociez decât cu ultima pâlpâire a unui suflet ce se stinge. Am vrut să o cuprind în căușul mâinilor ca să o țin în viață. Am continuat să o privesc, la fel cum Jay Gatsby privea luminița de pe malul opus, noapte de noapte. Am pornit înapoi după vreo jumătate de oră. Când m-am apropiat de clădirea fetelor, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ce dădeau spre Basso Veneto, Înălțat din preria Floridei - În față se Întindea În linie dreaptă autostrada lucind din cauza căldurii, trecînd prin ceea ce fusese odată Everglades. Roger conducea mai repede acum, și asta făcea ca aerul ce intra printr-un căuș al bordului și prin ventilatoare să fie răcoros. — E o mașină minunată, spuse fata. Nu, c-am fost norocoși s-o găsim? — Da, foarte. — În general sîntem destul de norocoși, nu crezi? — Da, pînĂ acum. VĂd că ai Început să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
cu chipiul pe ceafă. La etajul doi, salonul treisprezece, părintele cu barba albă revărsată peste bluza de pijama trona în patul din mijloc. Când ne văzu, fața i se lumină, ochii îi scânteiară albastru-metalizat. Mai întâi luă capul bunicii în căușul palmelor: bine ai venit, porumbița mea! tare mi-a fost dor de tine! Ne-am retras respectuoși într-un colț, lăsându-i să gângurească. După momentele de tandrețe, bunicul se întoarse spre noi și primul căruia îi adresă cuvântul am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]