742 matches
-
În această perioadă începe o lungă prietenie cu mai mulți poeți, printre care Stéphane Mallarmé, Paul Verlaine sau poetul romantic Patrice Contamine. Tatăl lui îi publică primele compoziții. În 1890 se mută pe strada Cortot nr. 6, Montmartre, și frecventează cabaretul Chat noir unde îl întâlnește pe Claude Debussy. În 1881 se alătură „Ordinulului cabalistic al Rozei Cruce”, fondat de „sâr” Joséphin Péladan și Stanislas de Guaita. În calitate de compozitor și capelmaistru scrie muzica de scenă pentru "Le Fils des étoiles" (Fiul
Erik Satie () [Corola-website/Science/313623_a_314952]
-
mai întâi la Wrocław, iar mai târziu în Poznań. Jonasz a dat bacalaureatul la Liceul Artistic din Poznań și a început să studieze pictura la Academia Artelor Frumoase din Varșovia. În acest timp a scris primele poeme și scenarii pentru cabaret. Împreună cu Adam Kreczmar și Jan Pietrzak a înființat clubul studențesc "Hybrydy" și cabaretul cu același nume, al cărui director literar a devenit. Începând cu 1966, poemele, piesele și satirele au început a fi publicate în ziare. Între 1968 și 1980
Jonasz Kofta () [Corola-website/Science/313646_a_314975]
-
la Liceul Artistic din Poznań și a început să studieze pictura la Academia Artelor Frumoase din Varșovia. În acest timp a scris primele poeme și scenarii pentru cabaret. Împreună cu Adam Kreczmar și Jan Pietrzak a înființat clubul studențesc "Hybrydy" și cabaretul cu același nume, al cărui director literar a devenit. Începând cu 1966, poemele, piesele și satirele au început a fi publicate în ziare. Între 1968 și 1980 a lucrat în cabaretul "Pod Egidą", unul dintre cele mai populare de atunci
Jonasz Kofta () [Corola-website/Science/313646_a_314975]
-
și Jan Pietrzak a înființat clubul studențesc "Hybrydy" și cabaretul cu același nume, al cărui director literar a devenit. Începând cu 1966, poemele, piesele și satirele au început a fi publicate în ziare. Între 1968 și 1980 a lucrat în cabaretul "Pod Egidą", unul dintre cele mai populare de atunci. În anile '80 i-au apărut probleme cu sănătatea, incluzând cancer. A murit înăbușindu-se în timpul mâncării.
Jonasz Kofta () [Corola-website/Science/313646_a_314975]
-
Totuși, succesul pe plan internațional avea să vină odată cu lansarea cântecului „From Paris to Berlin”, care a obținut succes în multe regiuni ale Europei și în unele țări anglofone. Cel mai recent material discografic al formației Infernal este intitulat Electric Cabaret și a fost lansat la data de 11 august, 2008.
Infernal () [Corola-website/Science/314444_a_315773]
-
S-a mutat din casa părinților și a început să cânte în cluburile din centrul cartierului Lower East Side, cu formațiile Mackin Pulsifer și SGBand. La scurt timp, a început să ia droguri și să apară în diferite spectacole de cabaret. Această a declarat că tatăl ei, „pur și simplu nu putea să înțeleagă”, luându-i astfel câteva luni să se poată uită din nou la ea. Producătorul muzical Rob Fusari, care a ajutat-o să compună unele din primele ei
Lady Gaga () [Corola-website/Science/313769_a_315098]
-
Bobi Andonov este dansator la T-Jam Dance Studio în Melbourne de la vârsta de 7 ani. În Australia, el a început în musicalul 'Regele Leu' fiind selectat din 3000 participanți pentru rolul lui Simba. El apare, de asemenea, anual, în spectacole, cabarete și eisteddfods cântând copiilor cântece populare și ferestre de tip pop, precum și repertoriul de operă (de exemplu, cântece ale lui Luciano Pavarotti) în macedoneană, engleza și italiană. Bobi a luat parte la mai multe festivaluri de muzică macedoneană, inclusiv Zlatno
Bobby Andonov () [Corola-website/Science/314464_a_315793]
-
Este inspirat de dragostea lui Gâgă pentru prietenii ei homosexuali și admirația ei pentru iubirea homosexuala - "invidia ei pentru curajul de care au nevoie pentru a fi împreună". Videoclipul o arată pe Gâgă cu un grup de soldați într-un cabaret, dansând pe cântec. Este presărat cu scene cu Gâgă îmbrăcată în călugărita, înghițind un rozariu, și bărbați aproape dezbrăcați, ținând în mâini mitraliere. Videoclipul a primit evaluări de la combinate la pozitive, cu critici complimentându-i ideea și natura întunecată, în timp ce
Alejandro (cântec) () [Corola-website/Science/318453_a_319782]
-
1. În luna ianuarie 2010, Gâgă a anunțat că va ține un casting pentru rolurile din „Alejandro”, iar la acea dată David Williams și Lara Stone erau vizațti să apară în clip. O bună parte a clipului este dedicată muzicalului „Cabaret”. Clipul încpee cu soldați dormind , apoi trece la scenă cu Gâgă ținând inima iubitului ei, cu un A pe ea, în fața unui coviltir în care se află Alejandro. Gâgă îl evocă pe Alejandro, apoi apare că o văduva neagră. Soldații
