931 matches
-
Dacă fierbe mai greu, adăugăm apă caldă. Când este gata, decorăm cu verdeață. Se servește cu mămăliguță sau piure de cartofi, salată de varză călită, castraveți sau gogoșari murați. TOCHITURĂ CÂMPULUNGEANĂ O farfurie de tochitură, opt ouă, 200 gr. de caș sărat sau 200 gr. de brânză frământată. Mămăliga se face dintr-un litru și jumătate de apă care se fierbe cu sare, se adaugă 500 gr. de făină grișată, se amestecă cu telul și se fierbe până se dezlipește de pe
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de hrean peste care punem foi de turtă, peste turtă punem felii din carne, printre turte punem rondele de ceapă, usturoi tocat, felii de roșii, pălării din ciuperci, ardei gras tăiat fideluță, felii de măr, prune, iar deasupra felii de caș dulce. Din 100 gr. de muștar Knorr, o lingură de miere de albine, 200 gr. de vin roșu facem un sos pe care-l turnăm peste compoziție. Căptușim cu frunze de hrean și dăm la cuptor. GRĂTAR PRĂJIT DE MIEL
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
sunt gata, se servește o porție de mămăligă, o porție de pește cu două lingurițe de usturoi cu smântână pe deasupra. PĂSTRĂV UMPLUT (1) 6 păstrăvi, 2 cepe, o cutie de ciuperci, 200 gr. de șuncă tăiată cubulețe, 200 gr. de caș tăiat cubulețe, sare, piper, delicat după gust, 100 gr. de cașcaval ras, 200 gr. de smântână, 200 gr. de unt, două legături de mărar, o legătură de pătrunjel, cinci ouă bătute bine. Curățăm peștii pe șira spinării ca să rămână întregi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
stropim cu oțet și puțină sare și lăsăm la macerat timp de jumătate de oră. Umplutura se face călind ceapa în unt, apoi adăugăm șunca, ciupercile, călim timp de cinci minute și dăm deoparte, iar după ce s-a răcorit, adăugăm cașul tăiat, cașcavalul ras, pătrunjelul tocat și o legătură de mărar. Adăugăm gălbenușurile frecate cu puțină sare și piper, albușurile bătute spumă. Amestecăm totul bine, apoi umplem păstrăvii și-i așezăm în tavă tapetată cu unt și puțină făină. Dăm tava
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
TOCHITURĂ LA CUPTOR Doi cartofi fierți, o mămăligă fiartă caldă, 400 gr. de brânză frământată, 300 gr. de carne de oaie friptă, 300 gr. de ciuperci pălării fripte, 300 gr. de costiță friptă, cinci ouă, 300 gr. de felii de caș dulce, o ceapă tocată fin, frunze de pătrunjel și țelină tocate fin, sare, piper, 150 gr. de unt. Ungem cratița cu unt, punem un strat de mămăligă de jur împrejurul cratiței și puțin pe fundul cratiței. Batem, ouăle spumă și adăugăm în
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Batem, ouăle spumă și adăugăm în ou carnea tăiată mărunt, verdeața, ceapa, brânza frământată și costița tocată, apoi amestecăm. Punem compoziția în mijlocul cratiței cu mămăligă. Deasupra așezăm felii de cartofi și pălării de ciuperci, iar peste ciuperci punem felii de caș dulce. Turnăm restul de mămăligă pe care-l ungem cu restul de unt, apoi dăm la cuptorul încins timp de 45 de minute. Se servește cu lapte acru sau iaurt. TUSLAMA REGALĂ (1) 2,5 kg de burtă, 2 morcovi
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de jintuit de la stână sau zăr de la brânză se pune la fiert cu puțină sare, când clocotește se adaugă 1 kg. de făină, amestecăm bine să nu se formeze cocoloși. Radem pe răzătoare sau tăiem cu cuțitul 500 gr. de caș pe care-l punem în ceaun peste mămăligă, punem și 800 gr. de smântână și 200 gr. de unt, fierbem totul timp de 10 minute, apoi se servește cu lapte acru sau iaurt. BUDINCĂ DE ȚELINĂ 100 g unt, o
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
și dăm la cuptor timp de 30 de minute. LANGOȘI Aluatul - 1,5 kg. de făină, 3 gălbenușuri, lapte cât primește aluatul, albușurile bătute spumă, drojdie cât o nucă, dizolvată în 100 ml de apă caldă. Umplutura - 1 kg. de caș dulce și urdă, 2 legături de mărar, o ceapă tocată mărunt, călită în 2 linguri de unt, 2 ouă, sare și piper. Luăm câte o porție de aluat, întindem pe masă, punem umplutura, lipim bine, apoi le prăjim în ulei
