742 matches
-
eu, bucurându-se de independența lor, și mai mult decât atât dornici să o proclame. M-am dus la d-l Ephraim, proprietarul restaurantului Meierei și l-am rugat să-mi-l dea în scopul de a face acolo un cabaret și a fost de acord. M-am dus apoi la câțiva prieteni și i-am rugat să-mi da câteva picturi și desene spunându-le că vreau o să deschid și o expoziție odată cu cabaretul. M-am dus și la un
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
scopul de a face acolo un cabaret și a fost de acord. M-am dus apoi la câțiva prieteni și i-am rugat să-mi da câteva picturi și desene spunându-le că vreau o să deschid și o expoziție odată cu cabaretul. M-am dus și la un ziar spunându-le să scrie câteva note despre deschiderea unui cabaret internațional unde vrem să facem câteva lucruri interesante. Și au fost și ei de acord. Doamnele Hennings și Leconte au cântat cântece franțuzești
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
câțiva prieteni și i-am rugat să-mi da câteva picturi și desene spunându-le că vreau o să deschid și o expoziție odată cu cabaretul. M-am dus și la un ziar spunându-le să scrie câteva note despre deschiderea unui cabaret internațional unde vrem să facem câteva lucruri interesante. Și au fost și ei de acord. Doamnele Hennings și Leconte au cântat cântece franțuzești și daneze. Domnul Tristan Tzara a recitat versuri românești. O orchestră a cântat câteva cântece populare rusești
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
și Leconte au cântat cântece franțuzești și daneze. Domnul Tristan Tzara a recitat versuri românești. O orchestră a cântat câteva cântece populare rusești împreună cu câteva dansuri. Mult suport și simpatie a venit din partea d-lui Slodki, care a conceput afișul cabaretului; și a d-lui Hans Arp, ce mi-a pus la dispoziție câteva lucrări de Picasso, alături de propriile sale lucrari. A existat de asemenea mult ajutor și asistență din partea d lor Tristan Tzara, Marcel Iancu și Max Oppenheimer, care de
CATALOG Sincretismul artelor 1 by Oana-Maria Nicuţă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_944]
-
La Constanța, a apărut când ne găseam la muzeul de artă. Și-a fixat bicicleta lângă autobuz, pe marginea trotuarului, și a intrat cu noi în muzeu. Dar marea senzație ne-a rezervat-o pentru seara aceasta. Fiind "seară de cabaret" în "marele salon", a apărut cu perucă de femeie și cu buzele rujate. Nu-mi venea să-mi cred ochilor când l-am văzut. Era îmbrăcat frac negru și pantaloni roșii. Ion Pop mi-a povestit că individul l-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la un spectacol. De circ! Mă plictisesc teribil spectacolele de circ, aș prefera să văd spectacolul străzii (venind spre hotel, m-a izbit numărul capelelor care oficiază, am aflat, căsătorii, non stop!, la fel de mare ca numărul bordelurilor cu firme de cabarete deocheate), dar n-am încotro. Doctorul Costin a luat bilete la un spectacol "cu mistere", anunțat cu surle și trâmbițe luminoase, ca un mare eveniment. Trebuie să renunț și la "erupția vulcanică", programată peste o jumătate de oră la cascada
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Hois, un restaurant „de-al lor“ care mi-a adus în minte imediat adevă rații Arnoteni ai lui Mateiu Caragiale: o casă de mari burghezi, pereți tapetați cu poze îngălbenite, bufete baroce cu vitrine pline de vase ciudate, afișe de cabaret... Sala, cu stâlpi centrali ca aceia de care s-a sprijinit odinioară Samson, era impregnată de spirit evreiesc. La fe res tre - perdele cu ochiuri mari, făcute de mână, ca și macramé-urile de pe mese. O matroană în ro chie cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Purta o rochie verde praz, cercei baroc de strassuri și pantofi de asemenea cu strassuri sclipitoare pe catarame. Grupul tăbărî la o masă rezervată, se ceru șam panie, se făcură glume, se râse nepoliticos de tare. Pe mica scenă de cabaret dansă o femeie grasă cu un șarpe letargic. Urmă un număr cu porum bei dre sați. În fine, apăru, abia văzut prin valurile de fum aromat de la havane, Cristian Vasile. Aplauze nebu nești îl însoțiră. Probabil că acest nume, unul
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
artiștii faimoși din acea vreme - dacă nu și cei de azi, și n-ar trebui să ne-ndoim dacă ne gândim la rapperi și la Pavarotti - erau siliți să lucreze mână-n mână cu mardeiașii orașului, care aveau monopolul asupra cabaretelor, cazinourilor și bordelurilor. Un cântăreț vestit nu era pentru ei mai mult decât o prostituată căreia-i luau bună parte din ago niseală. Smulgându-și perii de disperare în fața rivalului său prodigios, Zavaidoc încercă mai întâi să-l învingă cu