Alejandro (cântec) () [Corola-website/Science/318453_a_319782]
-
în loc de ochi. În această "Altă Lume", Coraline vede că totul e mai bun ca în realitate: cutia cu jucării are personaje animate care se pot mișca și zbura, cealaltă Miss Spink și cealaltă Miss Forcible joacă într-un spectacol de cabaret, iar bătrânul Nebun de Deasupra și șoarecii săi dresați fac spectacole doar pentru ea. În afară de asta, descoperă că Pisica Neagră care se plimba în jurul casei în lumea reală poate vorbi, dar fata află că ea nu aparține acelei Alte Lumi
Coraline () [Corola-website/Science/320481_a_321810]
-
impresionat neplăcut de euforia generală de după victoria Israelului în Războiul de Șase Zile Levin a scris, contra curentului, un număr de piese de teatru satiric politic. În anul 1968 a început colaborarea cu regizoarea Edna Shavit în realizarea spectacolului de cabaret satiric "Tu, eu și războiul următor", pe care îl scrisese cu un an inainte. Cabaretul a fost reprezentat în premieră în august 1968 la clubul „Bar-barim” din Tel Aviv de către patru din elevii Ednei Shavit de la secția de teatru a
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
scris, contra curentului, un număr de piese de teatru satiric politic. În anul 1968 a început colaborarea cu regizoarea Edna Shavit în realizarea spectacolului de cabaret satiric "Tu, eu și războiul următor", pe care îl scrisese cu un an inainte. Cabaretul a fost reprezentat în premieră în august 1968 la clubul „Bar-barim” din Tel Aviv de către patru din elevii Ednei Shavit de la secția de teatru a Universității Tel Aviv. A urmat un show de revistă satirică denumit „Ketchup”, în regia fratelui
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
Tel Aviv de către patru din elevii Ednei Shavit de la secția de teatru a Universității Tel Aviv. A urmat un show de revistă satirică denumit „Ketchup”, în regia fratelui său, David Levin, și a cărui premieră a avut loc la pivnița Cabaret Satiric (Kabaret Satiri) din Tel Aviv în martie 1969. În amândouă aceste creații Levin s-a ridicat contra patosului militarist local. De pildă scheciul „Ordinul de front al victoriei al Războiului de Unsprezece minute” era o parodie după cuvântarea locotenentului
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
factură pre-creștină, păgînă. Născut în România, Tristan Tzara, un poet și eseist francez, este fondatorul dadaismului, o mișcare revoluționară nihilistă din artă. Mai târziu, el a abandonat nihilismul pentru suprarealism și marxism. S-a stabilit la Zürich unde a fondat Cabaret Voltaire. Pentru prima oară în istoria ei, cultura română era complet conectată la cultura occidentală, în timp ce dadaismul este primul curent artistic și literar mondial inițiat de un român. Dadaismul și suprarealismul sunt componente fundamentale ale avangardismului, cea mai revoluționară formă
Literatura română () [Corola-website/Science/297262_a_298591]
-
îl observăm este capul coregrafei. Un cap care pâlpâie intermitent, parcă smuls din corpul luminat pe bucăți, corp acoperit de un praf de culoare închisă. Fața Verei Mantero e ca o pojghiță de piele perfect întinsă. Piele de divă de cabaret seducătoare și fragilă. Mantero apare încălțată cu pantofi-copite, machiată hiperteatral, ca un exponat dintr-o vitrină de la care nu-ți poți lua ochii. Ea fascinează publicul prin magnetismul corpului său aproape nemișcat, care plonjează, încet, încet în nesiguranță și derută
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
sa expoziție personală, la București, la "Galeriile Mozart". În această perioadă îl întâlnește pe poetul Ilarie Voronca, cu care va înființa revista 75 HP, în care Victor Brauner publică manifestul ""Pictopoezia"" și un articol ""Supra-raționalismul"". Pictează și expune ""Cristos la Cabaret"" (în maniera pictorului Georg Grosz) și ""Fata din fabrică"" (în maniera lui Holder). Participă la expoziția "Contimporanul" (noiembrie 1924). În 1925 face primul voiaj la Paris, de unde se întoarce în țară, la București în 1927. În perioada 1928 - 1931 colaborează
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
a pasajului Vulturul Negru și spre strada Vasile Alecsandri s-a demolat casa scării exterioare a fostului hotel și s-a construit o nouă scară în interiorul clădirii, actuala intrare la Teatrul Arcadia. Fosta sală mare a fost transformată în localul Cabaretului "Bonbonniere", astăzi sala de spectacole a instituției. La parter s-au amenajat o serie de magazine și cinematograful „Urania”. Având în vedere vechimea, istoria arhitectura sa, care intersectează trei stiluri: baroc târziu, eclectic și secession, este o clădire de patrimoniu