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de măsline, sare, piper, după gust, 300 gr. de piept de pui, 50 gr. de unt, 200 gr. de ciuperci, 150 gr. de bacon, 200 gr. de sos de roșii, trei linguri de smântână dulce, 200 gr. de brânză Mozarrela (caș dulce scurs) rasă pe răzătoare, verdeață pentru decor. Baconul, pieptul și ciupercile se taie julien și se călesc puțin în ulei de măsline, adăugăm pentru gust 30 ml de coniac. După câteva clocote turnăm sosul de roșii, smântâna, sarea, piperul
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
a preotului și cântăreților care de la strană coborâseră în mijlocul nostru, „Hristos a înviat din morți, Cu moartea pre moarte călcând”...Aveam cu noi, pregătite de mama, toate bunătățile pe care le adusese - pască, cozonac, ouă roșii și de toate culorile, caș proaspăt, drob, sticla cu vin, lumânările - pe care după ce erau sfințite de preot, le împărțea rudelor și cunos cuților noștri, nouă copiilor, care, după ce rosteam „Hristos a înviat”, ne îndestulam din cele sfințite. Dar adevărata sărbătoare a paștelui începea pentru
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Michelangelo este mai mult decît Artă este sufletul înmărmurit al Italiei și apoi, pentru mine, înseamnă prelungirea unei Florențe căreia aveam să-i duc dorul mereu din clipa în care o părăsisem. Luasem un autobuz în care un tînăr cu caș la gură, perorînd cu voce tare, își permitea să dea sentințe definitive asupra politicii internaționale. Îl întrebasem cîți ani are și cît a călătorit, avea douăzeci și unu de ani și nu plecase nicăieri, niciodată, căci avea trei copii și nici un pic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
de pe scenă sunt inserate firesc date din cronica liviană, de la desființarea Adunării poporului și închiderea senatului (I 49) la aducerea prorocilor etrusci (I 56) ca să bage spaima în oameni cu prevestirile lor (I, p. 25). Prezența unui orfan neștiutor, cu caș la gură (I, p. 21), furnizează pretextul dramatic pentru istorisirea unor întâmplări mai mult sau mai puțin recente. Cei din jur, cu conștiința încărcată de faptul că au asistat în tăcere la josniciile și crimele regelui, se simt datori să
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și acoperită cu draniță (șindrilă). Înăuntru erau pirostrii (un cerc de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc, crăcană). Mai erau niște polițe, o masă, câteva taburele și multe plase pentru scurgerea cașului. Ciobanii, feciori din sat, aveau cămăși înnegrite de funingine și împodobite la poale și mâneci cu fluturi strălucitori. Ei scoteau oile la păscut pe tarlale (toloci) cu iarbă, arvonite de la gospodarii avuți sau de la primărie. La prânz, veneau cu oile
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ori pe vară, mergeam cu tata la stână, după caș și urdă. Abia așteptam asemenea ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ocazii. Baciul ne servea cu jântiță (obținută prin încălzirea lentă a zerului provenit de la scurgerea cașului), cu felii de brânză proaspătă. Ne dădea câte un caș mare și un boț de urdă, cu care veneau acasă. Tata ajuta la frământatul cașului și bătucitul lui în putinici (având mai multă putere în mâini), potrivea și sare și dădea putina la rece, în beci. Urda rămânea pentru mămăliguță rară și ne strângeam toți în jurul ei, la masă, servind din produsul oilor noastre. Toamna
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
era și la întoarcerea acasă. (noi nu țineam cai, tata având serviciu la primărie). Când eu și Oltea eram la liceu, mama, săptămânal ne aducea "la cufăr" mâncare. (O pâine mare, de secară, crescută în coșărcuțe, slănină, cârnați, tobă, unt, caș). Ne spunea să avem câte o gustare, în fiecare zi, căci masa la internat era... cum era. Mai ales că a fost și un an de secetă cumplită. Tradiția însă era alta. Cine primea "de acasă" se servea totul în
