35,826 matches
-
avea o listă doar cu strada și numărul. Care era motivația acestui sistem nu am aflat niciodată. La sifonărie nu aveam cine știe ce de lucru tot timpul. Domnul Bacalu ne asigura masa și dormitul. De dormit dormeam in podul grajdului de la cai. Fân era destul și mai aveam niște pături vechi pentru învelit, dar fiind vara nu prea aveam nevoie de ele, fiindcă dormeam îmbrăcați. Cum eram copii ne jucam prin podul grajdului și așa se face că am dat peste o
BĂIAT LA SIFONĂRIA LUI BACALU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 529 din 12 iunie 2012 by http://confluente.ro/Baiat_la_sifonaria_lui_bacalu_mihai_leonte_1339559267.html [Corola-blog/BlogPost/358245_a_359574]
-
fără s-o trezească din somn pe tânăra sa soție, a mers la fântână, a scos o găleată cu apă proaspătă și rece și a umplut plosca sculptată din lemn de cireș, moștenită de la bunicul său din partea mamei. A scos caii din grajd și i-a înhămat la căruță. Trebuia să ajungă la lotul de la Spoială cum numeau zona aceea localnicii, undeva deasupra lacului, spre comuna Amzacea, să lege brazdele de grâu secerate în timpul zilei trecute. Dacă nu se apuca de
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
grâu, costelive și fără de miez, încep să părăsească spicul scuturându-se, pierzându-se astfel și bruma ce mai scăpase de la secetă. Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Liniștea nopții este spartă de păcănitul roților ce se hurducăiau pe drumul gloduros și de tropotul copitelor celor doi cai. Deja luna a început să coboare spre asfințit. Se apropiau zorile. În lanurile pe lângă care căruța se zdruncina în trapul cailor, se auzeau greierii țârâind. Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
Victor fluiera încet o melodie la întâmplare, mai mult să-i treacă de urât până ajungea la lot, cale de vreo trei-patru kilometri, îndemnându-și bidivii ce sforăiau scoțând aburi pe nări de oboseală. Începuse să apară transpirația pe grumazul cailor din cauza efortului și a grabei. Spuma albă se împrăștia pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pe spatele lor, mânjită de dârlogii hățurilor. Când va ajunge la capătul lotului, va trebui să-i frece cu un șomoiog de paie și să-i acopere cu pături, să nu facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușuma bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa roșie de prin cariera abandonată, până ajungeau la lacul Tatlaceag cale de vreo opt km. Victor s-a întors acasă luând câțiva pepeni mai mari, la întâmplare, adăpă caii cu apă proaspătă la ulucul de lângă fântână, îi băgă în grajd și le aruncă un braț de fân verde adunat din flora spontană crescută rară pe marginea drumurilor. Își aruncă pălăria din păi pe patul din polatră, lângă cămașa scorojită
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
au vrut să semneze cererea de intrare în colectivă. Aveau simțul proprietății moștenit din moși strămoși. Dar să-l ia odată, dă-l Doamne de pământ, că tot nu făceau mare brânză cu el. Îi părea rău după căruță și cai, trebuia să se despartă și de ei odată cu intrarea în colectiv. De doi ani era mereu secetă. Doar au crescut datoriile către stat. S-ar putea să vină să le ia și vaca cu vițel din curte în contul dărilor
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
ani la Școala Profesională Metalurgică, cum se numea aceasta, pentru a ieși mecanic de profesie. A fost greu la internatul școlii și mai ales în anul de ucenicie, unde muncea opt ore într-un atelier de pe bulevardul Carol, lângă „Botul Calului” cum îi spuneau clienții bodegii din intersecție. Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
spusele bătrânilor, acest lucru făcea ca miei să aibă carnea mai gustoasă. Dacă pasc iarbă, deja carnea începe să miroasă a oaie, decretau bătrânii satului. În timpul școlii în vacanțe trebuia să-l ajute pe tatăl său la câmp, mergând cu calul de căpăstru la prășitoare, la plug, sau în alte munci mai ușoare, uneori trebuia să absenteze de la școală, să meargă pe câmp, cu tatăl lui. Seara se ducea bătrânul cu sticla cu vin la subțioară, la învățătorul Spânoche sau la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