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
simptomatică în acest sens. De acum, mediile boeme ale cafenelei literare bucureștene („Centrul” estetic autohton) devin scena predilectă a artei și a literaturii simboliste: dacă neoclasicismul francez s-a dezvoltat în saloanele literare, iar romantismul oficia în „existență”, cafeneaua și cabaretul au reprezentat spații predilecte de socializare și ecloziune ale noului curent estetizant (referințe utile în Emil Manu, Cafeneaua literară, Ed. Saeculum, 1997). Constantin Beldie înregistra „sociologic” mirajul simbolist al Terasei Oteteleșanu, unde „atîția tineri cu părul lung și fără manșetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Mihai Zamfir, op. citi, p. 184). Ceea ce aduce „nou” (pre)avangardismul față de simbolism - refuzul provinciei - se manifestă cel mai violent la Tristan Tzara, acesta reușind cea mai spectaculoasă „evadare”. (Explozia dadaistă s-a desfășurat, de altfel, tot pe scena unui cabaret, transformîndu-se însă în happening insolent). Mirajul Centrului (Orașul Lumină, simbol al emancipării artistice) este evident. Unii simboliști s-au născut, de altfel, în țări francofone (Alice Călugăru - la Paris, M. Romanescu - la Liége), I. M. Rașcu era francez după mamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
artei moderne, devine un redutabil colecționar. Atmosfera luxoasă, cvasiboemă, cvasiinterlopă, de conversație rafinat licențioasă și libertinaj a salonului era „animată” și de prezența soției sale Domnica (alias Iada Gună din Lunatecii): „de origine poloneză, fostă femeie ușoară culeasă dintr-un cabaret, aceasta se va metamorfoza peste cinci decenii în «tovarășa Bogdan», soră la serviciul deparazitări din Spitalul Central, mereu tunsă băiețește, cu glas și alură de bărbățoi” (C. Beldie, op. cit., p. 166)... Tunsă á la garçonne și cu atitudini foarte libere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
slavismul” trebuie înțeles și prin prisma influenței futuriștilor ruși - în special a lui Maiakovski - asupra avangardei iugoslave. În Cehia, influența futuristă antebelică se manifestă inițial prin elogiul mașinismului, al vitezei moderne și al progresului tehnic, prin manifestările teatrale iconoclaste din cabaretele anilor 1914-1918, prin luările de poziție ale unor scriitori precum K.S. Neumann, Karel Teige și Viteslav Nezval. În 1921, Marinetti va face chiar o vizită la Teatrul Svanda din Praga, însă avangardiștii cehi se vor arăta atrași mai degrabă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
publicat de Tzara înaintea plecării în Elveția, „Furtuna și cîntecul dezertorului“ (o a doua parte a lui va fi descoperită mult mai tîrziu de către Sașa Pană). Redactat în 1914, textul capătă, în context, semnificații anticipative. Pe 15 februarie 1916, la Cabaretul Voltaire din Zürich, „dezertorul” Tzara va contribui, împreună cu Ball, Arp, Iancu, Huelsenbeck și ceilalți, la declanșarea celei mai radicale „insurecții” artistice a secolului al XX-lea. Pe calapodul fiziologiei moderne, O viață — mică proză hibridă cu titlu din Maupassant, publicată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de a nu îi fi contestată prioritatea în materie... De fapt, adevăratul inițiator al mișcării a fost poetul și anarhistul catolic german Hugo Ball, discipol al lui Bakunin, pianist și dramaturg la Kammerspiele din München. El a reușit să închirieze Cabaretul Voltaire din Zürich de la patronul cafenelei Meierei, Jan Ephraim, decorîndu-l corespunzător, împreună cu proaspăta și frumoasa-i consoartă Emmy Hennings. Cunoscută actriță de music-hall la Berlin, München și Moscova, aceasta din urmă a jucat în piese ale expresionistului Frank Wedekind și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ephraim, decorîndu-l corespunzător, împreună cu proaspăta și frumoasa-i consoartă Emmy Hennings. Cunoscută actriță de music-hall la Berlin, München și Moscova, aceasta din urmă a jucat în piese ale expresionistului Frank Wedekind și ale lui Aristide Briand, pe linia tradiției de cabaret a mișcării; potrivit unor martori ai epocii ar fi evoluat și la București... Ball prezintă în jurnalul său o versiune personală referitoare la inițiativa lansării dadaismului: „Lorsque je fondai le Cabaret Voltaire, j’étais convaincu qu’il y aurait en
