920 matches
-
ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă, unt, caș). Ne spunea să avem câte o gustare, în fiecare zi, căci masa la internat era... cum era. Mai ales că a fost și un an de secetă cumplită. Tradiția însă era alta. Cine primea "de acasă" se servea totul în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
au nevoie de multă știință de carte, nu frecventase cu asiduitate cursurile școlii ci a stat mai mult pe lângă casă. Trecerea prin școală i-a fost înlesnită de plocoanele ce le primeau învățătorii de la părinții ei, adică brânză proaspătă, smântână, caș, câte un pui sau o găină așa cum povestea ea, când era în toane bune. învățătorii credeau și ei sincer ca și părinții, că fetele trebuie mai mult să știe să tragă borangic, să țeasă sau să împletească lână, să pregătească
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
din care, Cursești-Deal sau Cursești-Vale, îți răspundea în glumă: „între Deal și Vale!”. Oamenii se interesau de numele localității de unde veneau, deoarece de numele și localitatea vânzătorului era legată calitatea și chiar prețul mărfii. Foarte multe produse lactate se vindeau, caș de oaie proaspăt sau frământat, brânză de vaci și smântână, lapte dulce și acru. La sectorul păsări găseai găini, rațe, curci și pui, numai buni de tăiat din aceia care , dacă erau fripți și puși alături de un mujdei de usturoi
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
intitulat „Ființe, păsări, lu cruri“./ Poveste de la țară Nu mai fusese de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
de mult pe la nenea Dode să se joace cu schija. Nenea Dode stătea la cîteva case mai încolo (era soțul lu’ țața Tia, care-i aducea lapte bunicii, și caș proaspăt, din acela care-ți scîrțîie între dinți - murea după cașul lu’ țața Tia -, și lapte bătut, gros, cu bucățele de unt prin el) și făcuse războiul și îi intrase o schijă în el. Îi intrase în braț și rămăsese acolo ; rana se acoperise, iar bucata de oțel se obiș nuise
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
textul cu schija, s-a dus la Nenea Dode și i-a spus, radioasă, că fiul ei a scris o povestire în care el, Dode, e personaj principal și în care se vorbește și despre Tia, soția lui, și despre cașul pe care-l aducea ea bunicii. Desigur, oamenii, în fața entuziasmului doamnei de la oraș, au găsit de cuviință că e cazul să se arate și ei fericiți de o așa întîmplare și au spus : „Vai, doamnă, dar să-i spuneți lui
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
găsit de cuviință că e cazul să se arate și ei fericiți de o așa întîmplare și au spus : „Vai, doamnă, dar să-i spuneți lui Cezărel că de-abia-l așteptăm să mai vină pe-aici să-i mai dăm niște caș din ăla...“. Au crezut că maică-mea „le face un apro pro“, iar maică-mea a crezut la rîndul ei că a obținut o mare victorie, o recunoaștere publică a importanței și puterii fiului ei, care, iată, a făcut un
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
complet de toată povestea. Între timp, Dode s-a îmbol năvit de TBC și a murit, iar țața Tia a ajuns ca vai de ea. Desigur, ai mei au găsit pe altcineva în sat de la care să cumpere lapte și caș. Prin urmare, jocul pe care-l fac eu aici e mai degrabă unul riscant, decît aducător de fericire. Sînt riscurile sincerității. Căci despre sinceritate e vorba - o sinceritate care se mișcă însă în limitele minciunii necesare oricărui produs artistic. Ce
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
am vrut să mă culc, plănuind să mă duc de dimineață la obor după ouă și unt. Azi la ora cinci eram acolo, lângă casa lui Iancovescu, dar m-am întors la ora nouă cu mai nimic, niște smântână, niște caș proaspăt și șase ouă. M-a obosit îngrozitor. M-am dus pe plaja mică; ajutată de Șucuran, mi-am pus cortul. Irène și inseparabila ei Mirona au venit să-și lase lucrurile, apoi au plecat și am revăzut-o pe
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
că te conduce cu politeță la dușuri, la bazinuri, stă de vorbă cu d-ta, îți face cunoscut că a fost prin București în vremea războiului (vin bun Deal Mare, Odobeșt!) dar masajul lui nu face două parale. De altminteri cași baia. Foarte curat și rânduit însă, la al 4-lea etaj! Când ies, îmi dă înapoi 3 mărci. Nu știu de ce. Scump. O baie de aburi 7 mărci. Un dejun 7 mărci. O cafea 1 marcă. Un guler 1 m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ia știri și binecuvântare dela sfânta mănăstire Vatopedi. haina lui Jder cel mic la pag. 10. "F.J." Ionuț e stângaciu. Bogdan-Vodă a fost ucis la Reușeni, la nunta lui Agapie Ciornohut. Se află că acest Ciornohut e la Brăila cași Mihu) paicii poartă caii de dârlogi Expunerea împrejurărilor din ani din urmă se face cu prilejul botezului unui copil al lui Simion, când jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor, vlădicăi nostru i-a mai crescut două picioare și acuma are patru cași asinii domniilor