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
atacat de ploi și de scurgerile de apă de pe munți. Primul popas l-am făcut la o stână, de fapt o baracă în stânga drumului, unde niște unguroaice, datorită felului de a fi a lui Mircea, ne-au dat lapte și caș. În sens opus, într-un autocar, treceau actorii unui teatru național. Peste drum dăinuiau niște cazemate din beton, rămășițe ale războiului, dovadă că pe acolo, odată fuseseră lupte grele. Iar pe biciclete, am lăsat în urmă o tabără, ai cărei
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
țăran cu mîinile crăpate, cu durerea în suflet pentru copii săi, pe care-i spală și-i cîrpește singur, a fost impresionant; Bodnărescu Justin, fără avere, se ocupă cu ciobănitul, strîngînd oile statului pentru păscut, a dat o bucată de caș lui Oloeru, pentru că acesta i-a spus că are poftă și n-are bani să cumpere. Este arestat pentru că a contribuit la ajutorarea PNȚ-istului Oloeru; Sadoviac Vasile, țăran cu 3 ha de pămînt (în acea regiune pămîntul este argilos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
că te conduce cu politeță la dușuri, la bazinuri, stă de vorbă cu d-ta, îți face cunoscut că a fost prin București în vremea războiului (vin bun Deal Mare, Odobeșt!) dar masajul lui nu face două parale. De altminteri cași baia. Foarte curat și rânduit însă, la al 4-lea etaj! Când ies, îmi dă înapoi 3 mărci. Nu știu de ce. Scump. O baie de aburi 7 mărci. Un dejun 7 mărci. O cafea 1 marcă. Un guler 1 m.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
să ia știri și binecuvântare dela sfânta mănăstire Vatopedi. haina lui Jder cel mic la pag. 10. "F.J." Ionuț e stângaciu. Bogdan-Vodă a fost ucis la Reușeni, la nunta lui Agapie Ciornohut. Se află că acest Ciornohut e la Brăila cași Mihu) paicii poartă caii de dârlogi Expunerea împrejurărilor din ani din urmă se face cu prilejul botezului unui copil al lui Simion, când jupâneasa Ilisafta găsește prilej de vorbă (ori în ziua de sf. Elisabeta, când vin la d-sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
dormea în odaia vlădicăi dela Salonic și a pipăit picioarele episcopului în așternut, numărându-le. A numărat până la patru. Atunci, înfricoșându-se, a strigat pe fereastră: "Săriți, creștinilor, vlădicăi nostru i-a mai crescut două picioare și acuma are patru cași asinii domniilor voastre!" Meșterul vorbește despre un om rău care a murit. "Sunt încredințat că diavolul l-a și fiert în caldare și l-a mâncat. Ba nu, asta nu se poate, căci era așa de rău și de înveninat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
nimene nu are a-i bănui. Boli de vărsat și de tifos băntuie; au ieșit în sate călugări care dau scrisori pecetluite pe care oamenii le poartă la gât spânzurate cu ață de cânepă, ca să fie apărați de molimă. Brăilenii, cași Venețienii, sunt bărbați mai vrednici decât oricare alții din lume, căci fiind corăbieri umblă pe ape și lipsesc cu anii; iar nevestele urmează a naște prunci și în vremea cât soții lor sunt departe, așa vârtute au acești oameni. Cristea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
puține, făgăduind bani. A trimis și sfântul părinte dela Roma binecuvântare. Lână, miei, pielicele avutul oilor. lapte, brânză, unt dulceață oilor. mânzări mânzărari cârlani și mioare cârlănari sterpele stârpari și berbecari Laptele se dă la închegătoare, se fierbe, se scoate caș dulce. Cașul e scurs în zbârne apoi e pus la stors pe crintă. Zerul rămas dela caș janț, din care se scoate unt. Pus la fiert devine jintiță Din jintița scursă de zer la sedile iese urda. Șaptesprezece moșii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]