spre casă, că doar stătea la două case depărtare. Victor cum era ocupat cu treburile zilnice prin curte, a auzit venind din casă țipetele lui Jeni. Se rupsese apa și era gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
gata să nască fără asistență medicală. A scos repede caii din grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
au circulat veri trecute, trăite de mine în copilărie și de care mi-a fost dor, dar și livrești, care în realitate aparținuseră lui Vasile Alecsandri (excelent prozator), Creangă, Duiliu Zamfirescu, Ion Ghica ș.a. ori strămoșilor mei. Străbunicul patern păștea caii noaptea, pe câmp, bea apă după ei, din același recipient... Bunicul, pe unul dintre dealuri, unde acum e vie, venea fuga lângă bunica, să-i cânte. Cânta lin. De la cincizeci și ceva de ani încolo n-a mai fredonat nimic
Despre dor, de D. Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/despre-dor-de-d-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339514_a_340843]
-
ale zilelor naționale când indieni îmbrăcați la patru ace cu mănuși albe în mâini servesc cu tacâmuri din argint și vase din cristal. Alături, într-un parc, se află statuile lui Swami Vivekananda și a liderului Shivaji al Marathei pe cal. Muzeul prințului de Wales a fost construit să comemoreze vizita lui George al V-lea în 1905 în timp ce era încă prinț de Wales. Planurile sunt făcute de George Wittet în stilul indo-saracenic: are o grădină ornamentala cu palmieri înalți iar
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
De când îmi doream să văd life o nuntă tipic indiană! Vecinii noștri, niște tineri bogați din casta superioară au pregătit totul în amănunt, de la formația care te întâmpină în fața blocului, la mașină Ambasador albă, nelipsita ca simbol indian peste timpuri, calul alb și îmbrăcămintea specifică unei nunți cu pretenții. Am fost invitat să filmez, ceea ce e un lucru rar, dar mai ales la ceremonia împodobirii tinerei mirese îmbrăcată binenteles într-un sări foarte greu dat fiind ornamentațiile cu argint și aur
PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440394475.html [Corola-blog/BlogPost/343979_a_345308]
-
povestea me S-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată, La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi lua de mână direapta Și l-oi duce pe cai direpte, Pe punt direpte Și l-oi duce-n Răi, Unie-s mesă-ntinsă Și făclii aprinsă, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Da cine-o șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
șci-o și n-o dzâce-o În dzî o dată, La doauă-tri dzâle-o dată, În saptamân-o dată , La doauă-tri săptămâni o dată, În lun-o dată, La doauă-tri luni o dată, În an o dată, L-oi loa de mana stanga Și l-oi duce pe cai strâmbe, Pe punt strâmbe Și l-oi duce-n Iad, Unie-s broaștele cât vacile, Șerpii cât bârnele, Râii cât copacii, Acolo-și va petrece Viața-n veci. Am înregistrat rugăciunea pe reportofon și am ascultat-o, în acea zi, de
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
2015 Toate Articolele Autorului PARABOLĂ Despre lumea lor nomadă Scris-au versuri de baladă Și legende despre șatră Peste veacuri stau dovadă, Despre lumea lor ciudată, Ce-au văzut, ce-au să mai vadă: Căruțele ce trec în șir, Cu cai ce merg ca la paradă, Și scârțâie în zeci de locuri, Iar hardughia stă să cadă. Un tânăr mai înfipt din fire Pe calul său face bravadă. Iar seara, când se strâng la foc, Se-aude chiar și-o serenadă
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427617506.html [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