voastre!" Meșterul vorbește despre un om rău care a murit. "Sunt încredințat că diavolul l-a și fiert în caldare și l-a mâncat. Ba nu, asta nu se poate, căci era așa de rău și de înveninat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimene nu are a-i bănui. Boli de vărsat și de tifos băntuie; au ieșit în sate călugări care dau scrisori pecetluite pe care oamenii le poartă la gât spânzurate cu ață de cânepă, ca să fie apărați de molimă. Brăilenii, cași Venețienii, sunt bărbați mai vrednici decât oricare alții din lume, căci fiind corăbieri umblă pe ape și lipsesc cu anii; iar nevestele urmează a naște prunci și în vremea cât soții lor sunt departe, așa vârtute au acești oameni. Cristea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în Basarabia și Moldova deci maximu 17 x 400 Ha. Trei lucruri nu pot fi azi pe lumea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
t.) Contimporanii lui Ștefan: Ludovic XI, Carol VIII, Ludovic XII, (Franța) Ludovic Morul (Sforza); Borgia Matei Corvin (Ungaria) Albert (Polonia) Timp și bucurii: Caii se hrănesc cu orz. Mămăliga se face din malaiu mărunțel Plosca la drum. Meii la stâni. Cașul ... Printre vii, livezi și dumbrăvi... Sate multe, însă mici. Două, trei, șase, gospodării Un războinic trist din pricina iubitei furate de tătari. (r.t.) Tatar rob. Țigani robi. Fântână într-un fel de oază de plantații. Filozofia religioasă a fântânilor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
vadă în ce chip se face "turnul de corăbii" și alte acareturi. tot atunci a vizitat Vatopedi D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
precizat că n-a vrut să spuie asta; ci s-a referit la observarea d-lui Miclescu că n-ar trebui să se abuzeze de decrete lege. E un drept al șefului Statului, prevăzut în constituție (a zis d. M.), cași dreptul de a numi senatori. Cine primește situație de senator de drept, trebuie să fie consecvent, admițând și dreptul celalalt de legiferare prin decrete legi. N-am fost la ședința cu pricina; mi se comunicase însă că d. Micescu făcuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
opoziții. Lucrătorii o consideră fascistă, iar reacționarii comunistă așa cum e în firea lucrurilor și a oamenilor dela noi. Cu toate acestea avem o constituție care pretinde așezarea Statului nou pe bresle. D. G. însă ar pretinde să rămâie muncitorimea neorganizată, cași restul Țării, pentru ca forța suverană să se exercite fără rezistență. Altul are interese de clasă (mare industriaș) etc. Legea va fi prezentată de d. Tătărăscu, în numele guvernului. Cu acest prilej d. Argetoianu a avut o butadă Signor Regele sprijină legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
destul de des dela ședințele Senatului. Brătescu încaltea nu mai vine de loc; nu-l interesează nimic; n-are nici o preocupare; din când în când spune câte o anecdotă. [FRAGMENT RĂTĂCIT] 1940?* Acuma jumătate de secol, Crăciunul la orașe se petrecea cași la țară: era adică o sărbătoare creștinească de hodină și mâncare. Nu se importase încă "pomul"; copiii umblau numai cu "steaua" și cu "Irozii"; Țiganii cu colindele; cele trei zile sfinte erau albe, curate și pline de mireasma credinții. Cântecele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de a crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat. Arta: omul plus natura. a da idealului toate aparențele realității. Natura interpretată de un suflet pentru alte suflete. Arta n-are cătare decât dacă e foarte bună, cași vinul, cași pepenii. Variații pe o temă veche: creație divină. Balzac: o contrafacere a naturii. Arta perfidie și înșelăciune (Voltaire) Arta cea mai bună e să ascunzi arta finețea artei este dibăcia de a o ascunde. În artă e necesar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
crea (Lamennais) Arta e incarnația spiritului în lumea materială. ideal sensibilizat. Arta: omul plus natura. a da idealului toate aparențele realității. Natura interpretată de un suflet pentru alte suflete. Arta n-are cătare decât dacă e foarte bună, cași vinul, cași pepenii. Variații pe o temă veche: creație divină. Balzac: o contrafacere a naturii. Arta perfidie și înșelăciune (Voltaire) Arta cea mai bună e să ascunzi arta finețea artei este dibăcia de a o ascunde. În artă e necesar nu atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
manifestă despotismul majorităților altădată despotismul demagogiei, adică al canaliei Suveranitatea justiției și rațiunei. dreptul de a lucra dreptul de a face ceva fără a vătăma semenului tău Spiritul gregar e cangrena libertății. Libertatea nu se învață decât în elementul ei, cași înotul. singura cauză bună. Pânea și libertatea noroadelor se câștigă întru sudoarea frunților. (Lamennais) Cu cât mai multă libertate, cu atât mai scumpă patrie. Esența însăși a progresului. Unde se păstrează moravuri de sclavi, libertatea e un cuvânt de dicționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]