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și ale lui Aristide Briand, pe linia tradiției de cabaret a mișcării; potrivit unor martori ai epocii ar fi evoluat și la București... Ball prezintă în jurnalul său o versiune personală referitoare la inițiativa lansării dadaismului: „Lorsque je fondai le Cabaret Voltaire, j’étais convaincu qu’il y aurait en Suisse quelques jeunes hommes qui voudraient comme moi, non seulement jouir de leur indépendance, mais aussi la prouver. Je me rendis chez Mr Ephraïm, le propriétaire de la «Meierei» et lui dis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
voudraient comme moi, non seulement jouir de leur indépendance, mais aussi la prouver. Je me rendis chez Mr Ephraïm, le propriétaire de la «Meierei» et lui dis: «Je vous prie, Mr Ephraïm, de me donner la salle. Je voudrais fonder un Cabaret artistique. » Nous nous entendîmes et Mr Ephraïm me donna la salle. J’allais chez quelques connaissances. «Donnez-moi, je vous prie un tableau, un dessin, une gravure. J’aimerais associer une petite exposition à mon cabaret.» À la presse accueillante de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
salle. Je voudrais fonder un Cabaret artistique. » Nous nous entendîmes et Mr Ephraïm me donna la salle. J’allais chez quelques connaissances. «Donnez-moi, je vous prie un tableau, un dessin, une gravure. J’aimerais associer une petite exposition à mon cabaret.» À la presse accueillante de Zurich, je dis: « Aidez-moi. Je veux faire un Cabaret international: nous ferons de belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un cabaret. Mme Hennings et
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
donna la salle. J’allais chez quelques connaissances. «Donnez-moi, je vous prie un tableau, un dessin, une gravure. J’aimerais associer une petite exposition à mon cabaret.» À la presse accueillante de Zurich, je dis: « Aidez-moi. Je veux faire un Cabaret international: nous ferons de belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un cabaret. Mme Hennings et Mme Leconte chantèrent en français et en danois. Mr Tristan Tzara lut de ses
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
exposition à mon cabaret.» À la presse accueillante de Zurich, je dis: « Aidez-moi. Je veux faire un Cabaret international: nous ferons de belles choses. » On me donna des tableaux, on publia les entrefilets. Alors nous eûmes le 5 février un cabaret. Mme Hennings et Mme Leconte chantèrent en français et en danois. Mr Tristan Tzara lut de ses poésies roumaines („Nocturnă“ și „Înserează“, pe care le tradusese atunci în franceză, n.m.). Un orchestre de balalaïka joua des chansons populaires et des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
roumaines („Nocturnă“ și „Înserează“, pe care le tradusese atunci în franceză, n.m.). Un orchestre de balalaïka joua des chansons populaires et des danses russes. Je trouvai beaucoup d’appui et de sympathie chez Mr Slodki qui grava l’affiche du Cabaret et chez Mr Arp qui mit à ma disposition des œuvres originales, quelques eaux-fortes de Picasso, des tableaux de ses amis O. van Rees et Artur Segall. Beaucoup d’appui encore chez Mrs Tristan Tzara, Marcel Janko et Max Oppenheimer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ion Vinea, n.m.) et Fernand Divoire, et un poème simultané composé par eux-mêmes. Aujourd’hui et avec l’aide de nos amis de France, d’Italie et de Russie nous publions ce petit cahier. Il doit préciser l’activité de ce Cabaret dont le but est de rappeler qu’il y a, au-delà de la guerre et des patries, des hommes indépendants qui vivent d’autres idéaux. L’intention des artistes assemblés ici est de publier une revue internationale. La revue paraîtra à
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ca student în arhitectură al Eidgenossiche Technische Hochscule. Îl însoțea fratele său Jules, de asemenea student. Mai tîrziu, îl va urma și celălalt frate, George. Acompaniat la pian de Jules, Marcel obișnuia să apară ca artist ambulant (voce, acordeon) prin cabarete, unde cînta cîntece populare românești. Stimulat de anunțul publicat pe 2 februarie 1916 de către Hugo Ball în Zürcher Allgemeine („Cabaret Voltaire. Sub acest nume, un grup de tineri artiști și scriitori s-a constituit în scopul de a deveni un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
urma și celălalt frate, George. Acompaniat la pian de Jules, Marcel obișnuia să apară ca artist ambulant (voce, acordeon) prin cabarete, unde cînta cîntece populare românești. Stimulat de anunțul publicat pe 2 februarie 1916 de către Hugo Ball în Zürcher Allgemeine („Cabaret Voltaire. Sub acest nume, un grup de tineri artiști și scriitori s-a constituit în scopul de a deveni un nucleu de activitate artistică. Programul Cabaretului Voltaire se va desfășura prin reuniuni zilnice în cadrul cărora participanții își vor prezenta creațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]