lor ciudată, Ce-au văzut, ce-au să mai vadă: Căruțele ce trec în șir, Cu cai ce merg ca la paradă, Și scârțâie în zeci de locuri, Iar hardughia stă să cadă. Un tânăr mai înfipt din fire Pe calul său face bravadă. Iar seara, când se strâng la foc, Se-aude chiar și-o serenadă Și șoapte de îndrăgostiți Se-aud sub lună, în livadă. Dar printre ei sunt și oșteni Ce au luptat la vreo posadă, Ce, pentru
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1427617506.html [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
pentru a fi folosite la un ceai ori mai coapte ce se topesc cuburi de zahăr în asfințit unele au un parfum de gutui pe cerneală altele sunt amare printre oameni unele cad și se iubesc cu iarba până devin cai din copacul care locuiește în turn ochiul cu degetele-albastre înțelege Referință Bibliografică: picături de cerneală / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PICĂTURI DE CERNEALĂ de VASILE PIN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Picaturi_de_cerneala_vasile_pin_1391164860.html [Corola-blog/BlogPost/361005_a_362334]
-
horă legănându-se ca vântul. Se adună azi la porți tot românul de cu zori Cu mănunchi de crizanteme și cu alte multe flori, Depănând povești din viața României iubitoare Au uitat de-orice necaz, azi e zi de sărbătoare. Caii tropăie-n grădini cu flăcăi frumoși călare Asta-i sfânta Românie, țară dulce, roditoare, Steagul flutură în vânt glorios.- Privește-n zare! Cerul scrie un poem...România lângă soare. La multi ani România și români de pretutindeni. Sursă foto- internet
ODĂ ROMĂNIEI de ANA PODARU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1480603768.html [Corola-blog/BlogPost/370507_a_371836]
-
și frăție literară. De asemenea, ne-a recitat versuri izvorâte din adâncul sufletului dedicate în semn de adio prietenului și fratelui Nichita Hristea Stănescu: „Adio, fraților/ Și băieți de treabă!/ Rămân al vostru,/de stat statornic...//și datornic-/ca un cal de val/și un câine/amical!// Adio, am fost cu voi./ Mereu unit cu iarba - /cu pământul,/cu piatra și apele/de Danubius albastru.// Am adus acasă, pe țărm - /Lână de aur, blestemată/și înflăcărată, împreună/cu Ovidius și Homer
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
a operei sale care se întinde pe aproape un sfert de veac, între 1960-1983. În opera sa Nichita creează o lume. Nu este lumea lui, este lumea noastră, căci noi trăim în poezia lui Nichita, o respirăm, o coborâm de pe cal pentru a o trece prin ochiul omului-fantă, pentru a o strecura în fântâna Universului. Din dragostea lui Nichita s-a născut poezia, cu limba sa poezească a scris-o și ne-a transmis-o ca să o ducem mai departe. Așa cum
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1492442007.html [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
Toate Articolele Autorului A venit circul la noi, În oraș e zarvă mare; Vom vedea un clovn sau doi, Acrobați și animale. Un cort mare, țuguiat, Se ridică chiar în piață, De copii e așteptat, Fiindcă circul îi răsfață. Elefanți, cai, porumbei, Dansează-n lumină multă, Șerpi, șopârle, tigrii, lei, Cu toți de dresori ascultă. Floricele vom mânca Când spectacolul e-n toi, Ochii ne vom bucura Cu costumele de soi. Iar când circul va pleca Cu alaiul lui cel mare
LA CIRC (POEZIE PENTRU COPII) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1414396757.html [Corola-blog/BlogPost/377916_a_379245]
-
executa șoarțe cu șopoli mici, și șopoli mari. Fiind specializată în execuția acestor obiecte vestimentare feminine. Nicolae MARTINOVICI, a lui NIȚU era unul dintre cei mai renumiți fierari din sat. La atelierul său amplasat chiar în centrul satului se potcoveau caii și se ferecau căruțele în fier, întărindu-le astfel rezistența. Dorind ca meseria să rămână în familie, văduva acestuia, Lenca, și-a dat fiul, pe Nelu MARTINOVICI, ca ucenic la un fierar din Moldova Veche. Mai era un fierar, Ion
VECHI MESERIAŞI AI SATULUI CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 by http://confluente.ro/Vechi_meseriasi_ai_satului_coronini_mihai_leonte_1339934855.html [Corola-blog/BlogPost/358325_a_359654]