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
1928-1939, ce a găzduit producții contemporane de dramă poetică, inclusiv cele regizate de Leon Schiller. În apropiere, Grădina Saxonă (Ogród Saski în poloneză), Teatrul de Vară a funcționat între anii 1870-1939, și în perioada interbelică, complexul teatral includea și primul cabaret al Varșoviei, Momus, și teatrul muzical melodramatic al lui Schiller. Teatrul Wojciech Bogusławsk (1922-1926) a fost cel mai bun exemplu de teatru polonez monumental. De la mijlocul anilor 1930, clădirea Marelui Teatru a găzduit Institutul Upati de Arte teatrale, prima academie
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum”). Mișcarea dadaistă își are originea în orașul elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial. Tzara ajunge acolo în toamna lui 1915 și curând se alătură unui grup de tineri intelectuali care pun la cale „happening-urile” de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a născut celebra mișcare Dada, care nu e o invenție exclusivă a lui Tzara, dar „nu ar fi devenit niciodată ceea ce a devenit fără eforturile de popularizare și diplomația lui” (parafrază după R. Huelsenbeck). În 1919 se
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
nu dădea semne că s-ar apropia de sfârșit a fost una din cele mai radicale din istoria umanității. Intelectualii, dezertorii, refugiații politici, toți revoltații împotriva absurdității acestui conflict, se reunesc în mod regulat în jurul scriitorului român Tristan Tzara, organizatorul Cabaretului „Voltaire”, în Zürich, capitala Elveției, pe atunci stat neutru. Vrând să răspundă absurdului prin absurd, ei își manifestă revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Marcel Iancu va scrie: "„Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
revolta mai curând prin provocare, decât prin idei estetice. Marcel Iancu va scrie: "„Ne-am pierdut încrederea în cultura actuală. Tot ceea ce este, la momentul actual, trebuie distrus, demolat. Trebuie să reîncepem actul creaței pornind de la o "tabula rasa". La Cabaret Voltaire, noi vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”" Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
vrem să zguduim ideile, opinia publică, educația, instituțiile, muzeele, bunul simț așa cum este el definit la momentul actual, pe scurt, tot ceea ce ține de vechea ordine.”" Astfel, manifestul dadaist a fost publicat într-un prim și singur număr al revistei Cabaret Voltaire. Originea numelui este neclară. Sunt păreri care susțin că provine din afirmația "Da", folosită foarte des în discuțiile purtate de inițiatorii mișcării, de origine românească, Tristan Tzara (pseudonimul literar provine de la cuvîntul românesc "țara") și Marcel Iancu. Alte păreri
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
Mama mea avea o voce foarte subțire, înaltă, eu sunt foarte încântată că am vocea gravă. Mamei îi plăcea teatrul, iar tatălui meu îi plăcea să danseze.”" La 13 ani, cu ajutorul fratelui său, Egon, a semnat un contract cu un cabaret local, Saarbrücken Club Rumpelkammer, si a luat numele de scenă Pady Pax, după formația Pax Majorettes, din Stiring-Wendel. În adolescență Kaas a cântat împreună cu sora să Carine, iar la șaisprezece ani a devenit membră unei agenții de modele din Metz
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
piată albumul de debut, "Mademoiselle chante...", care primește recenzii favorabile. Fiind produs aproape în totalitate de Didier Barbelivien, discul cuprinde elemente de muzică pop, jazz și blues. De pe albumul sau de debut mai sunt lansate două piese, „Elle voulait jouer cabaret” și „Quand Jimmy dit”. Ambele compoziții obțin clasări bune, iar "Mademoiselle chante..." ajunge pe locul secund în topul albumelor din Franța. La scurt timp, albumul primește discul de platina în Belgia, Elveția și Franța, iar în Canada obține un certificat
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]
-
8 în clasamentul general, cu un total de 107 puncte primite. Pentru a promova albumul "Kabaret", Patricia Kaas a pornit cel de-al optulea turneu internațional din cariera sa. Promovând feminismul și senzualitatea, turneul prezintă punerea în scenă a unui cabaret, recitaluri fiind susținute în multe locații din Europa și Asia. Concomitent Kaas lansează un nou album în concert, intitulat "Kabaret", disponibil doar în format DVD. În noiembrie 2009 a început comercializarea celui de-al treilea album de compilație al interpretei
Patricia Kaas () [Corola-website/Science/317032_a_318361]